CC BY
7CZU: 613.955:314.622.4 (478-22)
EVALUAREA STARII DE SANATATE A ELEVILOR DIN FAMILIILE TEMPORAR DEZINTEGRATE DIN LOCALITATILE RURALE
Vergil MANOLE,
Agentia Nationala pentru Sanatate Publica
Rezumat
Studiul a fost realizat in localitatile rurale din trei regiuni ale Republicii Moldova: Nord, Centru, Sud. Subiecti ai studiului au fost elevii din familii temporar dezintegrate si elevii din familiile complete. Examenului medical complex au fost supusi 1181 de elevi cu varsta intre 7si 19 ani, inclusiv 550 din familii temporar dezintegrate. In vederea evaluarii adresarilor la punctul medical si a lipsei pe caz de boala, in studiu au fost inclusi 2292 de elevi din clasele 1-12, inclusiv 758 din familii temporar dezintegrate. Media pe caz de boala este mai mare la baietii din familii dezintegrate (7,52±0,53), comparativ cu baietii din familii complete (7,16±0,32; p>0,05), iar la fetele din familii complete, media pe caz de boala e mai mare (6,73±0,23) fata de cele din familii incomplete (6,51±0,32; p>0,05). Nu au fost stabilite diferente semnificative ale valo-rilor medii ale masei corporale, capacitatii pulmonare vitale, fortei musculare statice a mainii stangi si celei drepte a elevilor din familii dezintegrate fata de elevii din familii complete. Diferente semnificative au fost determinate la diferite varste separat. Prin evaluarea factorilor ce influenteaza starea de sanatate a elevilor din familii temporar dezintegrate s-au evidentiat factorii de risc din locuinta, din mediul de instruire, din alimentare si comportament (consumul de tutun, activi-tatea motrica insuficienta).
Cuvinte-cheie: morbiditate, adresabilitate, elevi, familii temporar dezintegrate
Summary
The evaluation of the health condition of students in temporarily disintegrated families in rural areas
The study was done in rural areas of 3 regions of the Republic of Moldova: North, Center, South. The study subjects were students in temporarily disintegrated families and students in complete families. 1191 students with ages between 7 and 19 years old were subject to the complex medical examination, including 550 students in temporarily disintegrated families. With the purpose of evaluating the complaints to the medical office, in the study were included 2292 students between the 1-12 grades, including 758 students in temporarily disintegrated families. The average of confirmed disease cases is bigger with boys in disintegrated families (7,52±0,53), compared to boys in complete families (7,16±0,32; p>0,05), though with girls the average of confirmed cases is bigger in complete families (6,73±0,23) compared to girls in incomplete families (6,51±0,32; p>0,05). Significant differences were not established between students in temporarily disintegrated families compared to complete families for average body mass, vital
lung capacity, right and left hand statically muscle strength. Significant differences were established with different ages separately. In the evaluation of the factors that influence the health state of students in temporarily disintegrated families, the following factors were mentioned - home environment factors, educational environment factors, nutrition, and behavior (tobacco consumption, insufficient physical activity).
Keywords: morbidity, health complaints, students, temporarily disintegrated families
Резюме
Оценка состояния здоровья учащихся из временно дезинтегрированных семей из сельской местности
Исследование проводилось в сельской местности в трёх регионах Республики Молдова (север, центр, юг). Предметом исследования были учащиеся из временно дезинтегрированных семей и учащиеся из полных семей. Комплексный медицинский осмотр прошли 1181 учащиеся в возрасте от 7 до 19 лет, в том числе 550 из дезинтегрированных семей. Для оценки обращаемости в медицинский пункт и отсутствия по болезни, в исследование были включены 2292 ученика 1-12 классов, в том числе 758 учащихся из дезинтегрированных семей. Среднее значение случаев заболевания выше у мальчиков из дезинтегрированных семей (7,52±0,53), по сравнению с мальчиками из полных семей (7,16±0,32; р>0,05). В полных семьях у девочек среднее значение выше (6,73±0,23), по сравнению с девочками из дезинтегрированных семей (6,51±0,32; р>0,05). Значительных различий в средних значениях массы тела, жизненной ёмкости легких, статической мышечной силе левой и правой руки у учащихся из дезинтегрированных семьях по сравнению с учащимися из полных семей не установлено. Значительные различия были установлены в отдельных возрастных категориях. Оценивая факторы, которые влияют на состояние здоровья учащихся из временно дезинтегрированных семей, были отмечены факторы риска в среде обитания, среде обучения, образе питания и поведенческой среде (потребление табака, недостаточная двигательная активность).
Ключевые слова: заболеваемость, обращения, учащиеся, временно дезинтегрированные семьи
Introducere
Sanatatea populatiei reprezinta un obiectiv de o importanta primordiala in politica oricarui stat,
deoarece ea constituie valoarea cea mai de pret si componenta indispensabilä a dezvoltärii si prospe-rärii sociale. Securitatea statului si dezvoltarea dura-bilä a societätii pot fi obtinute, în primul rând, prin mentinerea si fortificarea sänätätii tinerei generatii [1, 2, 3]. Exodul pärintilor peste hotarele tärii în vede-rea unei mai bune asiguräri materiale a necesitätilor a cauzat fenomenul de dezintegrare a familiilor [4, 5]. Referindu-ne la familiile temporar dezintegrate, avem în vedere emigrarea unuia sau a ambilor pärinti pe un termen de sase luni. Impactul emigrärii este dezorganizarea familiei, cu toate consecintele sociale, morale, medicale, educationale etc. [6]. Se mcearcä o clasificare a tipologiilor familiei cu un singur pärinte ca familie dezmembratä - ,,familie incompletä" sau ,,familie disimetricä", iar consecinta este dezorganizarea familiei si, ca rezultat, progresa-rea morbiditätii generale a copiilor si adolescentilor [7]. Circa o cincime (21%) din numärul total de elevi investigati au cel putin un pärinte plecat peste hotarele tärii. Referindu-ne la mediul de trai, constatäm cä exodul din mediul urban constituie circa 17%, pe când cel din mediul rural - circa 23%. De exemplu, în Chisinäu emigrarea constituie aproximativ 9%, pe când în regiunile de nord si de sud ale tärii rata emigrärii este de 25% [8, 9].
Analiza morbiditätii ne permite sä elucidäm problemele existente, sä elaboräm si sä apreciem eficacitatea mäsurilor de preventie si a celor curative, organizate la nivelele republican si municipal [10, 11, 12]. Copiii rämasi färä îngrijirea membrilor de familie plecati la muncä peste hotare sunt afectati si au necesitäti specifice, ca rezultat apar unele patologii si complicatii ale tractului digestiv, tulburäri ale sis-temului nervos central, boli ale aparatului respirator, deregläri ale functiei inimii etc. [13]. Cresterea nive-lului patologiilor cronice si a dereglärilor functionale este conditionatä nu numai de imperfectiunea siste-mului de asigurare medicalä a adolescentilor, de lipsa politicii nationale de implementare a programelor de preventie, de nivelul jos de trai si al calitätii vietii, de alimentatia necorespunzätoare, de insuficienta informatizärii populatiei, ci si de lipsa räspunderii pärintilor, pedagogilor, medicilor de posibila pier-dere a sänätätii [14, 15, 16].
Dezvoltarea fizicä a copiilor serveste drept indice al sänätätii si al stärii normale [17]. Starea de sänätate este determinatä de factori sociali, biologici, ecologici si ai mediului instructiv-educativ. Ultimii contribuie semnificativ la formarea stärii de sänätate, cota lor constituind 30,0% din totalitatea factorilor nominalizati, la acestia atribuindu-se, în primul rând,
conditiile din sälile de studii, aule si laboratoare; programele, tehnologiile si regimul de instruire; so-licitarea elevilor; gradul de pregätire a copiilor cätre scoalä etc. [6]. Un alt factor ce influenteazä starea de sänätate a copiilor este alimentatia incorectä. Astfel, consumul insuficient de carne, produse din carne, lapte si produse lactate acide, fructe, legume si un regim alimentar neechilibrat conditioneazä un deficit de proteine, lipide, säruri minerale si vitamine necesare cresterii si dezvoltärii organismului copi-lului [18, 19]. Un ansamblu mare de factori de risc, cum sunt gradul de dezvoltare a societätii, nivelul de educatie si instruire, conditiile de trai si de muncä, alimentatia, influenteazä direct starea de sänätate a populatiei, conditionând aparitia diverselor stäri morbide [20, 21, 22].
Scopul studiului este constatarea si aprecierea impactului migratiei asupra stärii de sänätate a elevilor din familiile temporar dezintegrate din localitätile rurale, cu elaborarea recomandärilor de diminuare a consecintelor acestui fenomen.
Material si metode
t
Evaluarea stärii de sänätate a elevilor din fa-milii temporar dezintegrate din localitätile rurale în corelatie cu factorii de risc a fost realizatä în trei regiuni ale Republicii Moldova (Nord, Centru, Sud), ca lot-martor au servit elevii din familii complete.
Au fost evaluati în total 1181 de elevi cu vârsta între 7 si 19 ani, din ei 549 (46,5%) de sex masculin si 632 (53,5%) de sex feminin. Au fost examinati 550 de elevi din familii temporar dezintegrate, ceea ce constituie 46,6% din cei încadrati în studiul realizat, dintre care 248 (45,1%) bäieti si 302 (54,9%) fete. În vederea evaluärii adresärilor la punctul medical si a lipsei pe caz de boalä, în studiu au fost inclusi 2292 de elevi din clasele I-XII, dintre care 1172 de sex masculin si 1120 de sex feminin, 33,1% din numärul total le constituie elevii din familii temporar dezintegrate. A fost anchetat un esantion de 1501 elevi din clasele V-XII din localitätile rurale ale Republicii Moldova (664 bäieti si 837 fete), având la bazä respectarea anonimatului.
Rezultate obtinute
Evaluarea stärii de sänätate a elevilor pentru perioada 2011-2015 denotä o tendintä de diminuare a nivelului morbiditätii generale de la 494,0 cazuri la 1000 elevi în anul 2011 pänä la 460,0 cazuri la 1000 elevi în 2015. La elevii din institutiile preuniversitare, nivelul morbiditätii cronice a crescut de la 133,0%o în 2011 pänä la 134,4% în 2015 (figura 1).
Maladiile urechii §i apofizei mastoide I
Maladiile sistemului osteoarticular, ale mu§chilor ^
§i Çesutului conjunctiv ™
Maladiile pielii §i Çesutului celular subcutanat I
Maladiile sângelui, ale organelor hematopoietice ^
§i unele tulburäri ale sistemului imun ■
Tulburärile mentale §i de comportament '
■
Maladiile aparatului digestiv ■
Maladiile infec^ioase 1 Morbiditatea generala
12011 ■ 2012 ■ 2013 ■ 2014 ■ 2015
0,00 100,00 200,00 300,00 400,00 500,00 600,00
Figura 1. Morbiditatea copiilor din institutiile de învâtâmânt preuniversitar în perioada 2011-2015 (numár de cazuri la 1000 copii)
În urma examenului medical complex, morbiditatea elevilor din familii dezintegrate constituie 1247,2%, comparativ cu 1087,2% la cei din familii complete, prin urmare nivelul morbiditätii copiilor din familii dezintegrate este cu 160% mai înalt decât în cele complete (tabelul 1).
Tabelul 1
Nivelul morbiditâtii elevilor din familii dezintegrate si din familii complete din localitâtile rurale
Morbiditatea generalâ Familii dezintegrate Familii complete Diferenta (+-)'
Media generalä 1247,2 1087,2 - 160
Regiunea Nord 1094,1 860,2 - 233,9
Regiunea Centru 1129,6 967,9 - 161,7
Regiunea Sud 1408,8 1384,0 - 21,8
Comparând morbiditatea generalä a elevilor din familii temporar dezintegrate între regiunile Nord, Centru si Sud, am constatat cä cel mai înalt nivel este în sudul republicii, constituind 1408,8% fatä de regiunile Centru cu 1129,6% si Nord cu 1094,1% (tabelul 1).
Structura morbiditätii generale a elevilor din familii temporar dezintegrate ne aratä cä pe I loc se plaseazä bolile aparatului digestiv cu 27,5%, pe locul II - bolile aparatului respirator cu 17,6%, pe locul III - maladiile aparatului genitourinar cu 12,2%, pe locul IV - cele ale sistemului osteoarticular, ale muschilor, tesutului conjunctiv cu 9,2%, pe locul V - bolile ochiului si anexelor sale cu 8,6%, iar pe locul VI - afectiunile endocrine, de nutritie si de metabolism cu 7,4%.
Examinând morbiditatea generalä a elevilor din familiile complete si din cele temporar dezintegrate din mediul rural în functie de vârstä, am constatat un nivel mai sporit la vârsta de 7 ani (1720% si, respectiv, 1240%). Observäm o crestere lentä a ni-velului morbiditätii pânä la vârsta de 11 ani, iar apoi o descrestere lentä pânä la vârsta de 15-16 ani, ce constituie 842,8-909,1%, si iaräsi o crestere rapidä a morbiditätii generale la vârsta de 17-18 ani, constituind 1344,0% si, corespunzätor, 1297,8%. Valoarea coeficientului de corelatie între nivelul morbiditätii elevilor din localitätile rurale din familii temporar dezintegrate si familii complete pe vârste constituie 0,397, ceea ce denotä o corelatie medie între fenomene.
Analizând frecventa adresärilor pe parcursul anului de studii conform sexului elevilor, am constatat cä fetele solicitä mai des (781%) medicul, comparativ cu bäietii (501%), cu o diferentä de 280%.
Rata adresärilor pe parcursul anului de studii ale elevilor din familii temporar dezintegrate (708%) este mai mare cu 104% decât în familiile complete (604%). Nivelul morbiditätii între lunile anului la elevii din familiile temporar dezintegrate si din cele complete denotä o corelatie puternicä între fenomene, constituind 0,79.
Prin analiza structurii adresärilor (tabelul 2) la punctul medical s-a constatat cä pe I loc se plaseazä bolile aparatului respirator în toate cele trei regiuni ale republicii: Nord - 50%, Centru - 30,16,%, Sud -28,09%. Pe locul II se aflä bolile aparatului digestiv: Centru - 28,55%, Sud - 21,29%, Nord - 15,9%. Locul III îl ocupä maladiile sistemului nervos: Sud -18,25%, Nord - 8,96%, Centru - simptome si semne clinice - 13,11%.
Tabelul 2
Structura adresàrilor la punctul medical, pe regiuni
N/o Centru Nord Sud
1 Bolile aparatului respirator 30,16%o Bolile aparatului respirator 50% Bolile aparatului respirator 28,09%
2 Bolile aparatului digestiv 28,55% Bolile aparatului digestiv 15,9% Bolile aparatului digestiv 21,29%
3 Simptome si semne clinice 13,11% Maladiile sistemului nervos 8,96% Maladiile sistemului nervos 18,25%
4 Leziuni traumatice, otraviri, alte consecinte ale cauzelor externe 6,10% Bolile sistemului osteoarticular, muschilor, tesutului conjunctiv 6,65% Bolile pielii si tesutului celular subcutanat 15,74%
5 Maladiile sistemului nervos 5,75% Maladii infectioase si parazitare 4,91% Maladiile aparatului genitourinar 8,94%
6 Bolile pielii si tesutului celular subcutanat 5,03% Boli infectioase si parazitare 4,62% Bolile aparatului circulator 3,22%
Analizând în republicâ media unui caz de boalá în zile la fetele din familiile complete comparativ cu cele din familiile dezintegrate, am constatat o valoare mai sporitá la fetele din familii complete, ce consti-tuie 6,73±0,23, fatá de 6,52±0,32 la cele din familii dezintegrate (p>0,05). La analiza mediei unui caz de boalá la báietii din familii complete, comparativ cu cei din familii dezintegrate, am determinat o valoare mai Ínaltá la báietii din familiile dezintegrate, care constituie 7,52±0,53, fatá de 7,16±0,32 la cei din familiile complete (p>0,05).
Analizând numárul total de cazuri înregistrate la 1000 eleve în total pe republicá, am constatat un nivel mai sporit la fetele din familiile complete, acesta fiind de 490,88%o, comparativ cu 417,69%o la cele din familii dezintegrate. În rândul báietilor, un nivel mai înalt s-a atestat la cei din familiile complete - 344,04%, comparativ cu 330,48% la cei din familii dezintegrate.
Cercetând structura lipsei elevilor pe caz de boalá, am constatat cá ponderea cea mai maltá o constituie bolile aparatului respirator - 63,22%, dupá care urmeazá cele infectioase si parazitare - 9,58%, bolile pielii si tesutului celular subcutanat - 6,53%, maladiile aparatului digestiv - 4,13%, apoi bolile aparatului genitourinar - 3,16%.
Comparând mediile masei corporale între sexe în grupa de vârstá de la 7 pâná la 19 ani, am stabilit cá la fete mediile masei corporale, începând cu vârsta de 7 ani, cresc lent pâná la 13 ani, apoi se atestá o stagnare la 14-16 ani si iarási o usoará crestere. La báieti, mediile masei corporale de la 7 pâná la 14 ani sunt în crestere, la vârsta de 15-16 ani se observá o
stagnare, dar de la 17 pânâ la 19 ani are loc o sporire bruscä în medie cu 7-14 kg.
Comparând media taliei fetelor din familiile temporar dezintegrate cu cea a fetelor din familiile complete, s-a stabilit cä indicii diferä nesemnificativ: acestia cresc la vârstele de 7, 8, 12, 14, 15, 18 ani si sunt putin mai mici la 9, 10, 11, 13, 16, 17, 19 ani. Comparând valorile mediilor taliei bäietilor din familiile dezintegrate si din cele complete, am determinat cä acestea sunt nesemnificativ mai mari la vârstele de 7, 8, 11, 13, 16, 18 si 19 ani si putin mai mici la 9, 10, 12, 14, 15 si 17 ani.
Media indicelui de masä corporalä (IMC) la fetele din familii complete si la cele din familii dezintegrate este în crestere (figura 2). Evaluarea mediei IMC pe vârste la bäietii din familii complete si din familii dezintegrate de asemenea este în crestere.
La bäieti, valorile capacitätii vitale pulmonare sunt mai mari decât la fete si se diferentiazä crescätor odatä cu înaintarea în vârstä. Fetele din familii dezintegrate au la vârsta de 7 ani o medie a capacitätii vitale de 1014,29± 67,01, care la fel este în crestere si ajunge la 2533,33±167,50 la 19 ani. Capacitatea vitalä pulmonarä la bäietii din familii temporar dezintegrate are o medie de 1272,73±93,51 la 7 ani, care creste continuu pânä la 4322,22±451,78 la 19 ani (figura 3). În general pe tarä nu s-au depistat diferente semnificative în determinarea capacitätii vitale a elevilor din familii temporar dezintegrate comparativ cu cei din familii complete (p>0,05), cu exceptia vârstei de 7 ani la bäietii din familii complete (1036,36±45,27) comparativ cu cei din familii dezintegrate (1273,73±93,51; p<0,05).
l 8 9 10 11 12 13 14 15 16 ll 18 19
15,8 15,8 15,4 16,9 16,3 ll,2 19,4 20,l 20,9 20,l 21 22 21
15,2 15,3 16 ll,2 ll,l 18,1 18,8 20,5 20,1 20,5 21,1 21,9 20,6
valoarea medie
Figura 2. Dependenta IMC de várstá la fete
■ Familie completa Familie incompleta
0
SGGG
4SGG
4GGG
3SGG
3GGG
2SGG
2GGG
1SGG
1GGG
SGG
7
B
9
1G 11 12 13 14 15 16 17 1B 19
■ Familie completa
Familie incompleta
1G36 123G 1345 1S1S 1765 1B63 2G61 242G 3G79 31B7 32BS 3495 341G 1272 1291 1345 1663 1691 1931 2279 2411 2912 325G 34GB 3B33 4322
vârsta
Figura 3. Dependenta indicatorului de spirometrie de várstá la báieti
Dinamometria mâinii drepte la fetele din familii temporar dezintegrate variazä de la 8,14 kg la vârsta de 7 ani pânâ la 51,2 kg la 19 ani. În aceste familii, la 7 ani fetele au o fortä muscularä de 6,36±0,25 kg, care sporeste odatä cu vârsta pânâ la 26,00±1,26 kg la 19 ani.
Bäietii din familii temporar dezintegrate au o fortä muscularä de 8,73±0,87 kg la mâna dreaptä la 7 ani, care creste pânä la 48,56±1,56 kg la 19 ani. Bäietii din aceste familii au o medie a dinamometriei la mâna stângä de 8,09±0,78 kg la 7 ani, care sporeste pânä la 41,78±2,17 kg la 19 ani.
Diferente semnificative pe republicä ale fortei musculare a mâinii stângi si a mâinii drepte la bäietii
si fetele din familiile dezintegrate si din cele complete nu s-au determinat, iar pe vârste avem diferente la 18 ani la fete la mâna dreaptá si la 16 ani la báieti la mâna dreaptá.
Caracterul si multitudinea factorilor de risc au influente nefaste asupra sánátátii populatiei, În special asupra sánátátii copiilor si adolescentilor. Analizând mediul de trai al elevilor din familiile temporar dezintegrate În comparatie cu cele complete În perioada caldá a anului, cercetând indicatorii microbiologici si ai másurárilor instrumentale, am stabilit urmátoarele: numárul total de germeni În mcáperile de locuit din familiile dezintegrate (163,2±2,21) este mai mare decât În cele complete
G
(151,3±2,08); numärul fungilor în mcäperile de locuit ale familiilor dezintegrate (26,9±5,63) de asemenea este mai mare decât în cele complete (22,65±3,56). Temperatura aerului în locuintele familiilor dezintegrate (28,4±0,37°C) este mai maltä comparativ cu cea din locuintele familiilor complete (27,74±0,43°C). Umiditatea în mcäperile de locuit din ambele tipuri de familii constituie 44%. Nivelul zgomotului consti-tuie circa 61 dB. Concentratiile de NO2, formaldehidä, benzinä sunt sub limitele admisibile.
În perioada rece a anului, în privinta indicato-rilor microbiologici si ai mäsurärilor instrumentale am stabilit urmätoarele: numärul total de germeni în mcäperile de locuit ale familiilor dezintegrate (28,5±2,54) este mai mare decât în cele complete (27,7±2,5); numärul fungilor în mcäperile familiilor dezintegrate (3,7±0,82) este mai mic comparativ cu familiile complete (4,8±1,28). Temperatura aerului în locuintele familiilor dezintegrate (17,3±0,41°C) este mai micä în comparatie cu cele complete (17,46±0,7°C). Umiditatea în mcäperile familiilor dezintegrate (65,35±2,54%) este mai mare ca în cele ale familiilor complete (62,6±2,58%). Nivelul zgomotului constituie aproximativ 62 dB. Concentratiile NO2, formaldehidei si benzinei sunt sub nivelul limitelor admisibile.
Rezultatele evaluärii factorilor fizici la locurile de studii în institutiile preuniversitare din localitätile rurale, pe parcursul perioadei 2011-2015, demon-streazä cä avem obiective ce nu sunt conforme nor-melor sanitare, inclusiv locuri de studii. Pe parcursul ultimilor cinci ani, parametrii microclimaterici nu corespund normelor sanitare si constituie 8,73%, ponderea probelor neconforme colectate la locul de studii au alcätuit 4,17%. Nici iluminarea în aceastä pe-rioadä nu corespunde normelor sanitare la 7,86% din numärul total de obiective supuse verificärii, ponderea numärului locurilor de muncä ce nu corespund normelor iluminatului constituind 21,83%.
Calcularea cantitätii medii zilnice a produselor alimentare din scoli în perioada rece a anului aratä cä se serveste o singurä masä, iar elevii consumä în surplus pâine de grâu (+182,8%), crupe (+414,6%), paste fäinoase (+1120%), zahär (+232,9%), ulei de floarea-soarelui (+258,3%) si carne (138%). Se con-statä un deficit la urmätoarele alimente: fäinä de grâu (-162,1%), lapte (-46,2%), cartofi (-7,4%), legume (-54,3%), peste (-70,9%), fructe (-58,8%), fructe uscate (-46,6%), unt (6%) si sare (-400%).
Cantitatea zilnicä medie a produselor alimentare, calculatä pentru toate institutiile incluse în studiu, în perioada caldä a anului denotä cä în alimentatia elevilor existä un deficit de peste (-62,9%), fainä de grâu (-55,5%), unt (-44,8%), lapte (-70,1%), fructe
proaspete (-56,3%), legume (-35,7%), cascaval (-40%), bmnzá de vaci (-63,9%), smântâná (-72%), carne (-8,5%) si fructe uscate (-88,5%). Se depisteazá un surplus la urmátoarele alimente: pâine de grâu (+96,6%), crupe (+198,04%), ou (+2000%), paste fáinoase (+112%), zahár si produse de cofetárie (+62,9%), ulei (+104,4%) si sare (+89%).
Datele studiului relevá cá 3,2% dintre fetele si 14% dintre báietii claselor gimnaziale, precum si 12,2% dintre fetele si 61,1% dintre báietii din clasele liceale au fumat cel putin o tigará în întregime. Rata cea mai mare se mregistreazá printre báietii din clasele liceale, depásindu-i cu 47,1% pe báietii din clasele gimnaziale.
Cea mai fragedá vârstá la elevii claselor gimna-ziale la care se fumeazá în mod regulat cel putin câte o tigará în zi este vârsta mai micá de 9 ani - 45,5% elevi, 14,6% pentru vârsta de 9-10 ani, 21,8% pentru 11-12 ani, 14,5% pentru 13-14 ani. Cele mai frecvente motive din care se fumeazá sunt: în 16,7% cazuri, fumatul contribuie la buna dispozitie si mláturá stresul; 9,5% mtrebuinteazá tigári când se gásesc între persoane care fumeazá, nedorind sá creeze opinie separatá; 20,6% fumeazá din alte motive. Elevii care fumeazá au mentionat cá în 53,9% cazuri mai frecvent fumeazá cu prietenii si numai în 7,1% cazuri fumeazá singuri.
Conform rezultatelor studiului realizat, doar 20,3% din elevii din mediul rural obisnuiesc sá în-deplineascá zilnic exercitii fizice de intensitate maltá cel putin 20 de minute. Alte 17,6% fac exercitii fizice doar o singurá zi pe sáptái^ná, 15,6% - 2 zile, 12,1% - 3 zile, 7,2% - 4 zile, 5,4% - 5 zile, 2,5% - 6 zile. Cu regret, 19,3% din elevii anchetati nu manifestá un interes viu fatá de miscare si exercitiile fizice. S-a constatat de asemenea cá báietii din mediul rural au o activitate fizicá mai maltá (din totalul de 658 de báieti, 209 executá zilnic exercitii fizice, 31,7%), comparativ cu fetele (din totalul de 828 de fete, 92 sunt foarte active îndeplinind zilnic cel putin 20 de minute exercitii fizice, 11,1%; p<0,0001). Cel mai înalt nivel de implicare a elevilor în activitatea fizicá s-a atestat în clasele gimnaziale (V-IX).
Analiza si evaluarea rezultatelor cercetárii denotá cá în timpul ultimelor 12 luni, 48,8% din elevii anchetati nu s-au implicat în activitáti sportive extrascolare, 13,8% participând doar la un singur meci, 10% - la douá meciuri, iar 27,4% - la trei me-ciuri si mai multe. Cei mai multi (33,1%) raporteazá cá, în cadrul lectiei de educatie fizicá, obisnuiesc sá execute activitáti sportive de intensitate maltá timp de 10-20 de minute, 29,0% - mai mult de 30 de minute, 11,6% - pâná la 30 de minute, iar 24,1% - mai putin de 10 minute.
Din totalul de respondent, 45,0% declarä cä pot inota bine, 25,7% cunosc doar cateva procedee, iar 29,3% nu stiu sä inoate. Studiul a scos in evidentä faptul cä 71,7% de bäieti din mediul rural stiu sä inoate si doar 8,7% nu au deprins aceastä formä de activitate fizicä. Capacitatea fetelor de a inota constituie un procentaj mult mai mic comparativ cu bäietii, si anume 24,0%.
Discutii
Datele obtinute in studiul efectuat sunt originale si unice pentru Republica Moldova, confirmand impactul medico-social negativ al dezintegrärii familiilor asupra copiilor. La elevii din aceste familii au fost stabilite legäturi stranse intre starea lor de sänätate si varstä, sex vizavi de factorii de risc din locuintä, din mediul de instruire, de alimentare si de comportament (consumul de tutun, activitatea motricä insuficientä).
La elevii din familii temporar dezintegrate, morbiditatea generalä este mai inaltä (1247,2%) comparativ cu morbiditatea la cei din familii complete (1087,5%). Pe I loc se plaseazä bolile aparatului digestiv cu 27,5%, pe locul II - bolile aparatului respirator cu 17,6%, pe locul III - maladiile aparatului genitourinar cu 12,2%, pe locul IV - afectiunile sistemului osteoarticular, ale muschilor si tesutului conjunctiv cu 9,2%.
Analizand media unui caz de boalä in zile pe republicä la fetele din familii complete comparativ cu cele din familii temporar dezintegrate, am constatat o valoare mai sporitä la fetele din familii complete, ce constituie 6,73±0,23 fatä de 6,52±0,32 la cele din familii dezintegrate (p>0,05). ín randul bäietilor pe republicä, un nivel mai sporit al adresä-rilor se atestä la cei din familii complete si constituie 344,04%, comparativ cu cei din familii dezintegrate - 330,48%.
Capacitatea pulmonarä vitalä pe varste a arätat la bäietii din familii temporar dezintegrate valori mai inalte decat la cei din familii complete (7, 8, 10, 11, 12, 13, 16, 17, 18, 19 ani), cu exceptia varstelor de 14 si de 15 ani. Aceasta este o constatare, dar care este explicatia? De ce varstele de 14, 15 ani decad? Ce date raporteazä alti autori?
Nu au fost determinate diferente semnificative pe republicä privind forta muscularä a mainii stangi si a mainii drepte la bäietii si la fetele din familii dezintegrate si din cele complete, iar pe varste avem diferente la 18 ani la fete la mana dreaptä si la 16 ani la bäieti la mana dreaptä.
ín perioada rece a anului, in familiile temporar dezintegrate numärul total de germeni constituie
28,5 m3, fungii - 3,7 m3, zgomotul - 61,9±0,05, coeficientul de iluminare artificialá - 25,4±10,5, iar umiditatea relativá - 65,35%, valorile fiind putin mai sporite. În perioada caldá a anului, în familiile temporar dezintegrate este mai sporit numárul total de germeni (163,2) si numárul fungilor (26,9). Másurárile instrumentale ne-au arátat cá coeficientul ilumina-tului natural este mai jos în familiile dezintegrate, temperatura este la acelasi nivel (28°C) si valoarea umiditátii relative constituie 44%.
Parametrii microclimaterici nu corespund nor-melor sanitare si constituie 8,73%, ponderea probe-lor neconforme colectate la locul de studii a alcátuit 4,17%. Iluminarea, pe parcursul ultimilor cinci ani, nu corespunde normelor sanitare la 7,86% din numárul total de obiective supuse verificárii, ponderea numá-rului locurilor de muncá cu un nivel necorespunzátor al iluminatului constituie 21,83%.
Concluzii
1. Analiza rezultatelor cercetárii stárii de sáná-tate a elevilor din familiile temporar dezintegrate din localitátile rurale demonstreazá existenta unei probleme stringente medico-sociale.
2. Factorii de risc (conditiile de instruire, habituale, alimentatia, comportamentul etc.) influenteazá direct starea de sánátate a elevilor din familiile temporar dezintegrate din localitátile rurale.
3. În urma examenului medical complex s-a determinat cá morbiditatea generalá si adresabilita-tea la elevii din familiile temporar dezintegrate sunt mai înalte, comparativ cu morbiditatea elevilor din familiile complete. În acelasi timp, mai des lipsesc pe caz de boalá elevii din familiile complete, atât de sex feminin, cât si de sex masculin.
4. Diferente semnificative ale valorilor mediei masei corporale a elevilor din Republica Moldova nu au fost stabilite, dar în regiunea Centru existá o diferentá la fetele de 15 si 16 ani din familii complete si la báietii de 14 ani din familii complete.
5. Mediile aritmetice ale valorilor taliei elevilor din familii complete fatá de valorile medii aritmetice ale celor din familii dezintegrate nu demonstreazá o diferentá semnificativá în dezvoltare, cu exceptia valorilor mai joase la báietii de 13 ani si la fetele de 18 ani din familiile complete.
6. Diferente semnificative ale mediei aritmetice a indicelui masei corporale al elevilor din familiile complete fatá de familiile dezintegrate nu au fost observate, cu exceptia cá la fetele de 12 ani din familii complete indicii sunt mai mici, iar la 14 ani indicii sunt mai mari, în comparatie cu fetele de aceeasi várstá din familii dezintegrate.
7. Cercetarea capacitátii pulmonare vitale pe vârste a stabilit valori comparabile, cu exceptia vârstelor de 14 si 15 ani la báieti. Cea mai fragedá vârstá la care elevii claselor gimnaziale Încep a fuma si fumeazá În mod regulat este mai micá de 9 ani, iar elevii din clasele liceale - la vârsta cuprinsá Între 15 si 18 ani. Báietii fumeazá mai frecvent decât fetele.
8. Báietii din mediul rural demonstreazá o activitate motricá mai maltá comparativ cu fetele, indiferent de tipul familiei.
Bibliografie
1. Ceaná D., Tarcea M., Ureche R. Evaluarea stárii de sánátate a populatiei adulte din judetul Vâlcea, 200S. In: Revista de Igienà si Sànàtate Publicà (Rcmânia). 2007, vcl. S7, nr. l, pp. 23-29.
2. Etco C. et al. Unele cpinii ale lucrátorilor medicali din AMP privind ccnduita de supraveghere a ccpiilcr. In: Sànàtate Publicà, Economie si Management în Medicinà. 2007, nr. 6(21), pp. 77-79.
3. Wcld Health Organization. Action Plan 2008-2013, pp. 5-10.
4. Básescu G., Petre N., Angi D. Wcrld Vision Rcmânia. Bunàstarea copilului din mediul rural. Cluj-Napoca: RISGPRINT, 2014.
5. Báltátescu S, Nacter C. Bunástarea vázutá prin cchii copiilor români: rezultatele studiului international "Lumea ccpiilcr" (ISCWeB). In: Revista Universitarà Clujeanà. 2016. 70 p.
6. Guttul A. Starea sànàtàtii si dezvoltàrii fizice a copiilor din Republica Moldova. Chisináu, 2001, pp. 10-1S.
7. Vcinea M. Tipologia familiilor monoparentale din România. Universitatea din Bucuresti. Facultatea de Psihclcgie si Stiintele Educatiei. Bucuresti, 2012.
S. Studiul de Indicatori Multipli în Cuiburi, 2012. Rapcrt Final. 2014. 49 p.
9. UNICEF, 201 S. Copiii ràmasi fàrà îngrijirepàrinteascà: evaluarea tutelei oficiale si neofciale în cadrul sistemului de îngrijire si protectie a copilului în Republica Moldova. 25 p.
10. Ceмeнищeнковa T.A. Гигиенические аспекты формирования преневротических отклонений y
старшеклассников. В: Гигиена и санитария. 2003, № 4, с. 34-37.
11. Чернякина T. Профилактика заболеваемости старшеклассников при интенсивном обучении путём коррекции дезадаптационных и до нозологических состояний. В: Санитарный врач. 2005, № 11, с. 44-51.
12. Целиковская Н.Ю. Социально-гигиенические факторы и здоровье детей. В: Гигиена и санитария. 2001, № 2, с. 58-60.
13. Cheianu-Andrei D. s.a. Impactul migratiei asupra copiilor si várstnicilor lásati fárá ingrijirea membrilor de familie plecati la muncá peste hotare. Chisináu: CEP USM, 2011, pp.129-146.
14. Грошев B.H., Попова H.B. Медицинское обеспечение подготовки граждан Подольска к военной службе. В: Здравоохр. Рос. Федерации. 2004, № 2, с. 56-57.
15. Михалюк H.Состояние самочувствия школьников в зависимости от образа жизни. В: Санитарный врач. 2005, № 8, с. 55-57.
16. Рапопорт И.К. Оценка динамики заболеваемости школьников по результатам профилактических осмотров. В: Гигиена и санитария. 2006, № 6, с. 48-51.
17. Voloc A., Turea V. Dezvoltarea copilului si conduita in maladiile nutritionale. Chisináu: Tipografia Centralá, 2007, pp. 7-18.
18. Guttul A. Alimentatia echilibratá a copiilor in scoalá. Chisináu. 9 p.
19. Vlaicu B. Comportamente cu risc la adolescentii din judetul Timis. Timis, 2007. 425 p.
20. Bivol A. Aspectemedico-socialealemaladiilortractului gastrointestinal la adulti in Republica Moldova: rez. tz. dr. med. Chisináu, 2006. 21 p.
21. http://www.paginamedicala.ro/stirimedicale/BCV_ tumorilesiboliledigestivesuntprincipalelecauze-de-deces-ale-romanilor_13543
22. Vlaicu B. Comportamentul de risc la studentii din judetul Timis. Timisoara: Eurobit, 2009. 261 p.
Vergil Manole, doctorand,
Agentia Nationalá pentru Sánátate Publicá,
tel.: 067123192, e-mail: manole.vergil@gmail.com
