CC BY
9SÄNÄTATE PUBLICA
EVALUAREA
UNOR ASPECTE SOCIOPROFESIONALE
LA PERSOANELE CU DIZABILITÄTI MENTALE
)
§I DE COMPORTAMENT PRIN PRISMA CONCEPTULUI ,,GRIJÄ EGALÄ PENTRU NEVOI EGALE"
Marina ISRAFILOV, Tudor GREJDIANU,
Consiliul Republican Expertizä Medicalä a Vitalitätii.
Summary
An Assessment of Some Socio-Professional Aspects of Persons with Mental and Behavioral Disorders with Relation to the Concept of „Equal Care for Equal Needs"
Nowadays, throughout Europe, it is ascertained that there is great concern over the fight against the phenomenon of social exclusion of the disabled. Social exclusion refers to processes that push certain individuals or social groups to the social margins, which implies isolation and restriction of access to community good. Socially excluded groups primarily include persons with mental deficiency. In order to survive they are compelled to develop their own way of living, different from the rest of the society, whose members they are, thus worsening the process of social exclusion. People with mental disorders are those persons who lack the abilities to perform normally daily activities, and are in need of security measures for their recovery and social inclusion (integration).
Key words: disabilities, exclusion, social status, diagnosis, invalidity levels (disability degree).
Резюме
Определение некоторых социально- профилактических аспектов у лиц с психологическими расстройствами с точки зрения концепции «равная забота, равные потребности»
В настоящее время во всей Европе констатируется серьезная озабоченность по борьбе с феноменом социального исключения лиц с ограниченными возможностями. Социальное исключение относится к выдворению определенных людей или социальных групп на периферию общества (задворки общества), то что предполагает изоляцию и ограничение доступа к благам общества. К социально исключенным группам, в первую очередь, относятся лица с психическими отклонениями. Для того чтобы выжить, они вынуждены создавать для себя особый образ жизни, который отличается от остального общества, чьими членами они являются, таким образом, усложняя процесс социального адаптирования. Лицами с психическими отклонениями являются те, у кого отсутствуют способности нормально реализовать каждодневную деятельность, и которым необходимы меры безопасности ввиду восстановления и социального включения (социальной интеграции).
Ключевые слова: психологические расстройства, исключение, социальный статус, диагноз, инвалидность.
Actualitatea temei
Abordarea indicatorilor ce caracterizeazä factorii socioeconomici la diferite nivele (medii de rezidentä) este necesarä, pe de o parte, pentru a identifica dife-rentele dintre zonele urbane §i cele rurale §i a focaliza interventiile acolo unde problemele sunt mai grave; pe de altä parte, datele obtinute sunt o bazä strate-gicä pentru a reorienta activitatea medicului-expert pentru recuperarea statutului social §i motivatiei per-soanei cu dizabilitäti mentale §¡ de comportament.
Scopul acestei lucräri este studierea aspectelor socioprofesionale ale invalizilor cu maladii psihice, care caracterizeazä sänätatea mentalä §i bunästarea lor. Analiza acestor factori a fost efectuatä pe raioane §i medii de rezidentä (urban, rural), nivele de educa-tie, categorii socioprofesionale, grupe de varstä §i in functie de activitatea lor in conditiile reformelor social-economice.
Rezultate $i discutii
Pentru colectarea informatiei privind factorii socioprofesionali §i economici la persoanele cu dizabilitäti mentale §i de comportament, am utilizat metoda interviului. Cercetarea a fost proiectatä astfel incat rezultatele obtinute sä continä informatii de la un e§antion reprezentativ de persoane cu tulburäri mentale incadrate in grad de invaliditate. La alcätuirea e§antionului am tinut cont de unele principii generale, utilizand metoda e§antionärii de grup in functie de timp §i locatie. Datele au fost culese din CEMV teritoriale Chi§inäu (mediul urban), Bälti §i Ceadar-Lunga (mediul rural). Totalitatea statisticä generala a fost determinatä drept o subtotalitate a numärului total de invalizi. Drept unitäti de observatie au fost luate persoanele care s-au adresat primar §i repetat (expertizare §i reexpertizare) la CEMV conform vizei de re§edintä. Volumul colectivitätii generale (numä-rul total al invalizilor cu tulburäri mentale), conform inregisträrilor la CEMV teritoriale Chi§inäu, Bälti, Cea-dar-Lunga pentru segmentul de studiu 2001-2006, este de 14638 invalizi. ínlocuind cifrele in formula irevocabilitätii selective, obtinem: 370 de invalizi.
Caracteristicile generale ale persoanelor cu dizabilitäti mentale care au fost intervievate, in functie de varstä §i mediul de rezidentä, sunt prezentate in tabelul 1. ín structura invalizilor cuprin§i in studiu ponderea maximä (35,95%) ii revine varstei de 30-39 de ani, atat pentru intregul lot, cat §i pe zonele de rezidentä. Pe
SÄNÄ TA TE
PUBLICÁ
locul doi se aflá grupul de várstá 40-49 de ani pentru toatá republica §¡ pentru mediul urban, pentru cel rural aceastá grupá de várstá a acumulat doar 23,57% §i se aflá pe locul III, cedánd locul doi grupei de várstá 5059 de ani. Aceste diferente sunt semnificative (p<0,05) din punct de vedere statistic, iar la sumarea grupelor de várstá 30-39 ani cu 40-49 ani, pentru ambele me-dii de rezidentá, diferenta semnificativá dintre medii cre§te (p<0,01) §i constituie 56,05% pentru mediul rural §i 73,71% pentru cel urban. Ponderea minimá a revenit várstei de peste 70 de ani (1,08%) (tabelul 1). Vársta medie a invalizilor cu dizabilitáti mentale §i de comportament este de 43,83±1,21 ani.
Tabelul 1
Repartizarea persoanelor participante la studiu conform várstei §i mediului de rezidentá
Dupá locul de trai, persoanele cu dizabilitáti au fost selectate din întreaga republicá, iar dupá mediul de rezidentá (urban sau rural) procentul maxim l-au atins invalizii din sectorul rural cu 57,57% (IÎ 50,4%-66,7%) fatá de cei din urban cu 42,43% (IÎ 36,0%-49,6%).
Conform sexului, ponderea majorá în rândurile invalizilor cu tulburári mentale §¡ de comportament le revine femeilor cu 54,59%, bárbatii alcátuind 45,41%. În functie de mediul de rezidentá §i gender, diferente semnificative nu au fost înregistrate (p>0,05), fiind câte 53,5% femei din m. urban fatá de 46,5% bárbati §i 55,4% femei fatá de 44,6% bárbati din m. rural.
Este dificil de a aborda problema persoanelor cu dizabilitátii mintale din perspectiva nivelului de instruire. Cu toate ca existá unele institutii speciali-zate, care activeazá în baza programelor adaptate la capacitátile acestei categorii, riscul de a rámáne
neincluse în procesul de instruire este destul de mare. În cadrul cercetärii noastre, cota invalizilor neîncadrati în instruire este de 2,43% sau 9 persoa-ne, toate fiind din mediul rural. În §coli specializate §i-au fäcut studiile 9,46% persoane, ceilalti 88,11% fiind antrenati în procesul general de studii, inclusiv 23,24% au absolvit clasele începâtoare, 27,3% - studiile medii, 19,19% - cele medii speciale §i 18,38%
- studiile superioare. Structura invalizilor în functie de studii diferä în localitätile urbane §i în cele rurale. În urbe existä o probabilitate mai mare ca persoanele cu dizabilitäti mentale sä aibä o mai bunä pregäti-re/educatie decât cele din zonele rurale §i constituie, respectiv, invalizii cu studii mcepätoare (18,47% §i 26,76%), cu studii medii (20,38% §i 32,39%), cu studii medii speciale (19,11% §i 19,25%), cu studii superioare (29,94% §i 9,86%), färä studii (0,0% §i 4,23%). Diferenta urban-rural este mai pronuntatä în cazul nivelului de studii speciale §i superioare, unde o proportie semnificativ mai mare de invalizi, 49,05% în municipalitäti, au fäcut studii la o §coalä de profil sau universitate, în comparatie cu persoanele cu re§edintä în mediul rural - 29,11%.
Deoarece în studiul de anchetare au fost incluse numai persoanele care, conform diagnosticului §i gra-vitätii maladiei, sunt capabile sä räspundä la mtrebärile chestionarului, am presupus cä aceste persoane, pâna la stabilirea gradului de invaliditate, au fost încadrate în muncä, iar unele î§i continuä activitatea. Cercetärile au demonstrat cä 44,05% (inclusiv 63,8% din mediul rural §i 36,2% din cel urban) din cei chestionati erau încadrati în câmpul muncii pänä la invaliditate. Dacä din numärul total al celor chestionati care activau cota maximä revine persoanelor din mediul rural (63,8%), atunci, dacä luäm fiecare zonä în parte, din mediul rural la momentul mcadrärii în grade de invaliditate activau numai 13,15% fatä de zona urbanä, unde erau încadrate în câmpul muncii 37,58% (p<0,05) (tabelul 2). 76,07% din cei ce activau exercitau o muncä fizicä, 13,5% - intelectualä §i 10,43% - mixtä, cu diferente semnificative între sat §i ora§. Respectiv, la sate o cotä mai mare de persoane erau angajate la munci fizice
- 87,5% fatä de ora§e cu 55,93%; exercitarea muncii intelectuale fiind invers proportionalä: la sate - 7,69%, iar la ora§e - 23,73% (p<0,01).
Tabelul 2
Zona urbana Zona rurala Total
c.a. c.a. c.a.
>« »3 e al >« »3 e al >« »3 e al
Criteriul s. s ^ s s. s ^ s s. S ^ s
^ s > ri o ^ s > ri o ^ s > ri o
Angajati 59 37,58 36,2 104 13,15 63,8 163 44,05 100
Neangajati 98 62,42 47,34 109 86,85 52,66 207 55,95 100
Total 157 100 42,43 213 100 57,57 370 100 100
Grupa de vârsta (ani) Zona urbana Zona rurala Total
c.a. % c.a. % %
< 19 9 5,73 17 7,98 26 7,03
30-39 51 32,48 82 38,5 133 35,95
40-49 37 23,57 75 35,21 112 30,27
50-59 49 31,21 37 17,37 86 23,24
60-69 7 4,46 2 0,94 9 2,43
> 70 4 2,55 0 - 4 1,08
Total 157 100 213 100 370 100
Ponderea persoanelor chestionate, încadrate în câmpul munciipânà la gradul de invaliditate, în functie de mediul de rezidentá
SÄNÄTATE PUB LI C À
La momentul desfä§urärii studiului î§i continué activitatea 16,76% din numärul total de invalizi sau 38,04% (62 de persoane) din cei care la momentul stabilirii gradului de invaliditate erau încadrati în câmpul muncii.
Mentionám cá dupá primirea gradului de invaliditate nici una dintre persoane nu a fost angajatá oficial în muncá, iar % din cei ce activeazá exercitá activitáti sezoniere.
Totodatä, 86,76% din respondent au mentionat despre faptul cä doresc sä se angajeze într-o activitate, dar nu au posibi-litatea, deoarece majoritatea angajatorilor solicitä certificatul care confirmä sau infirmä evidenta psihiatricä, fapt ce ümpiedicä anga-jarea sau stabilitatea aflärii în serviciu. La fel, lipsa recomandatiilor de muncä în certificatul de invaliditate agraveazä aceastä situatie. O cotä de 17,84% (inclusiv 78,8% din urbe §¡ 21,2% din sate) din respondenti s-au adresat la oficiul de ocupare a fortei de muncä pentru a fi angajati §i numai la 7,58% le-a fost solutionatä cererea. Este grav faptul cä 57,84% (inclusiv 7,01% din ora§e §i 92,99% din sate) din respondenti nici nu cunosc despre existenta Oficiului de ocupare a fortei de muncä, iar 10,27% din cei chestionati nu doresc sä se angajeze într-o oarecare activitate §i 2,97% nu §tiu dacä doresc sau nu sä lucreze.
Prezintä interes faptul dacä resursele financiare acumulate din pensie le permit invalizilor de a duce un trai decent. Au räs-puns pozitiv la aceastä întrebare numai 36,2% din numärul total de invalizi, 63,8% mentionând cä duc lipsä de resurse financiare. Cu toate acestea, cel mai mare cuantum al pensiei stabilit în cer-cetarea noasträ a fost de 700-800 de lei la 11 (7,01%) persoane, iar cel mai mic - 250-300 de lei - la 8 (5,1%) invalizi.
Am studiat §i necesitätile invalizilor în servicii medicale §i sociale, care au fost de la minimum zero pänä la maximum 6 servicii. În medie un respondent are nevoie de 2,61±0,03 servicii care se extind de la cele sociale, de care au mentionat cä au ne-voie 7,5% din invalizi, la cele de reabilitare psihosocialä, pe care le necesitä 57,57%. Totu§i, cota maximä a intervievatilor (81,35%) au mentionat cä au nevoie de tratament medicamentos permanent de sustinere. Procentul celor care au nevoie de tratament medicamentos de sustinere este semnificativ mai mare în mediul rural - 92,02% fatä de cel urban - 66,88% (p<0,01) (vezi figura).
Ajutor material Servicii comunale Ajutor pentru a obtine un loc de muncä Reabilitare psihosocialä Tratament med. de sustinere Tratament în stationarul de zi
0 50 100 150 200 250 300 350
Servicii medico-sociale de care au nevoie la moment invalizii (valori cumulative pentru ambele medii de rezidentá).
Concluzii fi propuneri
1. Procesul de incluziune socioprofesionalä a persoanelor cu tulburäri mentale presupune mäsuri complexe, individualizat, în care deficientul, prin implicarea §i capacitatea sa de responsabili-tate conform statului säu social pe care o detine, poate redobândi drepturile §i capacitätile sale de autodeterminare. Totodatä, este necesar de mentionat cä consolidarea societätii civile întru susti-nerea acestor oameni cu nevoi speciale are un rol de bazä.
2. ín functie de natura, stadiul de evolutie §¡ prognosticul bolii, trebuie elaborat un program de recuperare individualizat, care ar cuprinde toatá gama de másuri medicale, precum §i unele másuri cu caracter social §i profesional, e§alonate pe etape §i care sunt necesare deficientului pentru res-tabilirea functionalá sau redobandirea abilitatilor necesare.
3. Indicatiile cu caracter socio-profesional se stabilesc de cátre me-dicii-experti ai CEMV ín conlucrare cu angajatii oficiilor teritoriale de ocupare a fortei de muncá, asistentul social.
4. Din cercetárile efectuate se poate rezuma cá doar evaluarea corec-tá a gradului de deficiente functionale pentru pacientii cu tulburári mentale §i de comportament, fárá a i se aplica másuri de recuperare medicalá, socialá §i profesionalá (dupá caz), reduce ac-tivitatea medicului-expert doar la o simplá constatare a invaliditátii, ceea ce contravine principiilor de egalitate §i incluziune socialá, furnizárii ingrijirii conform nevoilor individuale.
Bibliografie
1. Anghel A., Competente §i ráspunderi in activitatea de expertizá medicalá §i recuperare a capacitátii de muncá, ín Expertiza Medicalá §i Recuperare a Capacitátii de Muncá, Bucurejti, 2000, nr. 1, p. 39-42.
2. Conventia despre reabilitarea profesionalá §i ocupationalá a invalizilor. Rezolutia 159, Adunarea Generalá ONU din 1985.
3. Hotárarea Guvernului RM nr. 459 din 25.04.2007 pentru aprobarea Progra-mului national de reabilitare §i integrare socialá a persoanelor cu dizabílitáti pentru anii 2007-2009, ín Monitoml Oficial al R. Moldova, nr. 64-66/495 din 11.05.2007.
4. Nirejtean A. $i altii, Tulburárile deper-sonalitate - perspectivá eticá asupra evaluárii capacitátii de muncá, ín Revista de Expertizá Medicalá §i Recuperare a Capacitátii de Muncá, Bucurejti, 2002, nr. 2, p. 43-48.
5. ONU: Regulile Standard cu privire la egalizarea §anselor persoanelor cu dizabilitáti. Rezolutie adoptatá de Adunarea Generaíá, sesiunea 48 din 28 decembrie 1993 (Hotárarea 48/96), New York, Departamentul de informatii al ONU.
Prezentat la 11.11.2010 Grejdeanu Tudor dr. hab., profesor
Catedra Sánátate Publicá Management USMF Nicolae Testemitanu tel.: +373 22 205 230 mob.: 079256735
