Evoluţia sănătăţii preşcolarilor şi a elevilor în republica Moldova prin Prisma examinării medicale profilactice Текст научной статьи по специальности «Экономика и бизнес»

evolutia sanatatii

) >

pre§colarilor §i a elevilor in republica moldova prin prisma

examinArii medicale profilactice

Galina BUTA1, Zina COBÂLEANU2, Iurie GUZGAN2, Pavel BOR§2, Vasile CORCEA2,

'USMF Nicolae Testemitanu, 2IMSP Spitalul Clinic Republican

Summary

The dynamics of preschoolers and schoolers' health in the Republic of Moldova through preventive health examination

There were analyzed the official statistical data on preventive examinations results in children aged 0-18 years in the period 2003-2011. The period surveyed is considered sufficient to assess the organization of the health system and its influence on the young generation morbidity indicators. The research showed that the most frequently recorded deficiency is "low visual acuity" with a national wide rate which varies between 26.6 and 19.8 in 1000 examined pupils. In the cities this indicator is higher compared to the national average, while the district level is lower. Most often this deficiency is detected in 2nd -4th and 5th-8th graders. The 2nd place at a significant distance from the 1st, is ocupiedby „physicalretardation" cases. This deficiency is often detected in the rayons, where the rates are higher than the national average and the rate in municipalities is lower. The 3rd place is occupied by "bad posture disorders", which rates, compared to the national average, are higher in municipalities and lower in rayons. These diseases are often first detected in the 1st grade pupils. "Speech defects" and "scoliosis" share the 4th place in the ranking. More often they occur in the municipalities and rarely in rayons. In this case most frequently they are detected in pupils of 1st and 2nd-4th grades. Preventive medical check-ups help identify areas of intervention for family doctors, specialists and managers in the health system, in order to improve children health.

Keywords: children, preschool, school age, morbidity, prophylactic examinations

Резюме

Динамика здоровья детей дошкольного и школьного возрастов Республики Молдова на основании профилактических медицинских осмотров

Изучены статистические данные, представленные Национальным Центром Мененджемента в Здравоохранении, относящиеся к профилактическим осмотрам детей 0-18 лет за период 2003-2011 г. Установлено, что чаще всего выявлено „ понижение остроты зрения ", которое на национальном уровне составляет от 26,6 до 19,8 случаев на 1000 осмотренных. В городах этот показатель выше по сравнению со средним по стране, в то время как на уровне районов - ниже. Понижение остроты зрения чаще всего выявляется у учеников 2-4 и 5-8 классов. Второе место занимает «отставание в физическом развитии». Этот недостаток чаще выявляется в районах, где уровень выше, чем в среднем по стране. На уровне муниципиев этот показатель ниже. Третье место занимают «нарушения осанки». Регистрируемый показатель на уровне муниципиев выше, а в районах выше, чем в среднем по стране. Эти нарушения чаще выявляются у первоклассников. «Дефекты речи» и «сколиоз» занимают 4-е место в рейтинге. На уровне муниципиев этот показатель выше, чем в среднем по стране, когда в районах -ниже. Чаще всего эти состояния выявляются у первоклассников и учащихся 2-4 классов. Таким образом, профилактические осмотры дают возможность найти места приложения воздействия семейных врачей, специалистов и руководителей в системе здравоохранения для улучшения здоровья детей.

Ключевые слова: дети, дошкольный возраст, школьный возраст, заболеваемость, профилактические медицинские осмотры

Introducere

Promovarea si protejarea sá-nátátii populatiei pe tot parcursul vietii sunt printre cele mai importante obiective ale comunitátii mondiale, reflectate în Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului [1] si în Strategia Sânâtatea pentru toti în secolul XXI a Organizatiei Mondiale a Sânâtâtii [2, 3].

Nivelul si structura morbidi-tâtii pediatrice au fost studiate de mai multi autori. Acest domeniu meritá o atentie deosebitâ, deoa-rece, în conditiile implementârii asigurârilor obligatorii de asistentâ medicalâ, serviciile medicale la co-pii sunt acordate de cátre medicii de familie. În plus, se constatâ un nivel net superior al morbiditâtii generale înregistrate la copii - de circa 2 ori - în comparatie cu cel înregistrat la populatia adultâ (p<0,05), atât dupâ prevalentâ, cât si dupá incidentá.

Morbiditatea populatiei poa-te fi analizatâ în baza rezultatelor examenelor medicale profilactice. Rezultatele scot în evidentâ nu numai bolile, ci si stârile patologi-ce care nu au fost pânâ acum un pretext de adresare în institutiile medicale. Cu atât mai mult cu cât evidenta integralâ a tuturor maladi-ilor se efectueazâ dupâ diagnozele precizate.

În scopul supravegherii dina-micii dezvoltârii copiilor si a de-pistârii timpurii a stârilor morbide, anual se organizeazá examenul medical profilactic al copiilor. Acesta se desfâsoarâ preponderent în lunile august-septembrie, la nivelul sec-torului medical primar, si implicâ antrenarea medicilor-specialisti de profil: neurolog, oftalmolog, chirurg-ortoped, pediatru, stoma-

__SÄNÄ TA TE PUBLICA

tolog, logoped si psihiatru. Investigatiile clinice si pa-raclinice, conform vârstei si patologiilor înregistrate, se efectuazä în baza Programului Unic al Asigurärilor Obligatorii de Asistentä Medicalä, Standardelor si Protocoalelor Clinice, aprobate de cätre Ministerul Sänätätii Republicii Moldova [4, 5].

În urma realizärii reformelor în sistemul de sänätate si adaptärii la conditiile socioeconomice actuale, apare necesitatea efectuärii studiilor speciale, orientate spre determinarea particularitätilor medico-demografice si a morbiditätii populatiei. Stu-diile sunt realizate în baza metodelor contemporane de evaluare si analizä, având ca scop determinarea prioritätilor ce tin de perfectionarea si optimizarea activitätilor în medicina de familie [6, 7].

Scopul studiului constä în analiza nivelului si a structurii morbiditätii pediatrice în contextul exame-nelor medicale profilactice.

Material si metode

A fost analizatä dinamica datelor statistice oficiale ale Centrului National de Management în Sänätate (CMNS) privind rezultatele examinärilor profilactice ale prescolarilor si elevilor din Republica Moldova, pentru perioada 2003-2011 [8]. Intervalul de timp analizat a fost dictat de caracteristicile co-mune ale grupelor participante la studiu în aceasta perioadä, fiind diferite pänä în anul 2002 inclusiv si, respectiv, dupä 2012.

Analiza statisticä a rezultatelor obtinute a fost realizatä cu ajutorul procedeelor specifice de sistematizare si organizare a cercetärii. Interpreta-rea datelor a inclus aplicarea unui sir de operatii si metode de lucru specifice sistematizärii materialului faptic brut, grupärii statistice în functie de parametri si niveluri. Prezentarea datelor statistice s-a efectuat prin tabelare si constructii de grafice [9].

Rezultate si discutii

» »

Potrivit datelor statistice ale CNMS, în rezultatul examenelor medicale profilactice, cea mai maltä ratä au înregistrat maladiile care se manifestä prin „acuitatea vizualà scàzutà" (figura 1). Astfel, la 1000 de copii examinati s-au înregistrat de la 26,6 cazuri în anul 2003, urmând o scädere treptatä, dar cu mici oscilatii, pänä la 19,8%o în anul 2011.

Analiza dupä locul de resedintä denotä faptul cä la nivel de municipii rata celor depistati cu acuitate vizualä scäzutä este mai maltä fatä de media pe tarä si la nivel de raioane. Cu toate acestea, ratele au avut tendinta de scädere lentä de la 43,3% în anul 2003 la 15,9% în 2009, fiind cea mai joasä ratä pe toatä perioada luatä în studiu. În anul 2010 se mregistreazä o crestere de pänä la 20,3 cazuri la 1000 examinati, urmatä de o scädere de pänä la 18,9% în 2011.

30 25 20 15 10

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

I retard fizic I scoliozä

i acuitate auditiva scäzutä

I defect al vorbirii I acuitate vizualä scäzutä i deregläri de tinutä

Figura 1. Evolutia sânâtâtii prescolarilor si elevilor în Republica Moldova (2003-2011)

La nivel de raioane, curba se manifesta cu valori mai joase fata de media pe república, care în primii ani scade în dinamica de la 22,0% (2003) pâna la 20,4% (2007). În continuare, caracterul este oscila-toriu, dar cu tendinta de micsorare: 20,5% (2008), 20,6% (2009), 19,9% (2010) si 20,0% (2011).

50 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Figura 2. Evolutia valorilor„acuitâtii vizuale scâzute" la 1000 de examinati, în functie de mediul de resedintâ, anii 2003-2011

Analizând evolutia depistarii acuitatii vizuale în functie de grupele de studiu, constatam ca, odata cu înaintarea în vârsta, aceasta deficienta este depistata mai frecvent (figura 3). Astfel, cele mai joase rate s-au înregistrat la prescolari, variind între 7,9% (2003) si 4,1% (2011), pastrând tendinta clara de descrestere pe toata perioada. Este de mentionat ca aceste valori sunt mult mai joase fata de media pe tara. Celelalte grupe luate în studiu au înregistrat valori mai mari decât media pe tara. Astfel, ratele înregistrate prin-tre elevii claselor 1 s-au încadrat în valori cuprinse între 24,3% (2009) si 38,2% (2005). Rate variind între 28,1% (2011) si 36,9% (2005) au fost atestate printre elevii claselor 2-4. Acuitatea vizuala scazuta printre elevii claselor 5-8 a variat între 29,8% (2011) si 36,9% (2003).

La elevii claselor 9-12, valorile înregistrate sunt putin mai joase fata de cei din clasele 2-4 si 5-8, având

5

0

tendintá de descrestere cu mici oscilatii, atingând valoarea cea mai joasá (25,6%o) în 2009.

45 40 35 30 25 20 15 10 5 0

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

república -elevi cl. 22-4

preçcolari -elevi cl. 5-8

elevi cl. 1 elevi cl. 9-12

Figura 3. Evolutia valorilor„acuitâtii vizuale scâzute" în functie de grupele de studiu, anii 2003-2011

Pe locul 2, la o distantá esentialá, s-au clasat ca-zurile „cu retard fizic", care în anul 2003 au înregistrat nivelul de 14,0 la 1000 de examinati, ratele scázând treptat pe toatá perioada estimatá, atingând nivelul de 10,1% în anul 2011 (figura 4).

Analiza pe mediile de resedintá denotá faptul cá cele mai înalte rate s-au înregistrat la nivel de raioane. Desi curba repetá aceeasi legitate ca cea la nivel de tará, ratele înregistrate sunt mai înalte. Dupá o crestere de la 15,7% (2003) la 16,8% (2004 si 2005), ratele scad vizibil, atingând în anul 2011 nivelul de 12,3 cazuri la 1000 de examinati.

La nivel de municipii, indicatorul este mai jos fatá de media pe tará si pe raioane. Ratele, cu unele oscilatii, mregistreazá o descrestere de la 7,6 la 1000 de examinati în 2003 pâná la 3,0% în 2009 si 2011. 16 14 12 10 8 6 4 2 0

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 ♦ República ■ Mnunicipii * Raioane

Figura 4. Rezultatele examenelor profilactice la copii de 0-18 ani, la 1000 examinati, depistati cu„retard fizic", anii 2003-2011

Analiza dupá grupele de studiu denotá cá ratele cele mai înalte s-au înregistrat printre elevii claselor 1, care în 2003-2005 au manifestat o crestere (25,7; 27,6;35,1 la 1000 de examinati), atingând apogeul (35,1%) în anul 2005. În continuare, curba scade spectaculos, atingând rata cea mai joasá de 18,9 cazuri la 1000 de examinati în 2010.

Retardul fizic mai putin afecteazá elevii claselor 2-4, curba crescand treptat (18,6%; 20,4%; 21,0% - 2003; 2004 si 2005). ín continuare, curba scade lent, atingand cea mai joasá ratá (14,1 la 1000 de examinati) in 2010.

Urmátorul in clasament se situeazá grupul de elevi al claselor 5-8, ratele scázand de la 16,8% (2003) la 13,0 la 1000 de examinati (2011). Aceste trei grupe au manifestat valori mai malte fatá de media pe tará, care au variat intre 14,8% in 2004 si 10,1% in 2011.

Valori mai joase fatá de media pe tará s-au inregistrat printre elevii claselor 9-12, ratele variind intre 12,2% (2004) si 8,0% (2009).

40 35 30 25 20 15 10 5 0

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 ♦ república U prescolari elevicl. 1

■elevi cl. 24

elevi cl. 15-8

elevi cl. 9~12

Figura 5. Evolutia valorilor deficientei„retard fizic"în functie de grupele de studiu, anii 2003-2011

Cele mai joase valori la compartimentul„retard fizic" le-au demonstrat prescolarii, curba scázând în dinamicá de la 9,7 la 1000 de examinati în 2004 la 5,6% în 2011.

Pe locul 3 sunt situate cazurile cu„dereglári de tinutá", care în anul 2003 mregistreazá nivelul de 7,1 la 1000 de examinati, crescând treptat: 7,5% (2004), 7,8% (2003), 7,9% (2005), 8,0% (2006); 8,5% (2007). Dupá o micá depreciere de la 8,4% (2008) si o crestere pâná la 8,5% (2009), atinge rata de 8,2 la 1000 de examinati în 2010 si 2011 (figura 6).

10,4

2003

2004 2005 ^República

2006

2007 2008 Municipii

2009 2010 2011 t Raioane

Figura 6. Evolutia valorilor deficientei „dereglâri de tinutâ" în functie de mediul de resedintâ, anii 20032011

2

0

La nivel de municipii, ratele inregistrate sunt mai inalte fatá de media pe tará si manifesté o cres-tere dinamicá pe parcursul anilor - de la 7,8%o (2003) la 10,4% (2008). Dupá o micá descrestere de paná la 8,3% (2009), indicatorul se stabilizeazá la nivelul de 8,2 la 1000 de examinati in anii 2010 si 2011.

La nivel de raioane, indicatorul este putin mai mic fatá de media pe tará. ín anul 2009 depáseste putin media pe tará, atingand valorile de 8,6 la 1000 de examinati. ín urmátoarea perioadá, indicatorii pe tará, municipii si raioane practic coincid.

8 6 4 2 0 8 6 4 2 0

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 —^republicá -§■ pre^colari ^^elevi cl. 1

elevi cl. 2-4 ^^e!ev¡ cl. 5-8 ^e!ev¡ cl. 9-12

Figura 7. Evolutia valorilor deficientei„dereglári de tinutá" in functie de grupul de studiu, anii 2003-2011

Fácand o analizá pe grupele de studiu, consta-tám cá ratele cele mai inalte se inregistreazá la elevii claselor 1, care ating valori de 13,6% (2005), 16,2% (2008), apoi scad paná la 15,7% (2009). Astfel, cele mai joase rate s-au atestat in anii 2004 (11,2%) si 2010 (11,8%). Pentru clasele 2-4, valorile variazá intre 10,2% (2004) si 12,8% (2007, 2008, 2011). Valorile ratelor printre elevii claselor 5-8 variazá intre 9,8% (2003) si 12,7% (2007, 2011). S-a inregistrat o crestere in dinamicá. Curba pentru elevii claselor 9-12 creste de la 6,8% (2003) la 11,2% (2008), ur-mand de o scádere dinamicá paná la 10,7% (2009), 11,8% (2010) si 12,1% (2011). Astfel, aceste grupe manifestá valori mai inalte fatá de media pe tará.

Cele mai mici valori fatá de media pe tará le manifestá grupul de prescolari, inregistrand o crestere lentá oscilatorie de la 1,9% (2003) la 2,0% (2007). ín continuare se inregistreazá o scádere a valorilor paná la 1,4% in anul 2011. Astfel, „dereglárile de tinutá" sunt instalate mai sus fatá de „defectele de vorbire" si „scoliozá", care se claseazá pe locul 4.

ín prima perioadá a anilor 2003-2006, „defectele de vorbire" s-au inregistrat cu rate de 7,5; 6,6; 7,0; 7,2 la 1000 de examinati. ín aceastá perioadá, „scolioza" inregistra valori mai joase (4,6%; 5,6%; 6,1%; 6,2%), atingand apogeul in anul 2007 (7,4%). ín continuare are valori putin mai inalte fatá de defi-cienta anterioará - „defecte de vorbire".

Figura 8. Evolutia valorilordeficientelor„defect de vorbire", „scoliozá" si „dereglári de tinutá", anii 2003-2011

„Acuitatea auditiva scázutá" este cea mai rar

depistatá deficientá, plasandu-se pe locul 5 printre celelalte deficiente la prescolari si elevi. Analizand evolutia depistárii acestei deficiente dupá mediile de resedintá, constatám cá media pe tará manifestá dinamicá oscilatorie, cu tendintá váditá de scádere. Astfel, dacá in anul 2003 rata constituia 3 cazuri la 1000 de examinati, atunci in 2011 valorile atinse in depistarea acestei deficiente au scázut paná la 1,5 la 1000 de examinati. La nivel de municipii, ratele sunt mai joase fatá de media pe tará si scad spectaculos de la 2,9% in 2003 la 1,5 la 1000 de examinati in anul 2011.

3,5 3 2,5 2 1,5 1

0,5

0 l i i i i i i i i i 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Figura 9. Evolutia valorilor deficientei „acuitate auditivá scázutá"dupá mediul de resedintá, anii 2003-2011

La nivel de raioane, ratele sunt putin mai inalte fatá de media pe tará, incadrandu-se in valorile 3,1 la 1000 de examinati (2003) si 2,3% (2011).

Analizand grupele luate in studiu, constatám cá cele mai inalte rate ale „acuitátii auditive scázute" sunt inregistrate printre elevii claselor 1, manifestand valori de 6,4 cazuri la 1000 de examinati (2003) la 4,7% (2004) si 5,2% (2008). ín continuare, valorile scad paná la 4,0% in 2009 si 2010. ín anul 2011 s-au inregistrat valori de 4,3 la 1000 examinati. De asemenea, valori mai inalte fatá de media pe tará

au înregistrat indicatorii printre elevii claselor 2-4, manifestând o curbä cu caracter oscilatoriu, dar cu tendintä de descrestere väditä. Astfel, în primii ani (2003-2007), ratele au variat între 3,7 si 4,0 la 1000 de examinati. În continuare, ratele scad la 3,7%; 3,4%; 3,4%; 3,1% si 29% în anii 2007, 2008, 2009, 2010 si 2011.

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 -♦-república -i- pre§colari -é-elevi cl. 1

elevi cl. 2-4 -n-elevi cl. 5-8 -»-elevi cl. 9-12

Figura 10. Evolutia valorilor deficientei „acuítate auditiva scázutá" dupa grupele de studiu, anii 2003-2011

Urmeazá cíasele 5-8, care de asemenea inre-gistreazá valori mai inalte fatá de media pe tará, manifestand valori oscilatorii, variind intre 3,4% (2003) si 2,7% (2007, 2009, 2011).

Rate mai joase fatá de media pe tará au inregis-trat elevii claselor 9-12, care in prima perioada (20032007) scad dinamic (2,9%; 2,4%; 2,3%; 2,2%; 1,9%). ín continuare, valorile indicatorului, dupá o crestere de paná la 2,3% in anul 2008, se stabilizeazá la valoarea de 22,2 cazuri la 1000 de examinati.

Cele mai mici rate se inregistreazá printre prescolari. Pentru aceast grup, valorile variazá intre 1,7% (2003), 1,5% (2005), 1,6% (2006). ín continuare, acestea scad de la 1,3% (2007) la 1,1% (2008, 2009 si 2011).

Concluzii

1. Sánátatea generatiei tinere este motiv de preocupare a tuturor, deoarece asigurarea unei stári bune la aceste varste reprezintá garantia unui nivel de sánátate acceptabil la generatiile urmátoare.

2. Cel mai bun mod de protejare a sánátátii copilului este examinarea profilacticá regulatá si complexá conform prevederilor Programului Unic al AOAM, Standardelor si Protocoalelor Clinice Nationale.

3. S-a constatat cä la 1000 de copii examinati revin de la 19,8 pänä la 26,6 copii care suferä de acuitate vizualä scäzutä, de la 10,1 la 14,8 au întârzieri în dezvoltarea fizicä; între 7,1 si 8,5 copii au deregläri de tinutä; circa 5,8-7,5 copii la 1000 de examinati suferä de tulburäri de vorbire. Scolioza se mregistreazä de la 4,6 la 7,4 cazuri la 1000 de examinati si acuitatea auditivä scäzutä se mregistreazä între 2,1 si 3,0 cazuri la 1000 de examinati. Cele mai mici rate mregistreazä acuitatea auditivä scäzutä, care variazä între 2,1 si 3 cazuri la 1000 de copii examinati.

4. Rezultatele prezentate constituie suportul unor recomandäri pe termen scurt sau de perspecti-vä pentru protejarea si promovarea sänätätii la aceste vârste, ca element de predictie pentru sänätatea vii-toare, pentru determinarea normativelor si volumu-lui serviciilor medicale, precum si pentru dezvoltarea în perspectivä a strategiilor manageriale.

5. Sunt necesare actiuni de promovare a sänä-tätii si de combatere a comportamentelor nesano-gene.

Bibliografie

1. Hotärärea Guvernului nr. 288 din 15.03.2005 despre aprobarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului pânà în anul2015. http://lex.justice.md/index.php7a ction=view&view=doc&lang=1&id=300778

2. Strategia Sànàtatea pentru toti în secolul XXI. ttp://www. euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/109759/ EHFA5-E.pdf.

3. Tulcinschiy T.H., Varavicova E.A. Noua sànàtate publicà. Introducere în secolul XXI. Chijinäu: Editura Ulysse, 2003, 744 p.

4. Ordinele anuale privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului Unic al Asiguràrilor Obligatorii de Asistentà Medicalà. http://lex.justice. md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=356 365&lang=1

5. Protocoalele Clinice Nationale pe diferite nosologii, aprobate de MS al RM. http://old.ms.gov.md/public/ info/Ghid/protocolls/

6. Etco C., Buta G. Particularitàtile organizàrii asistentei medicale primare în conditiile asiguràrilor medicale obligatorii în municipiul Chiçinàu. Ch., 2014, 281 p.

7. Buga M., Etco C., Ciocanu M. Preocupàrile importante în elaborarea politicilor în cadrul asiguràrilor sociale de sànàtate în tàrile din Europa de Vest. În: Sänätate Publicä, Economie ji Management în Medicinä , 2007, nr. 6, p. 35-42.

8. Jaba E. Statistica. Bucurejti: Economica, 1998, 464 p.

9. Mu reja nu P. Manual de metode matematice în analiza stàrii de sànàtate. Bucurejti.

Prezentat la 29.09.2015

Galina Buta,

tel. 069322284

e-mail: butagalina@yahoo.com