CC BY
6Elena RAEVSCHI', Eleonora VATAMANU2,
'Universitatea de Stat de Medicinâ çi Farmacie Nicolae Testemitanu, 2Institutul Cardiologie din Republica Moldova
Summary
Evaluation of cardiovascular diseases mortality of major contribution in Republic of Moldova
It is well known that cardiovascular diseases are the most important cause of mortality and disability in the world. Similar to economically developed countries, cardiovascular diseases in Republic of Moldova gained a strong importance, because of the increase of its spreading level and negative influence upon the work capacity of the population. In the 21st century cardiovascular diseases continue to be one of most health issues in Republic of Moldova.
The designed research respected the requirements for descriptive study. By research volume study is integral. The manner of data collection involved the use of vital statistical data registered by National Center of Health Management and by National Bureau of Statistics from Republic of Moldova.
Mortality level of major contribution cardiovascular diseases showed a negative trend for the 2008-2014 period (from 635,4 to 619,3 per 100,000population). Specific rate mortality by cases proved to have the same tendency of decrease for the estimated period: for ischemic disease-from 425,3 to 411,0 (illustrative indicator - 96,6%) and for cerebrovascular diseases - from 189,9 to 168,5 (illustrative indicator - 88,7%), being at the same time in increase of mortality by hypertensive disease-from 20,2 to 40,2 per 100,00 population (illustrative indicator - 199,2%).
General tendency of light decrease for mortality level by major contribution cardiovascular diseases in 2008-2014 period, demonstrates a relatively fragile and unstable character, having a slight increase tendency for young age groups. Therefore, it is required to ensure an observation and systematic evaluation of potential statistical indicators (Years of Potential of Life Lost - YPLL), contributing to priorities establishment for community and individual level of interventions in Republic of Moldova.
Keywords: cardiovascular diseases, mortality, dynamics Резюмe
Оценка смертности по причине основных сердечно-сосудистых заболеваний в Республике Молдова
Сердечно-сосудистые заболевания являются наиболее важной причиной смертности и инвалидности в мире. Подобно экономически развитым странам, сердечно-сосудистые заболевания в Республике Молдова характеризуются высоким уровнем распространения и негативного влияния на трудоспособность населения. Таким образом, в 21-м веке сердечно-сосудистые заболевания по-прежнему являются одной из главных проблем общественного здоровья в Республике Молдова.
Проведенное исследование является интегральным описательным исследованием. Способ сбора данных включает использование статистических данных зарегистрированных в Национальном центре менеджмента общественного здоровья и в Национальном бюро статистики Республики Молдова.
Уровень смертности от приоритетных сердечно-сосудистых заболеваний показал отрицательную динамику в период 2008-2014 гг. (от 635,4 до 619,3 на 100000 населения). Частота смертности от приоритетных сердечнососудистых заболеваний в зависимости от клинических форм продемонстрировала ту же тенденцию снижения: для ишемической болезни - от 425,3 до 411,0 на 100000 населения (иллюстративный показатель - 96,6%) и цереброваскулярных заболеваний - от 189,9 до 168 5 на 100000 населения (иллюстративный показатель - 88,7%), вместе с тем, сопровождаясь повышением частоты смертности по причине гипертонической болезни - от 20,2 до 40,2 на 100,000 населения (иллюстративный показатель - 199,2%).
В заключении, отмечается общая тенденция легкого понижения уровня смертности по причине приоритетных сердечно-сосудистых заболеваний в период 2008-2014 г., которая демонстрирует относительно хрупкий и неустойчивый характер, имея тенденцию увеличения для молодых возрастных групп. Таким образом, требуется обеспечить систематическую оценку потенциальных статистических показателей (YPLL, DALY и др.), способствуя, тем самым, оценке состояния здоровья для выявления в этой связи приоритетов для интервенций на индивидуальном и территориальном уровнях.
Ключевые слова: сердечно-сосудистые заболевания, смертность, динамика
Introducere
Este bine cunoscut faptul cä maladiile cardio-vasculare reprezintä cauza principalä a mortalitätii si a dizabilitätii de pe întreg globul pâmântesc [1]. În toatä lumea, anual, 30% din decese sunt cauzate de maladiile cardiovasculare. Totodatä, 80% din decese au loc în tärile cu venit mediu si redus [2]. În linii mari, maladiile cardiovasculare reprezintä cauza principalä de deces în marea majoritate a tärilor.
Conform statisticilor OMS, ne afläm într-o ade-väratä epidemie globalä a maladiilor cardiovasculare. Din totalul acestora, 7,3 milioane au fost determinate de maladia ischemicä a inimii si 6,2 milioane - de boala cerebrovascular. Astfel, maladiile ischemice ale inimii si cele cerebrovasculare au constituit 78% din totalul deceselor de boli cardiovasculare [1].
Bolile cardiovasculare sunt recunoscute unanim ca ucigasul principal al sec. XXI, depäsind în acest sens chiar si toate formele de cancer luate ümpreunä [2, 3, 4]. Notiunea de maladii cardiovasculare de contributie majora vine de la ideea ponderii predominante în structura mortalitätii cauzate de maladiile aparatului circulator, fiind atribuitä conform statisticilor OMS: bolii ischemice a inimii (42%), maladiei cerebrovasculare (36%) si bolii hipertensive (7%) [1].
Totodatä, estimärile OMS pentru perioadele de viitor (2020 si 2030) presupun cä decesele anuale cauzate de maladiile cardiovasculare vor atinge cifra de 20 milioane de cazuri în lume si numärul acesta va spori la 24 milioane în 2030. Decesele din cauza maladiilor cardiovasculare în tärile în curs de dezvoltare vor constitui 70% pentru maladiile ischemice ale inimii si 75% pentru boala cerebrovascular [5].
La fel ca si în tärile economic dezvoltate, în Republica Moldova maladiile cardiovasculare au cäpätat o importantä primordialä din cauza majorärii nivelului räspändirii si influentei negative asupra capacitätii de muncä a populatiei. În sec. XXI, bolile cardiovasculare continuä sä rämänä una dintre cele mai stringente probleme ale ocrotirii sänätätii în tara noasträ [6, 7]. Pentru o populatie de aproximativ 3,5 milioane de locuitori, cât are Moldova în momentul de fatä [8], este de-a dreptul alarmant faptul cä peste 530 mii de locuitori suferä de boli ale aparatului circulator.
Scopul studiului a fost de a evalua mortalitatea prin maladii cardiovasculare de contributie majorä în Republica Moldova.
Pentru realizarea acestui scop a fost definitivat obiectivul de a evalua structura si dinamica nivelului mortalitätii prin maladii cardiovasculare majore în Republica Moldova pentru perioada 2008-2014.
Material si metode
Cercetarea proiectatä a respectat cerintele pentru un studiu descriptiv. Astfel, studiul a acoperit
trei directii clasice: dupá timp, dupá loc si dupá unele caracteristici personale. Analiza datelor în functie de timp a cuprins anii 2008-2014, în functie de loc - Republica Moldova, mediul rural si urban, si în functie de persoaná - dupá sex si várstá. Unitatea de studiu (statisticá) a constituit-o cazurile de deces prin maladii cardiovasculare produse în perioada 2008-2014.
Dupá volumul cercetárii, studiul este unul integral. Modalitatea de culegere a datelor a presupus utilizarea datelor statisticii vitale înregistrate de Centrul National de Management în Sánátate si de Biroul National de Statisticá din Republica Moldova. În studiu au fost aplicate metodele de cercetare:
♦ istoricâ - a permis studierea fenomenului de cercetat în decursul perioadei de cinci ani (2008-2014);
♦ epidemiologicâ - a permis înregistrarea si de-scrierea fenomenelor de sánátate cercetate în functie de timp, loc si persoaná;
♦ statisticá - a permis determinarea structurii si di-namicii fenomenelor propuse spre cercetare. Prelucrarea matematico-statisticá a rezultatelor
obtinute a fost realizatá prin utilizarea programului statistic Epi Info™ 7, cu utilizarea unor procedee de calcul din cadrul statisticii descriptive.
Pentru descrierea fenomenului si evaluarea structurii si dinamicii nivelului mortalitátii prin maladii cardiovasculare în Republica Moldova, au fost calculate márimile relative: rata, proportia si indicele ilustrativ.
Pentru analiza mai detaliatá a schimbárilor fenomenului produse în timp, au fost calculati in-dicii de analizâ a seriei cronologice: sporul absolut, ritmul de crestere, ritmul sporului, valoarea abso-lutá a unui procent de spor. Cu scop de comparare au fost calculati indicatorii standardizati, care, fiind conventionale mláturá actiunea factorilor asupra indicilor reali si aratá ce valoare ar fi avut aceçtia dacá nu ar fi fost influentati de unul sau mai multi factori. În studiul nostru a fost utilizatá metoda directá de standardizare.
Rezultate si discutii
Mortalitatea prin bolile aparatului circulator a populatiei din Republica Moldova pentru perioada 2008-2014 a demonstrat un trend de descrestere de la 657,4 (2008) la 642,5 (2014) la 100 mii populatie.
Odatá cu aceasta, este important de mentionat caracterul nestabil al trendului de descrestere. Astfel, pentru anii 2008-2010 a avut loc o crestere a nivelului mortalitátii prin maladii ale aparatului circulator de la 657,4 (2008) la 663,2 (2009), urmatá de un salt de frecventá, constatat a fi de 688,1 la 100 mii pentru anul 2010. Ulterior s-a produs o descrestere váditá în anul 2011, atingând nivelul de 633,4 la 100 mii, care
din nou a fost urmatâ de o crestere a ratei pânâ la 641,6 la 100 mii în anul 2012, care totusi nu a atins nivelul anilor 2008-2010. Caracterul oscilant s-a pâs-trat si pentru perioada 2013-2014 (figura 1).
700 650 600 550
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 ■ Maladiile aparatului circulator ■ Maladiile cardiovasculare majore
Figura 1. Nivelul mortalitâtiiprin maladiile aparatului circulator si maladiile cardiovasculare cu contributie majorá în populatia Republicii Moldova, anii 20082014 (la 100 mii populatie)
Maladiile cardiovasculare de contributie majorâ în mortalitate (boala ischemicâ a inimii, maladia cerbrovascularâ si boala hipertensivâ) au manifestat aceeasi logisticâ de schimbâri descrise în cazul ma-ladiilor aparatului circulator. Astfel, pentru perioada 2008-2014, maladiile cardiovasculare majore au de-monstrat un trend de descrestere de la 635,4 (2008) la 619,7 (2014) la 100 mii populatie.
Odatâ cu aceasta, este important de mentionat caracterul nestabil al trendului de descrestere nomi-nalizat. Astfel, în anii 2008-2010 a avut loc o crestere a nivelului mortalitâtii prin maladiile cardiovasculare de contributie majorâ de la 635,4 (2008) la 641,9 (2009), urmatâ de un salt de frecventâ, constatat a fi de 662,4 la 100 mii pentru anul 2010. Ulterior s-a produs o descrestere vâditâ pentru anul 2011, atingând nivelul de 612,4 la 100 mii, care din nou a fost urmat de o majorare a ratei pânâ la 619,3 la 100 mii, care totusi nu a atins nivelul anilor 2008-2010. Astfel, caracterul oscilant al trendului de descrestere s-a demonstrat a fi prezent în toatâ perioada de referintâ (figura 1).
Similitudinea descrisâ mai sus ar avea ca explicatie faptul câ maladiile cardiovasculare de contributie majorâ detin o pondere impunâtoarea în structura bolilor aparatului circulator în populatia Republicii Moldova. Astfel, cota predominantâ de 96,5% pentru maladiile cardiovasculare de contributie majorâ s-a distribuit, în functie de formele clinice, dupâ cum urmeazâ:
- Boala ischemicâ a inimii - 63,9%
- Maladia cerebrovascularâ - 26,2%
- Boala hipertensivâ - 6,3 %
- Alte maladii ale aparatului circulator - 3,6%.
Dupâ cum am mentionat deja, maladiile aparatului circulator si cele cardiovasculare majore în
totalitate au manifestat aceeasi logistica de schim-bari dinamice.
Analiza maladiilor cardiovasculare prioritare in functie de forma clinica (boala ischemica a inimii, maladia cerebrovascular si boala hipertensiva) pentru aceeasi perioada a demonstrat pastrarea acestei tendinte numai in cazul bolii ischemice. Ast-fel, in anii 2008-2010 a avut loc o crestere a nivelului mortalitatii prin boala ischemica a inimii de la 425,3 (2008) la 438,8 (2009), urmata de un salt de frecventa, constatat a fi de 465,07 la 100 mii pentru anul 2010. Ulterior s-a produs o descrestere vadita in anul 2011, atingand nivelul de 419,27 la 100 mii, care din nou a fost urmat de o majorare mai putin semnificativa a ratei pana la 420,2 la 100 mii (2012). Aceasta totusi nu a atins nivelul perioadei 2008-2010 si a pastrat un caracter oscilant in perioada 2013-2014 (figura 2).
In ceea ce priveste maladia cerebrovascular, pentru perioada 2008-2014 nu s-au estimat salturi de frecventa semnificative, manifestand, astfel, un trend de diminuare mult mai stabil decat maladiile cardiovasculare majore in totalitate si boala ischemica a inimii in parte. In acest context, rata maladiei cerebrovasculare in anii 2008-2011 a manifestat o descrestere stabila de la 189,9 (2008) pana la 168,15 (2011) la 100 mii, fiind urmata de o modesta crestere pana la 172,07 la 100 mii populatie in anul 2012, la fel pastrand caracterul oscilant pentru perioada 2013-2014 (figura 2).
500 46507
: ~4"
200
100
89, 9 181, 82| 173,27 iœ ^ 172, 07 166, 67| 20,2 22,18 24, 34 25, 0: 29,36 31, 5
68,5
402
2008 2009 2010 Boala ischemicâ a inimii Boala hipertonicä
2011 2012 2013 2014 ■ Maladia cerebrovascularâ
Figura 2. Nivelul mortalitâtii prin maladii cardiovasculare majore în populatia Republicii Moldova în functie de forma clinicâ, 2008-2014 (la 100 mii)
Spre deosebire de boala ischemicâ a inimii si maladia cerebrovascularâ, nivelul mortalitâtii prin boala hipertensivâ a demonstrat un trend de crestere stabil pentru toatâ perioada investigatâ (2008-2014): frecventele au sporit de la 20,2 (2008) la 40,2 (2014) la 100 mii populatie a Republicii Moldova (figura 2).
Pentru maladiile cardiovasculare majore valoa-rea absolutâ a unui procent de spor pentru anii cu dinamicâ pozitivâ 2009 si 2010 s-a dovedit a fi de 6,4 ani si pentru anul 2012 - de 6,1 ani. Pentru anul 2011,
0
când s-a estimat o dinamicä negativä a fenomenului studiat, valoarea absolutä a unui procent de spor a constituit 6,6 ani. Astfel, valoarea absolutä a unui procent de spor pentru anii cu dinamicä negativä este superioarä, comparativ cu anii cu dinamicä pozitivä (tabelul 1).
Tabelul 1
Dinamica mortalitàtii populatiei Republicii Moldova prin maladii cardiovasculare de contributie majorà, 2008-2014
Indicatori 2008 2009 20¡0 20¡¡ 20¡2 20¡3 20¡4
Perioada de studiu, an de referintä
Boala ischemicä a inimii
Indicatorii relativi, la ¡00 mii 425.34 438.44 465.07 419.27 420.2 405.5 411
Sporul absolut, ani 13.1 26.63 -45.8 0.93 -14,7 5,5
Ritmul sporului, % 3.1 6.1 -9.8 0.2 -3,5 1,4
Ritmul cre sterii, % 103.1 106.1 90.2 100.2 96,5 101,4
Valoarea absolutä a 1% de spor, ani 4.3 4.4 4.7 4.2 4,2 4,1
Indicele ilustrativ, % 100 103.1 109.3 98.6 98.8 95,3 96,6
Maladia cerebrovascularä
Indicatorii relativi, la ¡00 mii 189.86 181.82 173.27 168.15 172.07 166.7 168,5
Sporul absolut, ani -8.04 -8.55 -5.12 3.92 -5,37 1,8
Ritmul sporului, % -4.2 -4.7 -3.0 2.3 -3,1 1,1
Ritmul cre sterii, % 95.8 95.3 97.0 102.3 96,9 101,1
Valoarea absolutä a 1% de spor, ani 1.9 1.8 1.7 1.7 1,7 1,7
Indicele ilustrativ, % 100 95.8 91.3 88.6 90.6 87,8 88,7
Boala hipertensivä
Indicatorii relativi, la ¡00 mii 20.18 22.18 24.34 25.03 29.36 31.5 40,2
Sporul absolut, ani 2 2.16 0.69 4.33 2,14 8,7
Ritmul sporului, % 9.9 9.7 2.8 17.3 7,3 27,6
Ritmul cre sterii, % 109.9 109.7 102.8 117.3 107,3 127,6
Valoarea absolutä a 1% de spor, ani 0.2 0.2 0.2 0.3 0,3 0,3
Indicele ilustrativ, % 100 109.9 120.6 124.0 145.5 156,1 199,2
Total maladii cardiovasculare majore
Indicatorii relativi, la ¡00 mii 635.37 641.91 662.37 612.4 619.3 603.6 619,7
Sporul absolut, ani 6.54 20.46 -49.97 6.9 -15,7 16,1
Ritmul sporului, % 1.0 3.2 -7.5 1.1 -2,5 2,7
Ritmul cre sterii, % 101.0 103.2 92.5 101.1 97,5 102,7
Valoarea absolutä a 1% de spor, ani 6.4 6.4 6.6 6.1 6,2 6,0
Indicele ilustrativ, % 100 101.0 104.2 95.9 97.5 95,0 97,5
La analiza indicilor seriei cronologice pentru boala ischemicä a inimii s-a dovedit cä valoarea absolutä a unui procent de spor, pentru anii cu dinamica pozitivä 2009 si 2010, a fost de 4,3 ani si 4,4 ani, respectiv, si pentru anul 2012 - de 4,2 ani. Odatá cu aceasta, pentru anul 2011, cand s-a estimat o dinamicä negativä a fenomenului studiat, valoarea absolutä a unui procent de spor a constituit 4,7 ani.
Pentru perioada 2012-2014, valoarea absolutä a unui % de spor a fost relativ stabilä, fiind de 4,2 ani (2012 si 2013) si 4,1 (2014). Astfel, ca si in cazul maladiilor cardiovasculare majore, valoarea absolutä a unui procent de spor pentru anii cu dinamicä negativä este relativ superioarä anilor cu dinamicä pozitivä in perioada 2008-2011, demonstrand, totodatä, o similitudine relativä de valori pentru anii 2012-2014 (tabelul 7).
La analiza indicilor seriei cronologice pentru maladia cerebrovascularä, valoarea absolutä a unui procent de spor pentru anii cu dinamicä negativä 2009 si 2010 s-a dovedit a fi de 1,9 ani si 1,8 ani, respectiv, si pentru anul 2011 - de 1,7 ani. Pentru 2012-2014, valoarea absolutä a unui procent de spor a demonstart o stabilitate impunätoare de 1,7 ani, respectiv pentru fiecare an. Astfel, in cazul maladiei cerebrovasculare, valoarea absolutä a unui procent de spor pentru ani cu dinamicä negativä a demon-strat o similitudine, comparativ cu anii cu dinamicä pozitivä (tabelul 7).
ín cazul analizei indicilor seriei cronologice pentru boala hipertensivä, care in toatä perioada de investigate a manifestat o dinamicä pozitivä, valoarea absolutä a unui procent de spor pentru 2008-2011 s-a dovedit a fi de 0,2 ani, sporind panä la 0,3 ani pentru perioada 2012-2014. Astfel, in cazul maladiei hipertensive, pe langä dinamica stabil pozitivä de crestere, valoarea absolutä a unui procent de spor, de asemenea, a demonstrat un caracter stabil, cu tendinte de majorare (tabelul 7).
Dinamica stabil pozitivä a bolii hipertensive pentru perioada de studiu 2008-2014 a fost estimatä si prin prisma indicelui demonstrativ, care s-a constatat a fi in crestere de la 109,9% (2008) panä la 199,2% (2014). Pentru boala ischemicä a inimii, indicele ilus-trativ (demonstrativ) a manifestat un trend de des-crestere oscilantä pentru perioada 2008-2014 (96,6%), trecand totodatä prin salturi de crestere pentru anii
2009 (103,1%) si 2010 (109,3%). Indicele demonstrativ pentru maladia cerebrovascularä a inimii a demonstrat un trend de descrestere relativ mai stabil pentru perioada 2008-2014 (88,7%), avand totodatä un salt de crestere nesemnificativ in anul 2012.
Maladiile cardiovasculare in totalitate, pentru perioada 2008-2014, au demonstrat un trend de descrestere (indicele ilustrativ 97,5%), trecand totodatä prin salturi de crestere in anii 2009 (101%) si
2010 (104,2%).
Pentru perioada de referintä, nivelul mortalitätii prin maladii cardiovasculare majore a populatiei din mediul rural al Republicii Moldova s-a dovedit a fi mai impunätor, comparativ cu cel din mediul urban, pästrand in acelasi timp o usoarä tendintä de descrestere pentru ambele cazuri: de la 764,09
la 743,01 la 100 mii populatie din mediul rural si de la 454,01 la 452,7 la 100 mii populatie din mediul urban (figura 3).
776,42
! ,48
73977 744f5 7162 74
1000 800 600 400 200 0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Urban Rural
Figura 3. Rata standardizatâ a mortalitâtii prin mala-dii cardiovasculare majore a populatiei R. Moldova în functie de mediul de resedintâ la 100 mii, 2008-2014
Ponderea deceselor cauzate de maladiile cardiovasculare majore în functie de mediul de resedintâ pledeazä pentru cota-parte estimatâ la nivel de tarâ si constituie 97,1% pentru mediul rural si 96,6% pentru mediul urban, pâstrând aceeasi logicâ de distributie dupâ forme clinice. Nivelul mortalitâtii prin maladii cardiovasculare prioritare a populatiei Republicii Moldova în functie de sex pentru perioa-da de studiu s-a dovedit a fi stabil mai înalt în cazul populatiei feminine, având o modestâ tendintâ de diminuare a frecventelor atât la bârbati (de la 584,1 la 570,6 cazuri la 100 mii), cât si la femei (de 682,8 la 665,3 cazuri la 100 mii) (figura 4).
650,4 660,3 644,4 6 571,3 554 1 1 559,5 570,6
800 600 400 200 0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 ■ Bârbati ■ Femei
Figura 4. Nivelul mortalitâtii prin maladii cardiovasculare majore a populatiei R. Moldova în functie de sex la 100 mii, 2008-2014
Nivelul mortalitâtii prin maladiile cardiovasculare majore a populatiei în vârsta aptâ de muncâ din Republica Moldova în functie de vârstâ, pentru peri-oada 2008-2014, a demonstrat un trend de o usoarâ diminuare pentru toate cincinalele de vârstâ, cu ex-ceptia vârstei 16-19 ani si 20-25 ani, având frecvente mai sporite pentru decese prin boala ischemicâ a inimii, urmate de cele prin maladia cerebrovascularâ si boala hipertensivâ (tabelul 2).
Tabelul 2
Rata mortalitâtii populatiei R. Moldova în vârsta apta de muncà prin maladii cardiovasculare de contributie majorâ, la 100 mii, 2008-2014
Vârsta, ani 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Perioada de studiu, an de referintä
Boala ischemicâ a inimii
16-19 0,6 0,6 1,0 0,4 1,5 1,2 0,9
20-24 1,4 2,2 2,0 1,1 1,8 0,9 0,97
25-29 3,3 4,9 4,9 2,8 3,3 6,0 3,4
30-34 13,9 14,0 11,1 6,1 8,7 7,9 10,9
35-39 24,2 27,4 30,2 24,3 20,1 27,2 21,6
40-44 53,0 56,3 57,4 45,2 49,5 50,7 45,8
45-49 94,8 91,2 96,7 73,9 85,9 98,0 91,2
50-54 182,9 181,5 183,6 161,4 162,6 156,5 146,1
55-59 360,8 339,4 323,6 283,8 305,9 273,4 294,0
60-61 532,5 604,4 718,0 510,7 478,2 425,3 444,6
Maladia cerebrovascularâ
16-19 0,6 0,3 0,3 0 0 1,2 0,4
20-24 2,0 2,2 0,6 0,6 0,6 0,6 0,32
25-29 1,7 2,0 2,0 1,2 0,3 0,9 2,2
30-34 4,6 6,1 4,1 3,9 3,5 2,4 6,6
35-39 11,7 9,0 14,7 7,8 10,0 7,1 5,8
40-44 28,8 24,9 22,1 19,5 20,1 16,3 21,4
45-49 52,0 47,7 56,0 46,2 44,2 40,8 39,7
50-54 113,4 113,5 105,8 92,9 96,2 72,6 74,3
55-59 241,0 219,3 211,8 163,5 155,7 135,9 143,1
60-61 323,0 419,8 391,5 292,0 284,3 251,0 227,5
Boala hipertensivâ
16-19 0 0 0 0 0 0 0,0
20-24 0 0 0 0,3 0 0,3 0,0
25-29 0 0 0 0 0 0 0,0
30-34 0,4 0 0 0 0,3 0,3 0,0
35-39 0,4 0,4 0 0 0 1,2 0,8
40-44 2,5 2,1 2,2 1,3 1,3 0,4 1,3
45-49 1,8 3,6 2,2 1,2 1,2 1,7 4,8
50-54 5,9 3,9 6,0 5,9 4,0 4,8 3,7
55-59 25,8 13,4 22,3 14,7 13,7 16,9 18,9
60-61 17,3 26,1 44,8 38,5 32,1 39 37,1
Total maladii cardiovasculare majore
16-19 1,2 1,0 1,3 0,4 1,5 2,4 1,3
20-24 3,4 4,5 2,5 2,0 2,3 1,8 1,29
25-29 5,0 6,9 6,9 4,0 3,6 6,9 5,6
30-34 19,0 20,1 15,2 10,0 12,6 10,6 17,6
35-39 36,4 36,9 44,8 32,1 30,1 35,4 28,1
40-44 84,4 83,3 81,7 66,1 70,8 67,4 68,4
45-49 148,6 142,5 155,0 121,3 131,4 140,5 135,7
50-54 302,2 298,9 295,4 260,2 262,8 233,9 224,1
55-59 627,6 572,1 557,8 462,1 475,3 462,2 456,0
60-61 872,8 1050,3 1154,3 841,2 794,7 715,3 709,3
Totodatä, au fost estimate particularitätile pentru diferite cincinale de vârstâ. Astfel, în cazul grupei
de várstá 16-19 ani a avut loc sporirea frecventelor maladiilor cardiovasculare majore in totalitate de la 1,2 la 1,3 la 100 mii populatie pentru perioada 2008-2014. ín functie de formele clinice, pentru grupa de várstá 16-19 ani, boala ischemicá a inimii a demonstrat sporirea de frecvente de la 0,6 la 0,9 la 100 mii populatie, cu cádere a frecventei la 0,4 la 100 mii pentru anul 2011. ín cazul maladiei cerebrovascular a avut loc o descrestere stabilá de frecvente de la 0,6 la 100 mii pentru anul 2008 páná la zero cazuri in anul 2012, insá frecventele au sporit din nou la 1,2 (2013) si 0,4 (2014) la 100 mii locuitori. Boala hipertensivá nu a fost semnalatá in toatá perioada de studiu (tabelul 2).
ín grupa de várstá 20-24 ani a avut loc descres-terea frecventelor maladiilor cardiovasculare majore in totalitate de la 3,4 la 1,29 la 100 mii populatie pentru perioada 2008-2014, cu un salt de frecvente la 4,5 la 100 mii pentru anul 2009. ín functie de formele clinice, pentru grupa de várstá 20-24 ani, boala ischemicá a inimii a demonstrat descrestere de frecvente de la 1,4 la 0,97 la 100 mii populatie, cu un salt impunátor de frecvente la 2,2 si 2,0 la 100 mii, estimat pentru doi ani consecutiv - 2009 si 2010, respectiv. Trendul de descrestere demonstrat in cazul maladiei cerebrovasculare de la 2,0 la 0,32 la 100 mii a fost, ca si in cazul bolii ischemice a inimii, insotit de un salt de frecvente páná la 2,2 la 100 mii pentru anul 2009. Boala hipertensivá a fost estimatá cu un nivel de 0,3 la 100 mii numai pentru anii 2011 si 2013, pentru ceilalti ani din perioada de studiu nu s-a inregistrat nici un caz (tabelul 2).
Pentru grupa de várstá 25-29 ani a avut loc o crestere usoará de frecvente ale maladiilor cardiovasculare majore in totalitate de la 5,0 la 5,6 la 100 mii populatie pentru perioada 2008-2014, cu un salt de frecvente la 6,9 la 100 mii pentru anii 2009, 2010 si 2013. ín functie de formele clinice, pentru grupa de várstá 25-29 ani, boala ischemicá a inimii, ca trend general pentru perioada 2008-2014, a demonstrat un trend de o usoará sporire de frecvente de la 3,3 la 100 mii in anul 2008 páná la 3,4 in 2014, fiind insotit de un salt impunátor de frecvente la 4,9 la 100 mii, estimat pentru doi ani consecutiv 2009 si 2010, respectiv, si 6,0 la 100 mii pentru 2013. Trendul de crestere demonstrat in cazul maladiei cerebrovasculare de la 1,7 la 2,2 la 100 mii a fost, ca si in cazul maladiei ischemice a inimii, insotit de un salt de frecvente pentru anii 2009 si 2010 páná la 2,0 la 100 mii. Boala hipertensivá nu a semnalat nici un caz pentru toatá perioada de studiu (tabelul 2).
ín grupa de várstá 30-34 ani a avut loc descres-terea frecventelor maladiilor cardiovasculare majore in totalitate de la 19,0 la 17,6 la 100 mii populatie pentru perioada 2008-2014, cu un salt modest de
frecvente la 20,1 la 100 mii pentru anul 2009 si o cádere de frecvente páná la 10,0 la 100 mii populatie pentru 2011. ín functie de formele clinice, pentru grupa de várstá 30-34 ani, boala ischemicá a inimii a demonstrat descrestere de frecvente de la 13,9 la 10,4 la 100 mii, cu o cádere de frecvente piná la 6,1 la 100 mii pentru anul 2011. Totodatá, a fost estimat un trend de crestere in cazul maladiei cerebrovasculare de la 4,6 la 6,6 la 100 mii, insotit de o cádere de frecvente piná la 2,4 la 100 mii pentru anul 2013. Boala hipertensivá a avut un nivel de 0,4 la 100 mii pentru anul 2011 si 0,3 la 100 mii pentru 2012, 2013 si 2014, pentru ceilalti ani din perioada de studiu nu s-a inregistrat nici un caz (tabelul 2).
Pentru grupa de várstá 35-39 ani a avut loc descresterea frecventelor maladiilor cardiovasculare majore in totalitate de la 36,4 la 28,1 la 100 mii populatie pentru perioada anilor 2008-2014, insotitá de un salt de frecvente la 44,8 la 100 mii pentru anul 2010. ín functie de formele clinice, pentru grupa de várstá 35-39 ani, boala ischemicá a inimii a demonstrat descresterea de frecvente de la 24,2 la 21,6 la 100 mii populatie, cu un salt impunátor de frecvente la 30,2 la 100 mii, estimat pentru anul 2010. Trendul de descrestere demonstrat in cazul maladiei cerebrovasculare de la 11,7 la 5,8 la 100 mii a fost insotit de un salt de frecvente páná la 14,7 la 100 mii pentru anul 2010. Boala hipertensivá a fost estimatá cu un trend de relativá crestere de la 0,4 la 100 mii pentru anul 2008 páná la 0,8 (2014) la 100 mii populatie (tabelul 2).
ín grupa de várstá 40-44 ani a avut loc descresterea frecventelor maladiilor cardiovasculare majore in totalitate de la 84,4 la 68,4 la 100 mii populatie pentru perioada 2008-2014. ín functie de formele clinice, pentru grupa de várstá 40-44 ani, boala ischemicá a inimii a arátat o descrestere de frecvente de la 53,0 páná la 45,8 la 100 mii populatie, cu un salt de frecvente la 56,3 si 57,4 la 100 mii, estimat pentru anii 2009 si 2010, respectiv, si o cádere de frecvente la 45,2 la 100 mii pentru anul 2011. Trendul de descrestere demonstrat in cazul maladiei cerebrovasculare de la 28,8 páná la 21,4 la 100 mii la fel a avut un caracter oscilant. Boala hipertensivá a fost estimatá cu o descrestere de la 2,5 la 1,3 la 100 mii populatie. Vársta 40-44 ani a fost prima grupá care a inregistrat cazuri de boalá hipertensivá in fiecare an al perioadei de cercetare 2008-2012 (tabelul 2).
Pentru grupa de várstá 45-49 ani a avut loc descresterea frecventelor maladiilor cardiovasculare majore in totalitate de la 148,6 la 135,7 la 100 mii populatie pentru anii 2008-2014, insotitá de un salt de frecvente páná la 155,0 la 100 mii in anul 2010. ín functie de formele clinice, boala ischemicá a inimii a demonstrat o reducere de frecvente de la 94,8 piná
la 91,2 la 100 mii populatie. Trendul de descrestere demonstrat in cazul maladiei cerebrovasculare de la 52,0 piná la 39,7 la 100 mii a fost insotit de un salt de frecvente páná la 56,0 la 100 mii pentru anul 2010. Boala hipertensivá a fost estimatá cu o crestere de frecvente de la 1,8 la 4,8 la 100 mii populatie.
Pentru grupa de várstá 50-54 ani a avut loc descresterea frecventelor maladiilor cardiovascu-lare majore in totalitate de la 302,2 páná la 224,1 la 100 mii populatie pentru perioada 2008-2014. ín functie de formele clinice, pentru grupa de várstá 50-54 ani, boala ischemicá a inimii a inregistrat o descrestere de frecvente de la 182,9 piná la 146,1 la 100 mii populatie. Trendul de reducere demonstrat in cazul maladiei cerebrovasculare de la 113,4 páná la 74,3 la 100 mii a avut un caracter relativ stabil in tendinta sa de diminuare. Boala hipertensivá a fost estimatá cu o descrestere de la 5,9 la 3,7 la 100 mii populatie (tabelul 2).
Pentru grupa de várstá 55-59 ani a avut loc scáderea frecventelor maladiilor cardiovasculare majore in totalitate de la 627,6 la 456,0 la 100 mii populatie pentru perioada 2008-2014. ín functie de formele clinice, pentru grupa de várstá 55-59 ani, boala ischemicá a inimii a demonstrat descresterea de frecvente de la 360,8 páná la 294,0 la 100 mii populatie pentru anii 2008-2014. Trendul de reducere demonstrat in cazul maladiei cerebrovasculare de la 241,0 páná la 143,1 la 100 mii a avut un caracter stabil in tendinta sa de diminuare. Boala hipertensivá a fost estimatá cu o scádere de la 25,8 la 18,9 la 100 mii populatie (tabelul 2).
Pentru grupa de várstá 60-61 ani a avut loc descresterea frecventelor maladiilor cardiovasculare prioritare in totalitate de la 872,8 la 709,3 la 100 mii populatie pentru perioada 2008-2014, insotitá de un salt impunátor de frecvente páná la 1050,3 si 1154,3 la 100 mii pentru anii 2009 si 2010, respectiv. Boala ischemicá a inimii a demonstrat scáderea frecventelor de la 532,5 páná la 444,6 la 100 mii populatie, cu un salt de frecvente páná la 604,4 si 718,0 la 100 mii, estimat pentru anul 2009 si 201 0, respectiv. Trendul de descrestere demonstrat in cazul maladiei cerebrovasculare de la 323,3 páná la 227,5 la 100 mii, la fel a fost insotit de salturi de frecvente - 419,8 si 391,5 la 100 mii pentru anii 2009 si 2010, respectiv. Boala hipertensivá pentru grupa de várstá 60-61 ani a fost estimatá cu o majorare de la 17.3 páná la 37,1 la 100 mii populatie (tabelul 2).
Concluzii
Nivelul mortalitátii prin maladii cardiovasculare de contributie majorá a demonstrat un trend negativ pentru perioada 2008-2014 (de la 635,4 la 619,3 cazuri la 100 mii populatie). Rata specificá a
mortalitátii in functie de cauzá s-a dovedit a fi cu aceleasi tendinte de descrestere pentru perioada estimatá: pentru boala ischemicá - de la 425,3 la 411,0 (indice ilustrativ - 96,6%) si pentru maladia cerebrovasculará - de la 189,9 la 168,5 (indice ilustrativ - 88,7%), fiind, in acelasi timp, in crestere in cazul deceselor prin boala hipertensivá - de la 20,2 la 40,2 la 100 mii populatie (indice ilustrativ - 199,2%);
Pentru perioada de referintá, nivelul mortalitátii prin maladii cardiovasculare majore a populatiei din mediul rural al Republicii Moldova a fost mai impunátor comparativ cu cel din mediul urban, pástrand in acelasi timp o usoará tendintá de descrestere pentru ambele cazuri: de la 764,09 la 743,01 la 100 mii populatie din mediul rural si de la 454,01 la 452,7 la 100 mii populatie din mediul urban. Ponderea deceselor cauzate de maladiile cardiovasculare majore, in functie de mediul de resedintá, pledeazá pentru cota-parte estimatá la nivel de tará si constituie 97% pentru mediul rural si 96.6 % pentru cel urban, pástrand aceeasi logicá de distributie.
Nivelul mortalitátii prin maladii cardiovasculare majore a populatiei Republicii Moldova in functie de sex, pentru perioada de studiu s-a demonstrat a fi stabil mai inalt in populatia femininá, avand o modestá tendintá de diminuare a frecventelor atat la bárbati (de la 584,1 la 570,1 cazuri la 100 mii), cat si la femei (de 682,8 la 665,3 cazuri la 100 mii).
Nivelul mortalitátii prin maladiile cardiovasculare majore a populatiei in varsta aptá de muncá din Republica Moldova in functie de varstá a demonstrat un trend de o usoará diminuare pentru toate cincina-lele de varstá, cu exceptia grupelor de 16-19 si 25-29 ani, avand frecvente mai sporite pentru decese prin boala ischemicá a inimii.
Boala ischemicá a inimii si maladia cerebrovasculará in VAM in tendinta sa generalá de o usoará descrestere a nivelului mortalitátii demonstreazá un caracter relativ fragil si instabil: avand o tendintá de o usoará crestere pentru grupele de varstá mai tinere: 16-19, 25-29 (boala ischemicá a inimii) si 25-29 si 30-34 ani (maladia cerebrovasculará) insotite de prezenta oscilatorie de salturi de frecvente si pentru alte cincinale de varste.
Astfel, tendinta generalá de o usoará descrestere pentru perioada 2008-2014 a nivelului mortalitátii prin maladii cardiovasculare de contributie majorá demonstreazá un caracter relativ instabil, avand o tendintá de o usoará crestere pentru grupele de varstá mai tinere. Asadar, se impune necesitatea asigurárii monitorizárii si evaluárii sistematice a in-dicatorilor statistici potentiali (ani potentiali de viatá pierduti), contribuind la stabilirea prioritátilor pentru interventii la nivel atat comunitar, cat si individual in Republica Moldova.
Bibliografie
1. Global Atlas on cardiovascular disease prevention and control. World Health Organization (2011). Available at: http://whqlibdoc.who.int/ publications/2011/9789241564373_eng.pdf downloaded 03/20/2012.
2. Global status report on noncommunicable diseases 2010. World Health Organization (2011). Available at: http://www.who.int/nmh/publications/ncd_re-port2010/en/ downloaded 03/05/2012.
3. American Heart Association (AHA). International Cardiovascular Disease Statistics. Available at: http:// www.americanheart.org/downloadable/heart/11 40811583642InternationalCVD.pdf_downloaded 07/20/2013.
4. European Society of Cardiology (ESC). Clinical Practice Guidelines. CVD Prevention in clinical practice. In: European Journal of Cardiovascular Prevention and Rehabilitation, September 2007, nr. 14, supp. 2, E11-E40. Available at: http://www.escardio.org/guidelines-surveys/esc-guidelines/Pages/cvd-prevention.aspx downloaded 02/27/2012.
Summary
Study and evaluation of serological markers of viral hepatitis B, C and HIV/AIDS in TB patients
In the article "Study and evaluation of serological markers ofviral hepatitis B, C and HIV/AIDS in TB patients" were presented data on the level of detection of markers ofviral hepatitis B, C and HIV/AIDS among TB patients. In total in the study were included 110patients with tuberculosis. Following the investigation it was established that the marker HBs Ag was detected in 16.4 ± 3.5% (18 people), anti-HBc were detected in 55.5 ± 4.7% (61 people), protective antibodies against hepatitis B-anti-HBs were detected in 61.8 ± 4.6% (68 persons), where as antibodies to hepatitis C virus were detected in 8.1 ± 2.6% (9people). Proportion of HIV positive Ab/Ag was 4.5 ± 2.0% (5 people).The results confirm that TB patients are at increased risk of infection with viral hepatitis B, C and HIV infection and need to be vaccinated against hepatitis B.
Keywords: viral hepatitis B, C; HIV/AIDS, markers, level of infection
Резюме
Изучение и оценка серологических исследований на маркеры вирусных гепатитов В, С и ВИЧ-инфекции среди пациентов больных туберкулёзом
В статье "Изучение и оценка серологических исследований на маркеры вирусных гепатитов
5. World Health Organization. Global Health Estimates. Available at: http://www.who.int/healthinfo/glo-bal_burden_disease/en/ downloaded 03/20/2012.
6. Hotárárea Guvernului nr. 300 din 20 aprilie 2014 Programul National de prevenire si control al bolilor cardiovasculare pentru anii 2014-2020. Tn: Monitorul Oficial, nr. 104-109 din 06.05.2014, art. 327.
7. Hotárárea Parlamentului nr. 82 din 12 aprilie 2012 Strategia Nationalá de prevenire si control al bolilor netransmisibile pe anii 2012-2020. Tn: Monitorul Oficial, nr. 126-129 din 22.06.2012, art. 412.
8. Centrul National de Management ín Sánátate. Available at: http://www.cnms.md/ro/rapoart.
Prezentat la 06.10.2015
Elena Raevschi,
conferentiar universitar e-mail: elena.raevschi@usmf.md tel.: 022 205 211
Constantin SPÎNU, Maria ISAC, Vladimir GURIEV, Octavian SAJEN, Igor SPÎNU,
Centrul National de Sänätate Publica
В, С и ВИЧ-инфекции среди пациентов больных туберкулёзом " представлены данные по уровню выявления маркеров гепатитов В, С и ВИЧ/СПИД среди больных туберкулезом. Всего было обследовано 110 больных туберкулезом. В результате исследования было установлено, что маркер Hbs Ag был обнаружен у 16,4 ± 3,5% (18 человек), анти-HB ссумар был обнаружен у 55,5 ± 4,7% (61 человек), анти-HBs были обнаружены в 61,8 ± 4,6% (68 человек), в то время как антитела к вирусу гепатита С были обнаружены в 8,1 ± 2,6% (9 человек). Доля положительных на ВИЧAg/Ab составила 4,5 ±2,0% случаев (5 человек). Полученные результаты подтверждают, что больные туберкулёзом относятся к группам повышенного риска инфицирования вирусными гепатитами B, С и ВИЧ-инфекции, которые нуждаются в вакцинации против гепатита В.
Ключевые слова: вирусный гепатит В, С; ВИЧ/ СПИД, маркеры, уровень заражения
Introducere
Hepatitele virale B si C, precum si infectia HIV/ SIDA, sunt unele dintre cele mai räspändite maladii infectioase pe glob. Aceste maladii au un important impact medico-social, tinänd cont de gravitatea bolii, de procentul de cronicizare, invaliditate si dezvoltare a cirozei hepatice si a hepatocarcinomului, iar in ca-
STUDIEREA §I EVALUAREA MARKERILOR SEROLOGICI AI HEPATITELOR VIRALE B, C §I HIV/SIDA LA BOLNAVII DE TUBERCULOZÄ
