CC BY
14s an átate publica
ACTUALITATEA §I ANALIZA
DIZABILITÂTII PRIMARE LA PERSOANELE
)
CU DEFICIENTE VIZUALE (ADULTI)
Vera LUPAÇCO', Maria CIOBANU2, Tatiana LUPAÇCO1,
'IMSP Spitalul Clinic Republican, 2Consiliul National pentru Determinarea Dizabilitâtii çi Capacitâtii de Muncâ
Summary
Updates and analysis of primary disability persons with visually impaired (adults)
This study examined the primary disability determination and work capacity for individuals with visual impairments (adults) during 2013-2014. The service of disability determination in Republic of Moldova is being reformed at the level of disability evaluation, based on implementation of principles and instruments according International Classification of Functioning (ICF). There was a slight decrease of visual disability (533 cases in 2013; 532 cases in 2014). Depending on the age distribution, predominates age group 40-49 years and older, with the large prevalence of men 50 -61 years (2013 - 31%; 2014 - 23%). Individuals in the rural areas constitute 69% of cases, while those in urban areas - 31%. The severe degree of disability increased: 2014 - 32%; 2013 - 30% with a older people prevalence
2013 - 53%; 2014 - 60%.
Keywords: disability, working capacity, visual impairment, severe degree, accentuated degree, medium degree, medical rehabilitation, social, professional
Резюме
Актуальность и анализ структуры первичного ограничения возможностей и трудоспособности у лиц с нарушениями зрения
В данной работе оценивалась структура первичного ограничения возможностей и трудоспособности у лиц с нарушениями зрения (взрослые) в течении 2013-2014 гг. Служба установления ограничения возможностей и трудоспособности в РМ находится в процессе реформирования, основанного на внедрение принципов и инструментов «Международной классификации функционирования, ограничений жизнедеятельности и здоровья».
Было выявлено незначительное сокращение числа случаев ограничения возможностей, причиной которого являлись нарушения зрения (533 случая - 2013 г.; 532 случая - 2014 г.). Среди возрастных категорий доминирует группа 40-49 лет и старше, с преобладанием мужчин в возрасте 50-61 года (2013 - 31%; 2014 - 23%). Число лиц, проживающих в сельской местности, составила 69% случаев, в городской - 31%. Тяжелая степень ограничения возможностей в динамике с увеличением:
2014 - 32%; 2013 - 30%, среди которых доминируют лица в пожилом возрасте: 2013 - 53%; 2014 - 60%.
Ключевые слова: ограничение возможностей, трудоспособность, социальная адаптация, нарушения зрения; тяжелая степень, выраженная степень; медицинская, социальная, профессиональная реабилитация
Introducere
Prosperarea oricârui stat este în functie de viata si sânâtatea populatiei, în special a persoanelor apte de muncâ. Deficientele vizuale produc un impact economic major, ceea ce conditioneazâ necesitatea aprecierii dizabilitâtii si a capacitâtii de muncâ.
Potrivit estimârilor la nivel global efectuate în anul 2010, peste un milliard de persoane (sau circa 15% din populatia lumii) trâiesc cu o formâ de diza-bilitate, ceea ce constitue 10% din populatia Uniunii Europene. Persoana cu dizabilitâti este de 2-3 ori mai putin angajatâ în câmpul muncii, iar veniturile persoanelor cu dizabilitâti sunt mult mai mici decât ale persoanelor fârâ dizabilitâti. 190 milioane (3,8%) au o dizabilitate severâ precum orbirea, tertraplegia si depresia severâ.
Dizabilitatea este o provocare tot mai serioasâ la nivel mondial, inclusiv în Republica Moldova, din cauza procesului de îmbâtrânire a populatiei, a riscului de accidente, precum si a numârului în crestere a cazurilor de afectiuni cronice (diabet, boli cardiovasculare, cancer etc.).
Statul promoveazâ noi politici si strategii ce reglementeazâ situatia persoanelor cu dizabilitâti: Legea nr. 60 din 30 martie 2012 privind incluziunea socialâ a persoanelor cu dizabilitâti; Hotârârea Gu-vernului RM nr. 65 din 23 ianuarie 2013 Cu privire la determinarea dizabilitâtii si capacitâtii de muncâ.
Scopul lucrârii este elucidarea stârii dizabilitâtii la persoanele cu deficiente vizuale conform criteriilor revizuite si noii abordâri de determinare a dizabilitâ-tii si capacitâtii de muncâ la persoanele adulte.
Materiale si metode
În acest studiu a fost examinatâ dizabilitatea primarâ în Republica Moldova pe anii 2013-2014 cu urmâtoarea distributie: dupâ vârstâ, sex si grad de dizabilitate, dupâ mediul de trai (urban/rural), dupâ nosologie. Maladiile oculare vizeazâ concomitent mai multi parametri ai functiei vizuale:
- Acuitatea vizualâ;
- Câmpul vizual;
- Simtul cromatic;
- Capacitatea de adaptare în întuneric si la lumi-
nâ;
- Vederea binocularâ.
La determinarea dizabilitâtii vizuale si a capacitâtii de muncâ se examineazâ douâ functii principale
ale analizatorului vizual: acuitatea vizualä si campul vizual.
1. Criteriiledizabilitátilorvizuale se apreciazä conform dispozitiilor generale stabilite de:
- Consiliul National pentru Determinarea Dizabilitätii si Capacitätii de Muncä (CNDDCM), care este institutia de stat subordonatä Ministerului Mun-cii, Protectiei Sociale si Familiei, abilitatä cu functii plenipotentiare in domeniul determinärii dizabilitätii si a capacitätii de muncä.
- CNDDCM isi desfäsoarä activitatea in confor-mitate cu Constitutia RM, decretele Presedintelui RM, legile, hotärarile Parlamentului, ordonantele, hotärarile si dispozitiile Guvernului, alte acte normative, tratate internationale la care Republica Moldova este parte, precum si Hotärarea Guvernului nr. 65 din 23 ianuarie 2013 Cu privire la determinarea dizabilitätii si capacitätii de muncä.
- Pentru realizarea obiectivelor politicii sta-tului in domeniul de competentä, in subordinea Consiliului functioneazä consilii specializate si con-silii teritoriale pentru determinarea dizabilitätii si a capacitätii de muncä.
- CNDDCM are misiunea de a asigura realiza-rea prevederilor actelor normative in vigoare privind determinarea dizabilitätii si a capacitätii de muncä, avand ca obiective finale incluziunea socialä a per-soanelor cu dizabilitäti.
2. Modalitatea si criteriile de determinare a dizabilitátii si a capacitátii de muncá. Recunoasterea unei persoane ca fiind cu dizabilitäti se efectueazä de cätre CNDDCM sau de structurile sale teritoriale, in baza criteriilor aprobate de Ministerul Muncii, Protectiei Sociale si Familiei, Ministerul Sänätätii si Ministerul Educatiei (in cazul copiilor), si include evaluarea complexä a stärii de sänätate a persoanei si a gravitätii deficientelor functionale individuale provocate de afectiune, defecte, traume, care con-duc la limitäri de activitate si restrictii de participare exprimate in raport cu functionarea si solicitarea socioprofesionalä (pästrarea capacitätii de muncä), in cazul adultilor in varsta aptä de muncä.
La determinarea dizabilitätii si a capacitätii de muncä se tine cont de factorii medicali, psihopeda-gogici, habituali, profesionali, personali, precum si de factorul social.
3. Se disting 3 grade de dezabilitate lapersoa-nele adulte: severä, accentuatä si medie. Pästrarea capacitätii de muncä se evalueazä in procente cu un interval procentual de 5 puncte:
a) Dizabilitatea severä se caracterizeazä prin deficiente functionale severe provocate de afectiuni, defecte, traume, care conduc la limitäri de activitate si restrictii de participare, iar capacitatea de muncä este pästratä in proportii de 0-20%.
b) Dizabilitatea accentuatä se caracterizeazä prin deficiente functionale accentuate, provocate de afectiuni, defecte, traume, care conduc la limitäri de activitate si restrictii de participare, iar capacitatea de muncä este pästratä in proportii de 25-40%.
c) Dizabilitatea medie se caracterizeazä prin deficiente functionale medii provocate de afectiuni, defecte, traume, care conduc la limitäri de activitate si restrictii de participare, iar capacitatea de muncä este pästratä in proportii de 45-60 %.
Persoanele cu deficiente functionale usoare provocate de afectiuni, defecte, traume si avand capacitatea de muncä pästratä in proportie de 65100% sunt considerate apte de muncä, respectiv nu sunt incadrate in grad de dizabilitate.
La determinarea dizabilitätii si a capacitätii de muncä a persoanelor incadrate in campul muncii se iau in consideratie: studiile; functia detinutä; conditiile de muncä, elaborandu-se recomandäri generale pentru exercitarea in continuare a activitätii profesionale.
Pentru fiecare persoana cu dizabilitate se intocmeste un program individual de reabilitare si incluziune socialä (vezi p. 10).
Rezultate si discutii
ín anul 2014, numärul total al persoanelor cu dizabilitäti in Republica Moldova constituia 183,9 mii persoane (anul 2013 - 183,4 mii), inclusiv 13,4 mii copii cu varsta de la 0 la 17 ani 11 luni 29 zile.
ín acest studiu a fost examinatä determinarea dizabilitätii primare si a capacitätii de muncä la persoanele cu deficiente vizuale pe anii 2013-2014 (tabelul 1).
Tabelul 1
Adresärile pentru expertiza primarä
Anul 2013 Anul 2014
16033 15689
ín 2013 au fost incadrate in grad de dizabilitate 533 de persoane, in anul 2014 - 532 de persoane, ceea ce semnificä o scädere neesentialä cu 0,2% a dizabilitätii vizuale (tabelul 2).
Tabelul 2
Dizabilitatea primarä in Republica Moldova (cazuri)
Anul 2013 Anul 2014
533 532
Conform datelor statistice, constatám un nivel mai mare al dizabilitátii primare in grupele de varstá 40-50 de ani si mai mult (2013; 2014 - 15%), preponderent la femei la 57 de ani si mai mult (2013;
2014 - 14%), la bárbati dizabilitatea predominá ín grupa de varstá 50-61 de ani (2013 - 31%; 2014 - 23%) (tabelul 3).
Proyramul individual de rea bilí ta re si incluziune soeialil
Cons i Huí Nuinclí _
la Certifieatul de dizabilitate §i capacítate de muncfl
seria_Jifa_
Coiisiliul Niitionitl [)L'ii(ni Determina rea nizabílitájü si CupacitSfii de Muncá
Pre nu me le .
/. Rccomandári pentru así.ftcnfá mcdicalA (de marta/ * Tram mem medicamentos (conform Indicant ilor) □ " Trnlánicnl: la iflútlicul üc familie fi specialist de profit:
* Fíatíoterapie
* Ergoicrapic
* Psihrncnipie
* Artterapie
* Kínctotcrapic
* Tcrapie ocupa; iona la •Altele (de spec ificut) _
□ □ □ □ □ □
* Gimnaslicft mcdicnlA
* Intcrvenfie timpurie
* Meloterapie
* í*roiC£arc uuditivá
* Prolexare ocularft
* Alte tipuri de prole/«
* Bift« total: .
//. Recama ndüri penfru asisten fd social tí (fie mariraf *Jj¿
(litera)
ZTCir
(cifrc)
□
1=1 □
□
a □
■ inprijirc la domiciliu
* A. riic o le protetieo-ortopedicc
* 1-oiutiu rulant Qirñ motor
* Asisiunifl personals v
* Centru de /,¡
* Centru de plasamcnt temporar □
* Casa comuniiara Q
* A líele (de specíficat)_
" Plasament familial O
* Respiro Q
* Rea bilí tare sanutoríald
* Deserviré cu transport (eompensupe umiutfi) D
* Utilizareo/udaplarcu íneíípertlor de loeíut □ " Locuin(ti proteja tú D
* Bchipn mobitft L_J
* Bífat total;_
(lik-rc) (cifro)
IIL RecomandtSri ptrntru a cri vi ta te p rafesio ngid (de marta/ V;:
* Reyiin obi^miil de liiuncü □ * Muncá Tn regim limitat
■ Muncfi Ja domiciliu G * Intreprindcrc specialism ft
* Orientare formare profesionalfl G * Recidiftcrtrc profesíoiinlü
* Loe de munea/atclicr protejal CD * Adaptaren ruzonabilS a lacutui de muncfi □
* Tehnalogii/dispoüitivc de asistenta O * Rciibilitare profesional!! □
* íncadrarc Tn inuncú ta angujutorul inslitu[ici unde u uvui accidemul de muneO/ boala pro fes ton ahí O
* Altele (de spec i fie at)_□ * 13 i fot total:___ CD.
(lilore) (cifra)
/K Corteluziet Capacitaillc >i per farm a n{elc eopllului ín uciiviifljí >i puriicipure prc/,íntfl t
sovtffi, aeeentuatft. medio, untara, tiu precinta (de subliniat)
Rtrctimandari pentrtt pntccxul cducafitrnui (de tnarcut \¡íí
* Educarea 51 instruiré» tn institupi de Invíljílinint D
* Educa rea instruí rea ta domiciliu O
* Adaptare rezonabilfl a eondlpitor Je ítivñ|are instruiré CU " Adaptaren ccindi^iiltir de In v;il¿\rní til $¡ instruiré CD
* Servieiu de su port CD
* Cadru didactic de sprígin D
* Programe individuate de instruiré si educare Ü " Malcríale didaciice instructive tn sistemul Grailc CD
* Literatura tn vari a uta sonora CD
* Sisteme auditive pentru ínva^arca In grup CD
* Truuslnrea ín limbuj mimico-ucstual CD •Altele (de specific» t)_ __CD
* Hi fat total:____I_1.
$cf Consiliu _
1 Gradul sever ■ Grad accentuat ■ Grad mediu
2013
2014
Fig. 1. Repartizarea persoanelor cu dizabilitáti oculare conform gradului de dizabilitate
ín functie de mediul de trai, cele mai afectate sunt persoanele din mediul rural (2013; 2014 - 69%), sectorul urban constituia 31% ín anii 2013, 2014.
ín privinta repartizárii persoanelor conform gradului de dizabilitate primará, e de mentionat cá ín 2014 s-a stabilit gradul mediu de dizabilitate ín 40% cazuri, ín 2013 - 42% cazuri. Gradul accentuat constituie 28% cazuri ín 2013 si 2014. Se atestá o sporire cu 2% a gradului sever de dizabilitate ín 2014 (2013 - 30% cazuri; 2014 - 32% cazuri) (figura 1).
Tabelul 3
Repartizarea persoanelor cu dizabilitáti vizuale stabilite primar dupa várstá, sex, mediul de trai grad de dizabilitate
Vársta (ani) Grad de dizabilitate
Urban Femei Barbati
Anii Total Rural 18-29 30-39 40-49 50-56 57 mai mult 50-61 62 mai mult sever accentuat mediu Pensionari, grad sever
2013 533 163 370 49 53 78 59 75 165 54 161 151 221 118
(31%) (69 %) (9%) (10%) (15%) (11%) (14%) (31%) (10%) (30%) (28%) 42%) (~53%)
2014 532 166 366 56 77 82 52 72 122 71 169 151 212 126
(31%) (69%) (11%) (14%) (15%) (10%) (14%) (23%) (13%) (32%) (28%) 40%) (~60%)
Gradul sever in cazul deficientilor vizuale s-a majorat din motivul sporirii numárului de pacienti de várstá pensionará, care solicitá alocatii suplimentare de stat (2014 - 60%; 2013 - 53%).
Distributia persoanelor cu dizabilitáti vizuale in raioanele republicii este prezentatá in tabelul 4.
Tabelul 4
Repartizarea persoanelor cu dizabilitáti vizuale in CTDDCM dupá gradul de dizabilitate ín raioanele republicii
Nr. CTDDCM Total 2013 2013 Total 2014 2014
Grad sever Grad accentuat Grad mediu Grad sever Grad accentuat Grad mediu
1. Botanica 11 3 2 6 12 4 4 4
2. Buiucani 13 4 3 6 17 4 3 10
3. Centru 17 3 4 10 24 7 7 10
4. Ciocana 22 4 7 11 19 6 4 10
5. Rá^cani 22 11 5 6 22 8 8 6
6. Balti 15 3 6 6 9 1 7 1
7. Cahul 37 10 4 23 23 4 5 14
8. Calara^i 37 9 14 14 25 3 9 13
9. Comrat 23 4 9 10 19 7 5 7
10. Ceadár-Lunga 19 9 5 5 20 3 5 12
11. Cimi^lia 14 6 2 6 18 6 3 9
12. Dondu^eni 25 10 9 6 27 11 9 7
13. Drochia 28 10 8 10 27 14 9 4
14. Edinet 39 13 14 12 33 14 16 3
15. Fale^ti 29 11 4 14 35 17 9 9
16. Hánce^ti 20 8 3 9 33 8 5 20
17. Orhei 42 11 12 19 40 16 6 18
18. Sángerei 31 6 12 13 37 13 10 14
19. Soroca 26 8 7 11 30 9 8 13
20. §oldane§ti 19 5 11 3 19 6 7 6
21. §tefan Voda 22 4 5 13 24 5 5 14
22. Ungheni 20 8 4 8 19 3 7 9
Total 533 161 (30%) 151 (28%) 221 (40%) 532 169 (32%) 151 (28%) 212 (40%)
Numárul persoanelor incadrate in gradul sever de dizabilitate vizualá in CTDDCM Edinet: in 2013 - 13 persoane, in 2014 - 14 persoane; in CTDDCM Fálesti: 2013 - 11 persoane, 2014 - 17; in CTDDCM Orhei:
2013 - 11 persoane, 2014 - 16 persoane; in CTDDCM Drochia: 2013 - 10 persoane, 2014 - 14; in CTDDCM Donduseni: 2013 - 10 persoane, 2014 - 11 persoane. O majorare a gradului sever de la 6 cazuri (2013) páná la 13 cazuri (2014) a avut loc in CTDDCM Sángerei. Se denotá o scádere a gradului sever de dizabilitate vizualá in CTDDCM Ráscani: de la 11 cazuri in 2013 páná la 8 in 2014, in CTDDCM Cahul - de la 10 cazuri in 2013 páná la 4 in 2014 (tabelul 4).
Gradul mediu de dizabilitate predominá in CTDDCM Cahul: 2013 - 60%, 2014 - 61%; Stefan-Vodá:
2013 - 60%, 2014 - 58%; sectorul Botanica: 2013
- 54%; sectorul Ciocana: 2013 - 50%; Orhei: 2013 -45%; Háncesti si Ceadár-Lunga: 2014 - 60%.
E de mentionat o descrestere nesemnificativá (0,2 %) a persoanelor incadrate primar in grad de dizabilitate in anul 2014 - 532, comparativ cu 2013
- 533. Numárul persoanelor cu grad sever de dizabilitate are o tendintá de crestere: anul 2013 - 30%, anul
2014 - 32%. Gradul sever de dizabilitate predominá la persoanele de várstá pensionará: anul 2014 - 60%, anul 2013 - 53%. Conform datelor statistice, cele mai afectate sunt persoanele din grupele de várstá 40-50 de ani si mai mult, preponderent femei cu vársta de 57 de ani si mai mult - 14% (72 cazuri), bárbati cu vársta 50-61 de ani: anul 2013 - 31% (165 cazuri); anul 2014 - 23% (122 cazuri).
Predominá persoanele cu dizabilitáti din sectorul rural - ~ 69% (2013-2014); sectorul urban constituie 31%.
Cel mai mare numár la persoane incadrate in grad de dizabilitate s-a stabilit in CTDDCM Orhei: 2013 - 42 cazuri, 2014 - 40 cazuri; CTDDCM Edinet: 2013 - 39 cazuri, 2014 - 33 cazuri. ín CTDDCM Cálárasi si CTDDCM Cahul, in 2013 s-au inregistrat 37 cazuri, in 2014 - 25 cazuri si respectiv 23 cazuri, cu o descrestere in anul 2014 in toate consiliile. O dinamicá in crestere s-a observat in CTDDCM Fálesti, de la 29 la 35 cazuri, si CTDDCM Háncesti, de la 20 cazuri la 30 in 2014 (tabelul 5).
Tabelul 5
Repartizarea persoanelor cu dizabilitáti vizuale dupa gradul de dizabilitate pe CTDDCM
Nr. CTDDCM 2013 (cazuri) 2014 (cazuri)
1 Orhei 42 40
2. Edinet 39 33
3. Câlâraçi 37 25
4. Cahul 37 23
Cu o descreyere în anul 2014 în toate consiliile
5. Fâleçti 29 35
6. Hânceçti 20 33
Cu o dinamica în crestere: Fâleçti de la 29 la 35 de cazuri, Hânceçti de la 20 la 33 de cazuri.
Cel mai mic numár al persoanelor încadrate în grad de dizabilitate cu deficiente vizuale se constatá la CTDDCM Botanica: 2013 - 11 cazuri, 2014 - 12 cazuri, având media pe republicá de 24 cazuri. În CTDDCM Buiucani s-au stabilit 13 cazuri în 2013, 17 în 2014; în CTDDCM Bálti, în 2013 - 15 cazuri, 2014 - 9 cazuri; în CTDDCM Cimislia: 2013 - 14 cazuri, 2014 -18 cazuri; în CTDDCM Soldánesti: 2013 si 2014 - 19 cazuri (tabelul 6).
Tabelul 6
Numárul persoanelor cu dizabilitáti vizuale
CTDDM 2013 2014
Chiçinâu, sectorul Botanica 11 cazuri 12 cazuri
Chiçinâu, sectorul Buiucani 13 cazuri 17 cazuri
Balti 15 cazuri 9 cazuri
Cimiçlia 14 cazuri 18 cazuri
Çoldâneçti 19 cazuri 19 cazuri
Media pe republica - 24 cazuri
Conform formelor nosologice, în structura dizabilitátii primare pe prim-plan se evidentiazá glaucomul, maladie ce duce la pierderea ireversibilá a functiilor vizuale cauzatá de atrofia glaucomatoasá a nervului optic si constituie 28% în 2013 si 2014. Începând cu anul 2005, glaucomul se plaseazá pe primul loc în dizabilitatea vizualá (tabelul 7).
Tabelul 7
Dizabilitatea primará în glaucom
Gradul 2013 ( 28%) 2014 (28%)
Grad sever 88 (59%) 93 (62 %)
Grad accentuat 24 (16,2%) 25 (16,8%)
Grad mediu 36 (24%) 30 (20%)
Total 148 148
In anul 2013 au fost incadrate primar 148 de persoane, dintre care 88 (59%) cu grad sever de dizabilitate. In anul 2014 avem o majorare a gradului sever: din 148 persoane, 93 (63%) sunt incadrate in gradul sever de dizabilitate. Situatia privind gradul accentuat este aproape acelasi: 24 cazuri (16,2%) in 2013 si 25 (16,8%) in 2014. Se observa o scadere a gradului mediu de dizabilitate de la 36 cazuri (24,3%) la 30 cazuri (20,2%).
In 2013, numarul de cazuri cu glaucom este mai mare in CRDDCM: Edinet - 13 cazuri, dintre care 10 cu grad sever; Falesti - 11 cazuri, dintre care 8 cu grad sever; Drochia - 13 cazuri, dintre care 7 cazuri constituie gradul sever; sectorul Rascani - 8 cazuri, dintre care 7 cu grad sever; Cahul - 8 cazuri; dintre care 7 cu grad sever; Donduseni - 9, dintre care 6 cazuri incadrate in gradul sever.
Numarul persoanelor cu glaucom este mai mare
În 2G14 În CTDDCM: Fálesti - 1В persoane, dintre care 14 reprezintá gradul sever; Edinet - 1G persoane, dintre care 9 cu grad sever; Orhei - 13 persoane, dintre care В cu grad sever; Drochia - 11, dintre care В reprezintá gradul sever; Hâncesti - 11 persoane, dintre care б cu grad sever.
Traumatismele oculare continuá sá fie o pro-blemá actualá, au loc preponderent la domiciliu si la persoanele tinere, cu adresári tardive la medicul-specialist, ceea ce duce În consecintá la complicatii grave. Numárul persoanelor cu dizabilitate primará În traumatismul ocular, În 2G13 constituie 112 cazuri, dintre care 94 (В5%) fac parte din gradul mediu, În 2G14, din В1 cazuri 7G (Вб%) reprezintá gradul mediu (tabelul 8).
Tabelul 8
Numàrul persoanelor cu dizabilitate primarà în traumatis-mul ocular
Gradul 2013 (21 %) 2014 (15%)
Sever 8 (7%) 1 (1%)
Accentuat 10 (9%) 10 (12%)
Mediu 94 (85%) 70 (8б%)
Total 112 81
Se determiná o majorare a gradului accentuat de la 9% În 2G13 pâná la 12% În 2G14, respectiv o micsorare a gradului sever de la 7% În 2G13 pâná la 1% În 2G14.
Persoanele cu traumatism ocular prevaleazá În 2G13 În CTDDCM: Cahul - 19 cazuri; Stefan-Vodá, sectorul Centru; Fálesti si Hâncesti - câte б cazuri. În 2G14 CTDDCM: Hâncesti, Cálárasi, Orhei - câte 9 cazuri; Cahul - 7 cazuri; Sângerei - б cazuri.
Odatá cu utilizarea În viata cotidianá a tehno-logiilor moderne, a calculatorului, care necesitá o Încordare semnificativá a ochilor, a crescut si numárul pacientilor cu miopie dobândh^ progresantá si complicatiile grave ale acestei maladii.
Tabelul 9
Incidenta cazurilor dizabilitàtii primare în miopie
2013 95 cazuri (18%)
2014 99 cazuri (~19%)
Persoanele cu miopie În 2G13 predominau În CTDDCM: Cálárasi - 12 cazuri, cu grad accentuat - 1G cazuri; Orhei - 9 cazuri, grad accentuat - б; Sângerei - В cazuri cu grad accentuat; Edinet - В cazuri; 5 - cu grad accentuat. În 2G14, În CTDDCM: Edinet - В cazuri cu grad accentuat; Fálesti - В cazuri, 7 - cu grad accentuat; Drochia - 5 cazuri cu grad accentuat.
Incidenta dizabilitátii În afectiunile oculare constituie 1В la 1GG.GGG populatie În anul 2G13-2G14, iar dezabilitatea totalá constituie 421,2 În 2G13, cu o crestere pâná 429,5 la 1GG.GGG populatie În 2G14.
Concluzii
1. Maladiile oculare se situazá În ultimii ani, În tara noastrá, În structura dizabilitátii primare pe o platformá relativ constantá - 4,4%-4,3% (2013-2G14).
2. Gradul sever În cazul afectiunilor analizato-rului vizual este pe o pozitie de frunte din motivul sporirii numárului de pacienti de vârstá pensionará, care solicitá alocatii suplimentare de stat (3G-32%).
3. În structura dizabilitátii primare, dupá formele nosologice, În prim-plan se evidentiazá glaucomul, maladie ce duce la pierderea ireversibilá a functiilor vizuale, cauzatá de atrofia glaucomatoasá a nervului optic. În glucom predominá gradul sever de dizabilitate (59-б2%), preponderent la persoanele În etate.
4. Implementarea eficientá a reabilitárii sociale, profesionale si medicale de cátre institutiile abilitate va contribui la o calitate mai buná a vietii conform Programului individual de reabilitate si incluziune soci-alà, eliberat persoanei cu dizabilitáti vizuale de cátre Consiliul National pentru Determinarea Dizabilitátii si Capacitátii de Muncá si subdiviziunile sale terito-riale.
5. Este necesará familizarea publicului (În special a medicilor) cu metodele de depásire a barierelor cu care se confruntá persoanele cu dizabilitáti, conform:
- Legii nr. 6g din 3G martie 2G12 privind incluzi-unea socialá a persoanelor cu dizabilitáti;
- Hotámni Guvernului RM nr. 65 din 23 ianuarie 2013 Cu privire la determinarea dizabilitàtii si capacitàtii de muncà.
Bibliografie
1. Hotárârea Guvernului RM nr. 65 din 23 ianuarie 2013 Cu privire la determinarea dizabilitàtii si capacitàtii de muncà.
2. Legea nr. 60 din 30 martie 2012 privind incluziunea socialá a persoanelor cu dizabilitáti.
3. Raport (statistic) cu privire la rezultatele activitàtii Consiliului National pentru Determinarea Dizabilitàtii si Capacitàtii de Muncà pe anul 2013. Chisináu, N. Mamaliga.
4. Raport (statistic) cu privire la rezultatele activitàtii Consiliului National pentru Determinarea Dizabilitàtii si Capacitàtii de Muncà pe anul 2014. Chisináu, N. Mamaliga.
5. Raport mondial privind dizabilitatea, 2011. Organizatia Mondialá a Sánátátii, Bucuresti, 2012.
6. Clasificarea international a functionàrii, dizabilitàtii§i sànàtàtii. Organizatia Mondialá a Sánátátii, Geneva, 2001.
7. Felicia Zamfirescu-Márgescu, Florea Marin. Recupe-rarea bolnavilor oculari. Vol. I si II. 19В7, Cluj-Napoca, România.
