CC BY
9EVOLUTIA MORBIDITATII POPULATIEI REPUBLICII MOLDOVA PRIN MALFORMATII CONGENITALE
Constantin ETCO1, Pavel BORÇ2, Vasile CORCEA2, Zina COBÂLEANU2, Galina BUTA1, Iurie GUZGAN2,
'USMF Nicolae Testemitanu, 2IMSP Spitalul Clinic Republican
Summary
The evolution of the congenital malformations morbidity in Moldova
Based on statistical data of the National Center for Health Management, it was studied incidence the of congenital malformations in the population of the Republic of Moldova during 2003-2014. It was found that the overall rate by congenital malformations exhibits an oscillating downward trend. At the level of municipalities the indicator is higher compared to the national average, while at the district level-lower. Analysis of available data shows that the national average incidence by congenital malformations exhibits oscillatory curve with small deviations between 32.6 (2008) and 47.3 (2012) to 10 thousand children. If the congenital malformations prevalence, values in the first period under study have shown a decrease, then in the second period indicator values show a gradual increase.
Keywords: congenital malformations, morbidity indicators, morbidity rate, morbidity structure
Резюме
Эволюция заболеваемости врожденными пороками в Молдове
На основании статистических данных Национального Центра Менеджмента в Здравоохранении изучена заболеваемость населения Республики Молдова врожденными пороками за период 20032014 гг. Установлено, что общая заболеваемость врожденными пороками развития имеет тенденцию к понижению. На уровне муниципий показатели выше по сравнению со средними по стране, на районном уровне - ниже. Анализ имеющихся данных показывает, что в среднем по стране заболеваемость врожденными пороками развития колеблется от 32,6 (2008 г.) до 47,3 (2012 г.) на 10 тысяч детей. Если значения распространенности врожденных аномалий в первом периоде исследования показали снижение, то во втором периоде - постепенное их увеличение.
Ключевые слова: заболеваемость от врожденных пороков, показатели заболеваемости, уровень заболеваемости, структура заболеваемости
Introducere
Malformatiile congenitale aträgeau atentia medicilor tncä din primele etape de dezvoltare a stiintelor medicale. Ele sunt una dintre cele mai importante cauze ale morbiditätii si mortalitätii populatiei. Malformatiile congenitale, deformatiile si anomaliile cromozomiale sunt foarte diverse, ele pot afecta aproape orice organ al fätului, în special în primele etape ale sarcinii. Factorii ce cauzeazä malformatiile congenitale la fät sunt numite teratogene. Anomaliile congenitale afecteazä un procent semnificativ al nou-näscutilor, contribuind semnificativ la valoarea indicatorului „mortalitatea infantilä" si handicap în multe täri [6].
Malformatiile congenitale sunt o problemä de sänätate la nivel mondial. În fiecare an, un procent estimat de 7,9 milioane de copii se nasc cu un defect grav de nastere, 3,3 milioane de copii (sub cinci ani) mor de malformatii congenitale, iar 3,2 milioane care supravie-tuiesc pot dezvolta un handicap mai târziu în viatä [8].
În fiecare an, peste 20 milioane de sugari sunt diagnosticati cu malformatii congenitale (sau defecte din nastere) [9]. În plus, aparitia la nivel global a malformatiilor congenitale severe este estimatä la aproximativ opt milioane [7]. Statisticile ne spun cä principalele cauze de deces sunt stärile ce apar în perioada perinatalä (42,2%), malformatiile congenitale, deformatiile si anomaliile cromozomiale (27,1%).
Depistarea cauzelor aparitiei malformatiilor congenitale la nou-näscuti este o problemä actualä pentru Republica Moldova. Nu existä o singurä cauzä, acestea sunt diferite. Malformatiile pot fi izolate sau asociate cu bolile ereditare. Spre exemplu, aberatiile cromozomiale reprezintä niste mutatii pe nivelul cromozomial, care au loc în etapa formärii celulelor sexuale sau în etapa procesului de dividere a celulelor [2].
Prevenirea acestor afectiuni este posibilä în 60% din cazuri [3]. De multe ori, în dezvoltarea malformatiilor congenitale un rol important îl joacä predispozitia geneticä. Cunoastem cä, dacä un pärinte sau o rudä apropiatä a depistat malformatii congenitale, riscul de a avea un copil cu defecte similare este crescut.
Scopul acestui studiu a fost estimarea în dinamicä a morbiditätii prin malformatii congenitale în populatia Republicii Moldova, în perioada 2003-2014.
Materiale si metode
Acest studiu are un caracter regional si a fost realizat în baza datelor statistice prezentate de Centrul National de Management în Sänätate al Ministerului Sänätätii [1].
A fost studiatä morbiditatea prin malformatii congenitale în populatia Republicii Moldova pentru perioada 2003-2014. Infor-matia colectatä a fost prezentatä grafic în Excel.
Rezultate si discutii
Analiza datelor denotä cä incidenta generalä pe tarä, în perioada de studiu, variazä între 3611,7 la 10 mii locuitori în anul 2003 si
manifesta tendinta de descrestere pänä la 3168,8%oo - in 2014. In aceasta perioada, rata incidentei generale in municipii a fost mai inalta fata de media pe tara. Apogeul de 5611,4 cazuri la 10 mii locuitori s-a inregistrat in anul 2010. La nivel de raioane, rata incidentei generale este mai joasa fata de media pe tara, manifeständ caracter oscilatoriu, cu tendinta de descrestere (figura 1).
Figura 1. Evolutia ratei incidentei generale in República Moldova (la 10 mii locuitori)
La adulti, rata incidentei generale este net mai inaltä, variind intre 5298,3%oo (2008) si 6408,8%oo (2014). La copii, acest indicator este mult mai jos si variazä intre 3008,5%oo (2004) si 2585,4 (2014).
Analiza datelor privind incidenta populatiei prin malformatii denotä cä media pe tarä are un caracter instabil, dar cu o tendintä de descreste spre finalul perioadei de studiu. Astfel, cele mai joase rate s-au inregistrat in anii 2006 (18,9%oo), 2007 (19,3%oo) si 2008 (19,3%oo) (figura2).
La nivel de municipii, ratele inregistrate au un caracter instabil si sunt mult mai inalte fatä de media pe tarä. Cea mai inaltä ratä (28,1%oo) s-a inregistrat in anul 2005. incepänd cu 2013, se inregistreazä tendinta de scädere a indicatorului de la 28,1%oo la 25,0%oo in anul 2014. La nivel de raioane, rata incidentei prin malformatii congenitale este mai joasä fatä de media pe tarä, purtänd un caracter stabil, cu variatii mici si tendintä de descrestere. Cea mai joasä ratä (5,4%oo) s-a inregistrat in anul 2014, iar cea mai inaltä (7,3%oo) - in 2005 (figura 2).
30
0
^ ^ ^ ^ ^ ^o? ^
Figura 2. Evolutia ratei incidentei generale prin malformatii congenitale (la 10 mii locuitori)
Analizänd rata incidentei prin malformatii congenitale dupa contingentul de värsta, constatam ca indicatorul este mult mai inalt la copii (0-18 ani) si s-a incadrat in limitele 32,6%oo (2007) si 47,3%oo (2012). La adulti, curba variazä intre 2,6%oo (2007) si 3,8%oo (2013) (figura 3).
Figura 3. Evolutia ratei incidentei generale prin malformatii congenitale adulti/copii (la 10 mii locuitori de vársta respectiva)
Analiza datelor statistice privind incidenta prin malformatii congenitale la adulti in functie de mediul de resedintä denotä cä media pe tarä are un caracter oscilatoriu, cu tendintä de descrestere. Valorile variazä intre 3,0 la 10 mii locuitori (2008) si 3,8%oo (2013). La nivel de municipii, acest indicator este net superior fatä de media pe tarä. ín anii 2005-2011, ratele au oscilat intre 5,7%oo (2009) si 7,2%oo (2010). Dupä o scädere a ratei incidentei pänä la 6,4%oo in anul 2011, se inregistreazä o crestere de pänä la 10,5%oo (2013). ín anul 2014, indicatorul incepe sä scadä si atinge valoarea de 9,8%oo (figura 4).
Figura 4. Evolutia ratei incidentei generale prin malformatii congenitale adulti (la 10 mii locuitori de vársta respectiva)
Analiza datelor de care dispunem denotä cä media pe tarä a incidentei prin malformatii congenitale la copii manifestä o curbä oscilatorie, cu mici devieri intre 32,6 la 10 mii locuitori de värsta respec-tivä (2008) si 47,3%oo (2012) (figura 5).
140 120 100
40 20
^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^
Figura 5. Evolutia ratei incidentei generale prin malformatii congenitale copii (la 10 mii locuitori de vârsta respectiva)
La nivel de raioane, ratele sunt mai mici, iar curba practic respecté aceeasi legitate ca si pe tarä. La nivel de municipii, în anii 2007-2009 s-au înregis-trat cele mai joase rate: 75,4%oo (2006), 77,6%oo (2007) si 82,9%oo (2008). A urmat o perioadä de crestere dinamicä a ratelor incidentei: 112,9%oo (2010), 116,8%oo (2011) si 121,3%oo (2012). Înce-pând cu 2013, ratele scad treptat la 118,5%oo (2013) si 103,8%oo (2014). Astfel, constatäm cä incidenta generalä prin malformatii congenitale manifestä un caracter oscilatoriu, cu tendintä de descrestere. La nivel de municipii, indicatorul este mai înalt fatä de media pe tarä, pe când la nivel de raioane - mai jos. Aceasta se poate explica, posibil, prin depistarea timpurie în localitätile urbane fatä de cele rurale. La copii, valorile acestui indicator sunt net superioare fatä de adulti.
12000 10000 8000 600<54
5
4000
Figura 6. Evolutia rateiprevalentei generale (la 10 mii locuitori)
Analiza prevalentei generale denotä cä la nivel de tarä rata are tendintä de crestere treptatä de la 6462,4 la 10 mii locuitori in 2003 panä la 7720,6%oo in anul 2014 (figura 6). La nivel de municipii, rata este mai inaltä fatä de media pe tarä. ín primii 5 ani de studiu (2003-2007) creste treptat de la 7482,0%oo la 7894,2 la 10 mii locuitori. Din anul 2008, rata creste evident panä la 10422,0 la 10 mii locuitori in anul 2014. La nivel de raioane, rata prevalentei este mai joasä fatä de media pe tarä. ín primii 6 ani creste treptat, cu caracter oscilatoriu, variind intre 5674,2%oo
(2003) si 5948,2%oo (2004). În anul 2009 se înregis-treazä rata de 6273,8%oo, urmatä de o scädere în anul urmätor pänä la 5114,3%oo. În 2011 se atestä o majorare de pänä la 6428,5%oo. În urmätorii ani are loc o stabilizare a indicatorului.
Analiza evolutiei ratei prevalentei prin malformatii congenitale denotä cä media pe tarä în perioada 2004-2009 are tendintä oscilatorie - între 34,0%oo (2009) si 37,2%oo (2006) (figura 7). Înce-pând cu anul 2010 se mregistreazä o crestere treptatä de pänä la 42,5 la 10 mii locuitori (2013), urmatä de o scädere nesemnificativä de 41,7%oo. La nivel de municipii, ratele înregistrate sunt mai înalte. Dacä în anul 2004 s-au atestat 45,1%oo, atunci în anul 2005 deja 53,4%oo. A urmat apoi o descrestere treptatä de pänä la 42,1%oo în anul 2009. Din anul 2010 se mregistreazä o crestere treptatä de pänä la 62,0%oo în anul 2013. În 2014 deja se mregistreazä o scädere de pänä la 58,7 la 10 mii locuitori.
La nivel de raioane, în primii ani de studiu, rata prevalentei prin malformatii congenitale are un caracter de crestere lentä oscilatorie, variind între 29,9%oo (2004), 31,8%oo (2005) si 30,9%oo (2009). În continuare se mregistreazä o micä tendintä de crestere de pänä la 35,3%oo în 2014. Deci, dacä valorile prevalentei prin malformatii, în prima perioadä luatä în studiu, manifestä o descrestere, atunci în a doua parte a perioadei valorile indicatorului sunt în crestere treptatä.
70 60 50 40 30 20 10
-1-1-1-1-1-1-1-r
# # ^ ^ ^ ^ ^ ^
Figura 7. Evolutia ratei prevalentei generale prin malformatii congenitale (la 10 mii locuitori de varsta respectiva)
Analizand rata prevalentei prin malformatii congenitale conform contingentului de varsta, constatäm cä la copii sunt inregistrate rate net superioare, comparativ cu adultii. Astfel, panä in anii 2005-2009, ratele prevalentei la copii au variat intre 114,9 la 10 mii locuitori de varsta respectivä si 110,9%oo. A urmat o crestere dinamicä panä la 150,0 la 10 mii locuitori de varsta respectivä in anul 2014. La adulti, curba are tendintä de crestere dinamicä nepronuntatä, variind intre 12,6%oo (2007 si 2009) si 16,1%oo (2014).
80
60
0
2000
0
0
Dacá msá comparám cotele incidentei prin malformatii În incidenta generalá, precum si ale prevalentei prin malformatii În prevalenta generalá, constatám cá aceste curbe au practic aceeasi traiectorie.
Figura 8. Evolutia ponderii incidentei si prevalentei prin malformatii în incidenta/prevalenta generalá din Republica Moldova, în perioada 2OO4-2Ol4
Dacá În prima jumátate a perioadei luate În studiu, ponderea incidentei prin malformatii În-registreazá mai Întâi o crestere, urmatá apoi de o descrestere, Începând cu anul 2010, iarási se Înregis-treazá o crestere treptatá. În anii 2013 si 2014 deja se mregistreazá o tendintá de descrestere. Astfel, cotele incidentei prin malformatii au variat Între
0.46. În 2009 si 0,57% În 2006. Cotele prevalentei prin malformatii În totalul prevalentei generale au variat Între 0,3% În 2007 si 2008 si 0,38% În 2012. Desi cotele incidentei si prevalentei prin malformatii nu ating nici un procent din cele generale, importanta lor este mare. Ele sunt una dintre cauzele majore ale morbiditátii si mortalitátii populatiei, contribuind semnificativ la valoarea indicatorului mortalitatea infantilá si handicap În multe tári {figura S).
ConcIuzii
1. Studiul efectuat oferá dovezi utile privind amploarea $i distributia malformatiilor congenitale În Republica Moldova.
2. Gama largá de cauze ale malformatiilor congenitale impune necesitatea de creare a unui portofoliu de date $¡ adoptarea strategiei de prevenire a malformatiilor.
3. Ratele incidentei $i prevalentei prin malformatii la copii sunt mai Înalte În municipii fatá de media pe tará.
4. Rezultatele prezentate pot fi suportul unor recomandári la nivelul sistemului social, medical $i comunitar pentru protejarea $i promovarea sánátátii populatiei.
Bibliografie
1. Anuarele Statistice ale Republicii Moldova (2003-2014) http://cnms.md/ro/rapoarte/anuar-statistic-medical (vizualizat noiembrie 2015).
2. Barbova N. Anomaliile congenitale, o cauzá a mortalitátii infantile. http://www.timpul.md/articol/ anomaliile-congenitale-o-cauza-a-mortalitatii-infantile--4382.html (vizualizat noiembrie 2015).
3. Donofrio M.T., Moon-Grady A.J., Hornberger L.K. et al. Diagnosis and Treatment of Fetal Cardiac Disease: A Scientific Statement from the American Heart Association. Published ahead of print, April 24, 2014. Circulation. doi: 10.1161/01.
4. Etco C., Cobaleanu Z., Guzgan Iu., Buta G. Evolutia mortalitátii infantile in Republica Moldova, in perioada 2000-2013. ín: Sánátate Publicá, Economie $i Management ín Mediciná, 2015, nr. 1 (58), p. 20-24.
5. Etco C., Buta G., Cobaleanu Z., Scripcari A. Aspecte medico-sociale de organizare, supraveghere §i moni-torizare a stárii de sánátate a copiilor din mun. Chi^ináu in asistenta medicalá primará. ín: Sánátate Publicá, Economie $¡ Management ín Mediciná. 2015, nr. 2 (59), p. 13-16.
6. Carroll A. E., Downs S.M. Comprehensive cost-utility analysis of newborn screening strategies. In: Pediatrics, 2006; nr. 117, p. 287-295.
7. Canaku D., Kakarriqi E., Merdani A., Roshi E. Epidemiology of congenital malformations in Albania during 2011-2012. In: Alb. Med. J., 2013, nr. 3, p. 56-63.
8. Kumta N. B. Inborn Errors of metabolism (IEM) - An Indian Perspective. In: Indian J. Pediatr., 2005; nr. 4, p. 325-332.
9. March of Dimes Birth Defect Foundation. Global report on birdi defects, the hadden toll of dyng and disabled children. New York. White Plains, 2006 (vizualizat noiembrie 2015).
10. Антонов О. В. Эпидемиологический мониторинг врожденных пороков развития у новорожденных детей в Омске. В: Сибирский медицинский журнал, 2006, № 1, с. 35-38.
11. Бюллетень ВОЗ, № 370 от 01-2014.
12. Демикова Н. С., Кобринский Б. А.Эпидемиологический мониторинг врожденных пороков развития в РФ. М.: Пресс-Арт, 2011, 236 с.
13. Демикова Н. С., Лапина А. С. Врожденные пороки развития в регионах Российской Федерации (итоги мониторинга за 2000-2010 гг. В: Российский. Вестник Перинатологии и Педиатрии, 2012; № 2, с. 91-98.
14. Колесникова Л. И., Долгих В. В., Протопопова Н. В., Самойлова Т. Н., Черкашина А. Г., Ильин В. П. Распросраненность и динамика частоты врожденных пороков развития на территории Иркутской области. http://medicalplanet.su/ otolaringologia/940.html(vizualizat noiembrie 2015).
Prezentat la 11.01.2016
