CC BY
11CZU: 614.2: 331.526 (4)
EVALUAREA UNOR EFECTE ALE REORGANIZÄRII RETELEI DE LABORATOARE A SISTEMULUI DE SÄNÄTATE PUBLICÄ
Octavian GRAMA,
IP Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie
Nicolae Testemitanu
Rezumat
Studiul a vizat evaluarea unor efecte ale reorganizarii retelei de laboratoare si a starii de functionalitate (resurse normative, tehnice si profesionale) a sistemului de laboratoare existent al sanatatii publice, in perspectiva reducerii inechitatilor in distribuirea si utilizarea serviciilor de sanatate publica. A fost elaborat un model de laborator performant (regional), corespunzator legislatiei nationale si directivelor europene, sarcinilor actuale si de perspectiva ale sanatatii publice. Re-zultatele acestui studiu reprezinta si o reflectare a satisfactiei angajatilor si a utilizatorilor de servicii de laborator in domeniul sanatatii publice. Asadar, au fost elucidate trei as-pecte: situatia actuala din domeniul serviciului de laborator al sanatatii publice; rolul laboratoarelor de performanta si satisfactia angajatilor/utilizatorilor de servicii de laborator in domeniul sanatatii publice.
Cuvinte-cheie: serviciu de laborator, laborator performant (regional), satisfactia angajatilor si a utilizatorilor de servicii de laborator in domeniul sanatatii publice
Summary
The assessing of the efficacy and functionality of the laboratory system of the public health
The study assessing the efficacy and functionality (regulatory, technical and professional resources) of the current laboratory system of the public health in the perspective of reduction of inequities in distribution and use of public health services. Was developed, based on the studies realized, a model of a (regional) high-performance laboratory, harmonized with the national laws and European Directives, as well as with current and future tasks of the public health. The results of this study are path-finding appreciation of satisfaction of the staff and laboratory services users in the public health sector. Therefore, three aspects were elucidated: the current situation in the field of public health laboratory service; the role of performance laboratories and the satisfaction of employees and users of laboratory services in the field of public health.
Keywords: laboratory service, high-performance laboratory (regional), satisfaction of the staff and laboratory services, users in the public health sector
Резюме
Оценка некоторых последствий реорганизации лабораторной системы общественного здравоохранения
Целью исследования является оценка некоторых последствий реорганизации лабораторной сети и состояния функциональных возможностей (нормативных, технических и профессиональных ресурсов) существующей
лабораторной системы общественного здравоохранения с целью уменьшения неравенства в распределении и использовании услуг общественного здравоохранения. Была разработана высокоэффективная (региональная) лабораторная модель, синхронизированная с национальным законодательством и европейскими директивами, для текущих и перспективных задач общественного здравоохранения. Результатом этого исследования также является определение удовлетворенности сотрудников и пользователей лабораторных услуг в области общественного здравоохранения. Таким образом, были раскрыты три аспекта: текущая ситуация в лабораторной системе; роль высокоэффективных лабораторий и удовлетворенность сотрудников/пользователей лабораторных услуг в области общественного здравоохранения.
Ключевые слова: лабораторная сеть, высокоэффективная (региональная) лабораторная модель, удовлетворённость сотрудников и пользователей лабораторных услуг в области общественного здравоохранения
Introducere
Reteaua de laboratoare a sistemului de sänä-tate publicä, la moment si pe viitor, reprezintä veriga principalä in asigurarea protectiei sänätätii populatiei [26, 27] si in prevenirea maladiilor si a altor pericole din mediu, care pot afecta viata si sänätatea populatiei Republicii Moldova. Rolul sistemului de sänätate publicä a fost intotdeauna reducerea si/sau eliminarea riscurilor ce ar putea afecta starea de sänätate a oamenilor [1, 8, 10, 17, 18, 19]. ín colaborare cu subdiviziunile operative ale centrelor de sänätate publicä (CSP), laboratoarele oferä räspuns/diagnostic in cadrul supravegherii maladiilor si a factorilor de risc, supravegherii factorilor din mediu de diferit gen (biologici, chimici, fizici si radiologici) si in situatii de urgentä in sänätatea publicä [22, 23]. Actualitatea problemei abordate constä in existenta riscurilor de sänätate publicä privind expunerea teritoriului tärii, a riscului de aparitie a multiplelor stäri exceptionale de diferite genuri (inundatii, seisme, valuri de temperaturi excesive, secete, inzäpeziri, poleiuri, grindinä, furtuni, incendii si alte fenomene), toate avand impact asupra sänätätii publice si existand necesitatea de monitorizare si pronosticare, precum si necesitatea stringentä a sistemului de sänätate publicä in reorganizarea serviciilor de laborator, cu ulterioara imbunätätire a acestora.
Societatea moderná, în dezvoltarea sa, se con-fruntá cu un sir de factori noi cu un potential impact asupra sánátátii, care la rândul lor impun sarcini specifice fatá de sistemul de sánátate publicá, cum ar fi necesitatea de supraveghere, monitorizare si actiuni de interventie complexe [3, 8, 11, 17, 20, 24]. Printre acesti factori pot fi nominalizati: migratia interná si cea externá; globalizarea comertului si a circuitului alimentar; crearea substantelor si a teh-nologiilor noi; intensificarea schimbárilor climate-rice, a frecventei dezastrelor naturale si tehnogene; aparitia agentilor patogeni noi, cu potential de ráspándire rapidá; adaptarea microbilor la noile conditii de mediu si cresterea rezistentei lor la mijloacele existente de tratament si de profilaxie; riscul producerii unor accidente, acte de terorism cu utilizarea agentilor biologici, chimici, radiologici, cu contaminarea mediului ambiant (sol, apá, aer, produse alimentare, furaje etc); dezvoltarea noilor sisteme si tehnologii informational (telefonie mobilá, transport date) etc.
Prevenirea ráspándirii, la nivel national si la nivel international, a riscurilor pentru sánátatea publicá, precum si intensificarea comertului international, determinate de factorii mentionati, de comun cu realizarea prevederilor Regulamentului Sanitar International (2005), determiná imperativul pentru fortificarea corespunzátoare a capacitátii labora-toarelor din domeniul sánátátii publice de nivelele national si teritorial, cu dotarea acestora adecvatá sarcinilor [2, 16, 18].
În ultimele decenii se atestá o crestere a solici-tárilor de servicii de sánátate publicá, determinatá de necesitatea asigurárii securitátii sanitar-epidemi-ologice si inofensivitátii pentru sánátatea umaná în conditiile de implementare a sistemelor noi de supraveghere a stárii de sánátate a populatiei în raport cu factorii de mediu si ocupationali, de lansare pe piatá a noilor produse, márfuri si servicii etc. În Republica Moldova, reorganizarea controlului de laborator al sistemului de sánátate publicá a argumentat initierea unui studiu asupra problemei existente privind posibilitátile de organizare a serviciului de laborator din cadrul Serviciului de Supraveghere de Stat a Sánátátii Publice (SSSSP), la nivel teritorial si la nivel national, cu fortificarea ulterioará a acestuia.
Extinderea lucrárilor analitice de laborator si introducerea tehnologiilor avansate de cercetare au condus la o crestere semnificativá a cunostintelor si a abilitátilor specialistilor de laborator [25]. În prezent, cercetarea de laborator dispune de o bazá stiintificá solidá.
În conformitate cu Planul de actiuni al Guver-nului Republicii Moldova pentru anii 2016-2018, începând cu 1 iulie 2016 a fost initiatá prima etapá a reformei sistemului de sánátate publicá, soldatá cu
regionalizarea serviciilor de laborator, cu crearea a 10 laboratoare de performantá in 10 centre de sánátate publicá (CSP) teritoriale. Prin aceastá consolidare s-a obtinut optimizarea cheltuielilor financiare, cresterea calitátii si a eficientei serviciilor de respective. Ca parte integrantá a Sistemului Supravegherii de Stat a Sánátátii Publice, laboratoarele Centrului de incercári de laborator al Centrului National de Sánátate Publicá (CNSP) / Agentiei Nationale pentru Sánátate Publicá (ANSP) presteazá diverse servicii de monitorizare a riscurilor pentru sánátatea populatiei [20]. Laboratoare Centrului de incercári de laborator sunt acreditate de Centrul National de Acreditare MOLDAC si, la adresarea solicitantului prin Ghiseul unic, efectueazá:
• investigatii pentru avizare sanitará a produselor alimentare, articolelor industriale, produselor chimice si cosmetice, apelor minerale, potabile si reziduale, plantelor medicinale; atestarea lo-curilor de muncá etc. (indicatori chimici: pesticide, metale toxice, micotoxine, aditivi alimentari, substante organice si anorganice, indicatori microbiologici, radiologici, toxicologici);
• investigatii ale factorilor fizici: zgomot, vibratie, infrasunet; camp electric, electromagnetic; iradieri electromagnetice generate de tehnica de calcul, iradieri ionizante etc.;
• investigatii/másurári radiologice: controlul dozimetrelor individuale, monitoringul dozi-metric individual al expusilor profesional la radiatii ionizante, arhivarea datelor, evaluarea expunerii cu eliberarea certificatelor; testári teh-nico-radiologice, controlul calitátii instalatiilor radiologice si nucleare, cu eliberarea buleti-nului; efectuarea másurátorilor dozimetrice, radiometrice generale la locurile de activitate ale expusilor profesional si in locurile de trai ale populatiei; calcule tehnico-radiologice ale eficientei barierelor stationare de protectie de la sursa (generatorul) de radiatii ionizante; determinarea radonului in incáperi si edificii publice;
• investigatii toxicologice.
Complexitatea sistemului de laborator necesitá sá fie luati in considerare multi factori pentru asigu-rarea calitátii lucrárilor de laborator. Acesti factori sunt: mediul ocupational, procedurile de control al calitátii, transferul de informatii, inregistrare, angajati cu cunostinte si competente inalte, reactivi si echi-pamente de calitate.
Scopul cercetárii efectuate a fost evaluarea unor efecte ale reorganizárii retelei de laboratoare a sánátátii publice intru sporirea calitátii si a performantelor acestora, orientate spre imbunátátirea supravegherii, prevenirii si protectiei sánátátii, precum si spre reducerea inechitátilor in distribuirea si utilizarea serviciilor de laborator.
Materiale si metode
t
Studiul prezent a vizat aspectele actúale ce tin de optimizarea activitátii sistemului de laborator din sánátatea publicá in conditiile socioeconomice noi. El a fost realizat in baza datelor statistice oficiale, a datelor chestionárii personalului atat din labo-ratoarele de performantá, cat si din filiale, precum si a beneficiarilor investigatiilor de laborator [4-7]. Cercetarea a fost efectuatá conform cerintelor pentru studiile descriptive, care au ca scop descrierea feno-menelor existente. Datele primare au fost prelucrate computerizat, cu utilizarea programului statistic pentru stiinte - programele Statistica 6.0 (Stat soft Inc), EXCEL si SPSS 16.0 (SPSS Inc), cu ajutorul functiilor si al modulelor acestor programe.
Rezultate obtinute
Rolul sistemului de sánátate publicá constá in reducerea si/sau eliminarea riscurilor ce ar putea afecta starea de sánátate a populatiei. ín Republica Moldova, ca si in majoritatea tárilor de pe glob, strategia de combatere si de profilaxie a riscurilor este o directie prioritará a sistemului de sánátate, fiind reflectatá in legislatie si in publicatiile savantilor din tará din ultimii ani. Ca o componentá de bazá a SSSSP, reteaua de laboratoare, in prezent si pe viitor, reprezintá veriga principalá in asigurarea protectiei sánátátii populatiei, in prevenirea maladiilor si a altor pericole din mediu, care pot afecta viata si sánátatea populatiei Republicii Moldova. ín colaborare cu subdiviziunile operative ale centrelor de sánátate publicá, laboratoarele oferá ráspuns/diagnostic in cadrul supravegherii maladiilor si a factorilor de risc, al supravegherii factorilor din mediu de diferit gen (biologici, chimici, fizici si radiologici) si in situatii de urgentá in sánátatea publicá [9, 13].
Tinand cont de sarcinile actuale, constatám cá astázi capacitatea laboratoarelor sistemului de sánátate publicá la nivel de raion (teritoriu) este insuficientá pentru a oferi un ráspuns/diagnostic adecvat asteptárilor, inclusiv celor de interventie in urgente de sánátate. Motivul de bazá constá in lipsa sau insuficienta mijloacelor tehnice, a echipamen-tului, precum si asigurarea inadecvatá cu cadre instruite pentru operarea echipamentului performant. Astfel, s-a propus sá fie optimizat numárul de state de personal egal cu 630,5 unitáti, existent paná la reorganizare, paná la 498 de unitáti, iar economia preconizatá sá fie utilizatá pentru sporirea salarizárii personalului.
Reorganizarea retelei de laboratoare a sistemului de sánátate publicá a fost parte componentá a politicii de optimizare si eficientizare, in beneficiul sánátátii populatiei, in conformitate cu prevede-rile legale, ale politicii nationale de sánátate, ale
regulamentului Serviciului de Supraveghere de Stat a Sánátátii Publice si ale Programului de stat privind dezvoltarea si dotarea tehnico-materialá a sistemului de sánátate publicá. Reorganizarea retelei de laboratoare se înscrie în obiectivul de reformare a sistemului de sánátate initiat si porneste de la identificarea problemelor prioritare existente, traseazá modalitátile de abordare si de interventie care, în conditiile unei implementári consecvente, vor asigura obtinerea rezultatelor scontate pentru performanta sistemului de sánátate si pentru starea de sánátate a populatiei, inclusiv în conditiile unor resurse umane si financiare limitate [12, 13, 14].
De asemenea, reorganizarea initiatá tine cont de prevederile Planului european de fortificare a capacitátilor serviciilor de sánátate publicá si se înca-dreazá în politicile regionale actuale ale Organizatiei Mondiale a Sánátátii (OMS) [18, 19, 24, 27].
Fortificarea capacitátilor retelei de laboratoare a fost necesará pentru sporirea calitátii si a performantelor serviciilor de sánátate publicá orientate spre Nmbunátátirea sánátátii populatiei prin supravegherea, prevenirea si protectia sánátátii, precum si prin reducerea inechitátilor în distribuirea si utilizarea serviciilor de sánátate publicá. Reorganizarea din cadrul serviciului care functioneazá într-o retea de laboratoare microbiologice (37), sanitar-igienice (37) si radiologice (mun. Chisináu, CNSP, mun. Bálti) este prioritará, deoarece aici se efectueazá investigatii în domeniul sánátátii publice în relatie cu factorii de risc microbiologici, chimici si radiologici [14, 19, 21]. Mai mult decât atât, în cadrul acestor laboratoare se efectueazá investigatii clinice de diagnostic care nu sunt realizate de alte servicii (de ex., investigatii de diagnostic al HIV/ SIDA, al infectiilor extrem de contagioase si gripei, investigatii toxicologice).
În baza rapoartelor statistice ale centrelor de sánátate publicá municipale si teritoriale, anual se efectueazá evaluarea si monitorizarea indicatorilor de activitate în domeniul cercetárilor de laborator microbiologice (inclusiv serologice, virusologice si parazitologice), sanitar-igienice (sau fizico-chimice), radiochimice si másurátorilor radiologice, a factorilor fizici, cu stabilirea obiectivelor si a directiilor prioritare de dezvoltare a domeniilor de laborator.
Echipamentul existent utilizat în laboratoare (termostate, autoclave, echipament ELISA, balante de laborator, echipament pentru cromatografie, spectrofotometre de absorbtie atomicá etc.) este uzat tehnic si moral (circa 70% de uzurá) si necesi-tá frecvent reparatii curente sau capitale. Deseori deservirea acestuia este costisitoare si putin acce-sibilá din cauza costului exagerat al serviciilor si lipsei specialistilor calificati în domeniu, precum si a pietei slab dezvoltate de achizitie a pieselor de
schimb. Metodele de control existente nu asigurau investigatiilor veridicitate si calitate tnaltá. Echiparea cu utilaj de laborator modern performant a permis lärgirea spectrului (nomenclatorului) investigatiilor la determinarea compusilor chimici, cresterea gradu-lui de veridicitate si precizie, a eficientei si eficacitätii investigatiilor cu scopul realizärii sarcinilor de bazä ale supravegherii si protectiei sänätätii publice. Ca rezultat al regionalizärii sistemului de laborator, au fost implementate 96 de metode noi de investigatie, inclusiv 68 de standarde si 52 de metode cu utilizarea utilajului performant implementat.
În conformitate cu prevederile legislatiei nationale, cu alinierea la legislatia UE si prevederile recomandärilor organismelor internationale (OMS, CDC), SSSSP din tarä urmeazä sä implementeze noi metode de diagnostic de laborator. La compartimen-tul "supravegherea si diagnosticul bolilor transmisi-bile" este necesar de a extinde testärile diverselor materiale clinice cu scopul identificärii agentilor patogeni ai diferitor boli infectioase, pentru care astäzi persistä impedimente considerabile în dia-gnosticarea si asigurarea accesului populatiei, cum ar fi: hepatitele virale, HIV/SIDA, grupa de virusuri her-petici, infectiile organelor respiratorii, ale organelor urogenitale (chlamidioza, urea-/micoplasmoza), in-vaziile parazitare, infectiile imunodirijabile, infectiile tractului gastrointestinal, maladiile transmise prin vectori (malaria, borelioza Lyme, encefalita acaria-nä, febrele Q si West-Nile etc.), alte boli infectioase (yersinioze, campilobacterioze, listerioze, infectii cu rotavirusuri, encefalite virale etc.), inclusiv determinarea indicatorilor microbiologici de inofensivitate a apei, a produselor alimentare si a altor elemente ale mediului ambiant.
Reorganizarea retelei de laboratoare a constat în crearea, la nivel regional, a serviciilor de laborator în sänätate publicä prin dotarea si fortificarea labo-ratoarelor din CSP teritoriale, care au fost selectate în calitate de centre regionale. Astfel, a fost efectuat un studiu cu privire la eficacitatea serviciului de laborator al CSP teritoriale si la impactul reorganizärii lor în regionale, precum si la beneficiul direct adus populatiei arondate centrelor regionale. În urma reorganizärii laboratoarelor sistemului de sänätate publicä au fost fortificate laboratoarele regionale, care pot oferi un räspuns adecvat în caz de urgente de sänätate publicä si pot asigura suport de laborator serviciilor esentiale.
În cadrul studiului s-a efectuat intervievarea specialistilor de laborator, a specialistilor din sectorul operativ si a beneficiarilor serviciilor de laborator. Majoritatea intervievatilor au oferit anumite sugestii si comentarii:
• fortificarea capacitätilor si a posibilitätilor centrului, utilizarea eficientä a echipamentului performant;
• ideea de reorganizare a fost foarte bunä, msä mecanismul de implementare nu a fost bine chibzuit;
• se cere o dotare mai bunä, investigatii efectuate cu echipament performant;
• reducerea cheltuielilor de mentinere a labora-toarelor si de regie;
• aparatajul performant ar trebui sä prevadä si salarii corespunzätoare;
• pentru implementarea metodelor noi - deser-virea a trei raioane - este nevoie de o finantare adecvatä, salarii corespunzätoare;
• este necesarä instruirea suplimentarä a colabo-ratorilor din laboratoare la locul de muncä;
• de majorat salariile specialistilor de laborator în legäturä cu lipsa cadrelor si cu cresterea volumului de lucru;
• reducerea cheltuielilor si majorarea volumului de lucru;
• elaborarea criteriilor activitätii privind volumul investigatiilor;
• colegii din CSP teritoriale nu sunt de acord cu reorganizarea serviciului;
• colegii din teritorii nu sunt activi în colaborare. Pentru asigurarea comunicärii dintre compo-
nentele structurale ale institutiei si în relatiile cu alte laboratoare si institutii, este necesar un instrument cum ar fi managementul informational, care ar asigura supravegherea si controlul documentelor, fluxul de lucru al acestora, viteza de luare a deciziilor la nivel managerial etc. În Conceptul de dezvoltare a laboratoarelor serviciului, autorul fiind membru al echipei de elaborare si promovare a acestui act normativ, s-a propus sä fie instituit un sistem informational care sä asigure eficientizarea managementului în serviciul de laborator al sänätätii publice, integrarea laboratoarelor în sistemul informational comun, asigurarea si respectarea aspectelor etice, confidentiale si securitatea datelor, accesibilitatea datelor de acces public, sporirea operativitätii de comunicare cätre beneficiarii rezultatelor investigatilor si mäsuräto-rilor de laborator. fatärirea sistemului informational în laboratoare este extrem de importantä pentru construirea unui sistem al calitätii viabil si competitiv. Pentru un management eficient al laboratoarelor este necesar Manualul calitâtii, obligatoriu în toate laboratoarele, conform prevederilor Standardului ISO 15189. În cadrul studiului, acest manual a fost pre-zent în toate laboratoarele. Studiul a demonstrat, de asemenea, cä în toate laboratoarele este elaborat un
sistem de numerotare si codificare a documentelor, cu un cod specific tipului de document.
Existä o colaborare satisfäcätoare între labora-toarele practice si stiintifice ale Serviciului de Supra-veghere de Stat a Sänätätii Publice, ale Academiei de Stiinte si între diverse laboratoare în cadrul testärilor inter-laboratoare. Colaborarea cu laboratoarele din subordinea altor autoritäti (Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare, Ministerului Mediului, Ministerului Apärärii, Ministerului Afacerilor Interne etc.), cu laboratoare private, institutii academice, atât pentru cercetare, cât si în urgentele de sänätate, pentru unele componente este limitatä.
Actualmente, activitatea de colaborare inter-sectorialä cu partenerii sociali dotati cu servicii de laborator este preponderent formalä, färä o legäturä sistemicä de mäsuri orientate spre realizarea sarcinii mentionate mai sus. Comunicarea si informarea reciprocä despre mäsurile si rezultatele activitätii întreprinse au loc de la caz la caz. Astäzi, principiul colaborärii intersectoriale între ministere si departa-mente se realizeazä prin grupuri de lucru si doar în etapa consultärii politicilor de sänätate, protectiei consumatorilor s.a. În ceea ce priveste rezultatul implementärii politicilor, colaborarea si comunicarea intersectorialä sunt insuficiente, cu exceptia activitätilor unor departamente care solicitä si or-ganizeazä mäsuri de cercetäri inter-laborator pentru verificarea veridicitätii rezultatelor obtinute.
Având în vedere problemele expuse mai sus, solutia rationalä identificatä a fost reorganizarea retelei de laboratoare din cadrul sistemului de sänä-tate publicä si crearea nivelului regional al serviciilor de laborator prin dotarea si fortificarea laboratoare-lor din CSP teritoriale selectate în calitate de centre de performantä (regionale).
În calitate de criterii de selectare a amplasärii laboratoarelor de performantä (regionale) pentru servicii de sänätate publicä au fost acceptate urmä-toarele:
1. Laboratorul de performantä (regional) selec-tat sä fie amplasat la o distantä de maximum douä ore de parcurs cu transport auto din orice punct al teritoriului deservit - pentru asigurarea accesului populatiei la servicii de laborator performante.
2. Numärul populatiei din zona de prestare a serviciilor sä permitä asigurarea sarcinii de proiect al echipamentului (utilajului) pentru asigurarea cost-eficientei serviciilor de laborator.
În urma aplicärii acestor criterii, au fost selectate 10 centre de sänätate publicä teritoriale, laboratoarele cärora întrunesc criteriile date (v. tabelul).
Laboratoarele de performantä din cadrul CSP teritoriale
Nr. d/o Denumirea localitätii (centrul de performantä regional) Zona de deservire Aria teritoriului deservit (raioane) Numärul populatiei deservite
1. Laboratorul de performantä CSP Edinet' Nord Edinet, Bri-ceni, Ocnita, Donduseni, 270100
2. Laboratorul de performantä CSP mun. Bälti Nord mun. Bälti, Râscani, Glodeni, Sân-gerei, Fälesti 374 400
3. Laboratorul de performantä CSP Soroca Nord Soroca, Floresti, Drochia 323 900
4. Laboratorul de performantä CSP Ungheni Centru Ungheni, Cälärasi, Nisporeni, 264 000
5. Laboratorul de performantä CSP mun. Chisinäu Centru or. Chisinäu, laloveni, Sträseni, Criuleni. 1 088 400
6. Laboratorul de performantä CSP Orhei ' Centru Orhei, Soldänesti, Rezina, Telenesti 308 900
7. Laboratorul de performantä CSP Hâncesti Centru Hâncesti, Leova, Ba-sarabeasca, Cimislia 266 600
8. Laboratorul de performantä CSP Cäuseni Sud Cäuseni, Anenii Noi, Stefan-Vodä 247 300
9. Laboratorul de performantä CSP Cahul ' Sud Cahul, Cante-mir, Taraclia 231 800
10. Laboratorul de performantä CSP Comrat (UTA Gägäuzia) Sud Comrat, Cea- dâr-Lunga, Vulcänesti. 160600
Tinând cont de prevederile criteriilor, s-a acceptat de a amplasa trei laboratoare de performantä (regionale) cu atributii zonale de deservire - în muni-cipiile Chisinäu, Bälti si Cahul. Astfel, la moment, din cele 36 de CSP teritoriale amplasate în fiecare raion si în CNSP, în care functionau laboratoare microbiologice si sanitar-igienice, s-au dezvoltat si fortificat 10 laboratoare de performantä (regionale), identifícate în cadrul CSP teritoriale. CNSP/ANSP, având în componentä laboratoarele de referintä, îsi pästreazä statutul de centru metodic, stiintific si de instruire al sistemului de sänätate publicä la nivel national.
În cadrul reorganizärii laboratoarelor sistemului de sänätate publicä s-a propus fortificarea laboratoarelor de performantä (regionale) care vor permite de a räspunde adecvat în urgentele de sä-nätate publicä si a asigura suportul de laborator al serviciilor esentiale de sänätate publicä. Reteaua a inclus, asadar, 10 laboratoare de performantä (inclusiv douä municipale) si laboratoarele de referintä de
la nivel national (CNSP/ANSP), care au preluat gradual volumul investigatiilor din teritorii. Institutiile medico-sanitare publice pot beneficia de servicii de laborator pentru diagnosticul maladiilor infectioase prin contractare direct în cadrul laboratoarelor regionale sau prin intermediul punctelor de colectare teritoriale.
Totodatá, în cadrul reorganizárii realizate s-a creat un sistem de transportare a probelor, dotat cu transport specializat si autorizat, care sá asigura receptionarea la timp a probelor în laboratorul regional, în conditii optime (temperaturá, medii de cul-turá, excluderea contaminárii, pástrarea integritátii etc.), într-un mod care nu prezintá pericol pentru sánátatea persoanei aflate în contact cu proba si pentru mediul ambiant în timpul transportárii. În cadrul dezvoltárii retelei noi de laboratoare, s-a pro-pus de a crea în fiecare centru de sánátate publicá regional laboratorul controlul factorilor fizici ca o subdiviziune a sectiei sánátate ocupationalá a CSP regional. Investigatiile de rutiná a factorilor fizici (microclimá, iluminare etc.), care nu necesitá utilaj costisitor si conditii de laborator speciale, pot fi efectuate de toate CSP, iar altele cu utilizarea utilajului costisitor, conform nomenclatorului de investigatii, pot fi realizate în laboratoarele de performantá si la nivel national.
În scopul sporirii capacitátilor de reactionare la urgentele radiologice, accidentele cu radiatii si pentru asigurarea securitátii radiologice a produselor alimentare, a obiectelor mediului ambiant, protectiei mediului ambiental, pentru prevenirea actiunilor nefaste ale radiatiilor ionizante în cadrul sectoarelor medical, industrial si altor sectoare ale economiei nationale asupra populatiei si a personalului expus profesional la radiatii ionizante; pentru asigurarea cuprinderii cu testarea, în cadrul controlului calitátii, a instalatiilor pentru radiografie, radioscopie, tomo-grafie computerizatá, radiologie interventional, se propune de a fortifica un laborator radiologic la nivel national (Centru de radioprotectie) si a crea trei laboratoare radiologice de performantá (cu atributii zonale) în mun. Chisináu, Bálti si Cahul, cu echiparea adecvatá cu aparataj spectrometric, dozimetric si radiometric.
Discutii
Pentru o abordare complexá a reformei servi-ciului de laborator al sánátátii publice, a fost efectu-atá analiza SWOT.
Puncte tari. Retelele de laboratoare de sánátate publicá, existente în tará, includ laboratoare microbiologice, chimice si radiologice acreditate, capabile sá identifice si sá confirme o serie de riscuri de origine biologicá, chimicá, radiologicá pentru sánátatea publicá. A fost elaborat si promovat Programul de dezvoltare a retelei de laboratoare în cadrul sistemului de sánátate publicá din Republica Moldova. Sistemul de
supraveghere, care include raportarea electronicá a bolilor transmisibile, este functional. A fost efectuatá alinierea activitátii retelei de laboratoare la rigorile Regulamentului Sanitar International. A fost imple-mentat partial sistemul de management al calitátii. Toate laboratoarele CSP sunt acreditate de Consiliul National de Evaluare si Acreditare in Sánátate, conform standardelor elaborate pe baza ISO.
Puncte slabe. Totodatá, analiza SWOT a de-monstrat capacitáti umane limitate (insuficientá de specialisti de laborator instruiti) pentru implementa-rea echipamentelor si a tehnicilor noi performante, legate de imbátranirea personalului, salariile nemo-tivante pentru tineret, utilajul in mare parte invechit. Sunt insuficiente dotárile laboratoarelor de sánátate publicá pentru realizarea sarcinilor la zi. Sunt dispersate responsabilitátile pentru protectia sánátátii in raport cu factorii de mediu (apá, aer, produse si márfuri, conditii de muncá, instruire, habituali) intre diferite institutii (subordonate diferitor ministere). Se atestá unele dublári ale functiilor organelor de supraveghere de stat si lipsa schimbului de informatii si a coordonárii. Se atestá lipsa la nivel de tará a unui organ abilitat pentru organizarea testelor de compa-rári inter-laboratoare, inclusiv in domeniul de sánátate publicá. De asemenea, la nivel national lipseste o politicá privind nominalizarea laboratoarelor de referintá in diferite domenii de activitate. Nu sunt create si acreditate in ordinea stabilitá laboratoare nationale de referinta in unele domenii, inclusiv in controlul produselor alimentare etc. ín cadrul studiului s-au atestat cunostinte limitate pentru implementarea si imbunátátirea continuá a sisteme-lor de management al calitátii in laboratoarele CSP, care sunt documentate, de regulá, in perioadele de pregátire cátre acreditare/reacreditare. Rezultatele anchetárii din studiul efectuat au demonstrat cá auditul intern de evaluare a calitátii in activitatea de laborator are un caracter sporadic, in special la nivelul CSP teritoriale.
Oportunitáti. A fost asiguratá sustinerea de cátre Guvernul Republicii Moldova si MS/MSMPS a Strategiei de fortificare, dotare si modernizare a capacitátilor de laborator ale sistemului de sánátate publicó din sursele financiare interne si externe (grant si imprumut). Concomitent, a fost asiguratá sustinerea din partea OMS, ceea ce a oferit posibilita-tea de colaborare international in vederea fortificárii suportului legislativ si instructiv-metodic pentru serviciul de sánátate publicá. íncepand cu anul 2013, existá posibilitatea de a fortifica efectivul serviciului cu tineri specialisti absolventi de rezidentiat in sáná-tatea publicá.
Riscuri. S-a atestat in societate o constientizare insuficientá a eficientei implementárii principiului de profilaxie, de prevenire a bolilor si de protectie a sánátátii, fapt ce influenteazá negativ activitatea ser-
viciului de laborator al sänätätii publice. S-a diminuat esential prestigiul specialitätilor de sänätate publica, fapt determinat inclusiv de nivelul scäzut al protectiei sociale si de nesolutionarea problemei de motivare a specialistilor din sänätate. Pe parcursul desfäsurärii studiului au fost adoptate o serie de acte normative, care au perturbat partial initiativele acceptate anterior in domeniul supravegherii sänätätii publice si de implementare de facto in sistemul de sänätate a principiului profilactic. Au apärut dificultäti in
finantarea institutiilor de sânâtate publicâ, ceea ce a afectat semnificativ serviciul de laborator.
În cadrul studiului a fost prevâzutâ elaborarea unui algoritm al activitâtii laboratoarelor performante pentru SSSSP si a mecanismului de implementare (figurile 1, 2). Astfel, pentru crearea algoritmului am utilizat strategia OMS Vision 2020: Better Labs -Better Health (Laboratoare mai bune - sânâtate mai bunâ), am evaluat situatia curentâ, am stratificat algoritmul în cinci nivele si am propus recomandâri concrete, care au stat la baza actelor normative ulterioare.
(0
O
w -c
O
W (D
<D CQ
I
(0 -Q -2
I
<D CQ
Strategie, legislatie, acte normative
zz
Organizarea si gestionarea retelei
Implementare de politici
Infrastructurâ
Accesibilitatea serviciilor
3Z
Achizitii, echipament, logisticâ
Finan^are Resurse umane
Sistemul de asigurare a calitatii Controlul calitatii
P
Satisfacía personalului de laborator si a utilizatorilor de servicii
Figura 1. Proiectul algoritmului de reformare a retelei de laboratoare a Serviciului de Supraveghere de Stat a Sânâtâtii Publice din Republica Moldova
Figura 2. Proiectul mecanismului de reformare a sistemului de laborator al Serviciului de Supraveghere de Stat a Sânâtâtii Publice din Republica Moldova
Concluzii
1. Studiul privind optimizarea activitátii servi-ciului de laborator în conditiile socioeconomice noi a scos în evidentá rezultate originale privind activita-tea laboratoarelor de performantá, a filialelor labora-toarelor de performantá si beneficiarii serviciilor de laborator. Conceptul reformei retelei de laboratoare a sistemului de sánátate publicá a fost oportun, fiind confirmat de rezultatele implementárii proiectelor MS/MSMPS, Comisiei EU si Agentia Japonezá pentru Cooperare International.
2. Evaluarea infrastructurii, asigurarea cu cadre, dotarea laboratoarelor teritoriale, capacitátile lor de satisfacere a cerintelor utilizatorilor au fost apreciate ca "insuficiente".
3. Sistemul de management al calitátii pentru laboratoarele de sánátate publicá, aplicat complex, poate asigura calitatea cea mai buná a investigatiilor si a másurátorilor, inclusiv pentru laboratoarele de sánátate publicá.
4. Reteaua de laboratoare a sistemului de sánátate publicá este una complexá si pentru a atinge calitatea cea mai buná, toate elementele sistemului trebuie sá functioneze coerent. Abordárile de implementare pot varia în functie de loc si de circumstante.
5. Au fost stabilite elementele functionalitátii si eficientei serviciului de laborator al sistemului de sánátate publicá, a fost elaborat un model optim de modernizare a retelei de laboratoare si un mecanism de implementare adecvat.
Bibliografie
1. Bahnarel I. Sánátatea publicá. In: Academos: Revista de Stiintá, Inovare, Culturá si Artá. 2009, vol. 1(12), pp. 63-64.
2. Bahnarel I. s.a. Supravegherea de stat a sánátátii publice în Republica Moldova: raport national. Chisináu: Serviciul de Supraveghere de Stat a Sánátátii Publice, 2015. 175 p.
3. Biroul Regional OMS pentru Europa. Prevalenta factorilor de riscpentru bolilenetransmisibileîn Republica Moldova - STEPS2013. Copenhagen: WHO, 2014. 224 p.
4. Centrul National de Management în Sánátate. AnuarSta-tistic Medical "Sánátatea publicá în Moldova". 2006-2015. Disponibil pe: http://www.cnms.md/ro/rapoarte/anuar-statistic-medical
5. Centrul National de Management în Sánátate. Anuar Statistic Medical "Sánátatea publicá în Moldova în 2016". Chisináu, 2017. 347 p.
6. Centrul National de Management în Sánátate. Evolutia sistemului sánátátii din Moldova în anii de guvernare proeuropeaná, 2009-2013. Chisináu, 2014. 314 p.
7. Centrul National Stiintifico-Practic de Mediciná Preventivá. Studiul demografic si de sánátate din Republica Moldova 2005. Chisináu: Gu^vas, 2006. 370 p.
8. Coretchi L. s.a. Efectele medico-biologice ale expunerii la radon. In: Sánátate Publicá, Economie si Management în Mediciná. 2011, nr. 1, pp. 24-27.
9. Friptuleac Gr. s.a. Particularitátile calitátii apei potabile si starea de sánátate a copiilor în aspectul modificárilor sezoniere. In: Buletinul Academiei de Stiinte a Moldovei. Stiinte medícale. 2010, vol. 5(28), pp. 87-93.
10. Friptuleac Gr., Bahnarel I. Sánátatea copiilor si factorii de risc. In: Materialele Conferintei stiintifico-practice nationale cu participare international „Sánátatea copiilor si factorii exogenide risc". Chisináu: UASM, 2012, pp. 6-9.
11. Friptuleac Gr., Opopol N., Bahnarel I. Factorii de risc din me-diu si sanatatea. Materialele Conferintei stiintifico-practice, 23 aprilie 2010. Chisinau: Societatea Stiintifica a Igienistilor din RM, 2010. 188p.
12. Hotararea Guvernului cu privire la aprobarea Politicii Nationale de Sanatate a Republicii Moldova pentru anii 2007-2021. Nr. 886 din 06 August 2007. In: Moni-torul Oficial al Republicii Moldova, nr. 127-130 (931) din
17.08.2007.
13. Hotararea Guvernului cu privire la Serviciul de Supraveghere de Stat a Sanatatii Publice. Nr. 384 din 12.05.2010. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 78-80 din 21.05.2010.
14. Hotararea Guvernului cu privire la aprobarea Programului de stat privind dezvoltarea si dotarea tehnico-materiala a SSSSP pentru anii 2011-2016. Nr. 165 din 17.03.2011. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 43-45(198) din 25.03.2011.
15. Hotararea Guvernului cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a sistemului de sanatate in perioada anilor 2008-2017. Nr. 1471 din 24 decembrie 2007. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 8-10(43) din
15.01.2008.
16. Hotararea Guvernului cu privire la aprobarea Strategiei nationale de sanatate publica pentru anii 2014-2020. Nr.1032 din 20 decembrie 2013. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 304-310(1139) din 27.12.2013.
17. Lozan O., Cojocaru R., Rimis C. Managementulcalitatiiin laboratoarele din sistemul sanatatii. Manual. Chisinau, 2017. 330 p.
18. Ordinul MS nr. 668 din 10.06. 2013 Cu privire la implemen-tarea Programului de dezvoltare a retelei de laboratoare in cadrul Serviciului de Supraveghere de Stat a Sanatatii Publice din Republica Moldova. Disponibil pe: http://old2.ms.gov. md/sites/default/files/legislatie/ordinul_668.pdf
19. Pantea V., Opopol N., Bahnarel I. s.a. Sanatatea in relatie cu mediul de existenta. Chisinau, 2007. 84 p.
20. Biological and chemical terrorism: strategic plan for preparedness and response. In: MMWR Recomm. Rep. 2000, vol. 49(RR-4), pp. 1-14.
21. Boehme M.S., Somsel P.A., Downes F.P. Systematic review of antibiograms: a national laboratory system approach for improving antimicrobial susceptibility testing practices in Michigan. In: Public Health Rep. 2010, vol. 125 (suppl. 2), pp. 63-72.
22. Burton Wilcke, et al. The core function ofstatepublic health laboratories. Atlanta: CDC, 2010. 20 p.
23. Larsen B. Hygiene and health in developing countries: defining priorities though cost-benefit assessment. In: International Journal of Environmental Health Research. 2003, nr. 13, pp. 37-46.
24. Ma lchai re J. Guide. A classification ofmethods for assessing and/or preventing the risks of musculoskeletal disorders. Catholic University of Louvain. Bruxelles: European Trade Union Institute, 2011. 48 p.
25. Salaru I., Gheorghita S., Ciobanu A., et al. Analysisofpublic health operations, services and activities in the Republic of Moldova. Copenhagen: WHO Regional Office for Europe, 2012. 112 p.
26. Whitehead M., Dahlgren G., Gilson L. Developing the policy response to inequities in health: a global perspective. In: Challenging inequities in health. From ethics to action. New York: The Rockefeller Foundation, 2001, pp. 309-323.
27. Wilkinson R. Unhealthy societies: the affection of inequality. London: Routledge, 1996. 368 p.
Octavian Grama, competitor,
Catedra de management si psihologie,
IP USMF Nicolae Testemitanu,
tel.: 069133798, e-mail: [email protected]
