CC BY
24ASPECTE ALE CALITATII
>
VIETII PACIENTILOR VÄRSTNICI
Gabriela SORIC, Felicia LUPASCU-VOLENTIR, Elena COSCIUG, A. NEGARÁ, A. SALARI, Adriana BoTeZATU,
Laboratorul §tiintific de Gerontologie, IP USMF Nicolae Testemitanu
Summary
Quality of life issues in the elderly patients
All the sufferings of the elderly must be analyzed in psychosocial context, and the therapeutic solutions must be bio-psycho-social also. The aim of the study was to research the physical, mental and social status of the elderly patients for determining quality of life. The study includedpacients aged 65 years and older. All patients were consecutively examined after admission to the specialized geriatric ward of PMI Municipal Clinical hospital of Ministry of Health during January-February 2015. 46,6% of the elderly patients with ages between 75 and 84years are living alone at home. Mental status of the elderly patients has been affected in a smaller percentage. Among the sleep disorders in the elderly, the largest share had chronic insomnia. Domestic violence was seen in both study groups. Most patients had IIIA and IIIB dependence degree.
Keywords: quality of life, elderly patients, dependence Резюме
Аспекты качества жизни у пожилых пациентов
Все состояния пожилых людей необходимо рассматривать в психо-социальном контексте, а терапевтические проблемы включать и био-психо-социальные решения. Цель работы - исследовать физическое, умственное и социальное состояния пожилых пациентов, для определения качества жизни у пожилых. В исследовании были включены пациенты старше 65-ти лет. Все пациенты были обследованы по мере поступления в специализированное гериатрическое отделение Клинической больницы Министерства здравоохранения в период с января по февраль 2015 г. Среди пациентов в возрасте от 75 до 84лет было отмечено, что 46,6% живут дома одни. Замечено, что проблем психического состояния у пожилых людей меньше (группа 1 против группы 2): спутанность сознания - 2,5% к 0%, беспокойство -10% к 10%, апатия - 10% к 3,3%. Среди нарушений сна у пожилых людей, с наибольшей долей была зарегистрирована хроническая бессонница - 46,6% случаев у пациентов старше 75-ти лет. Было замечено насилие в семье в обеих группах (35% против 50%; р> 0,05). У большинства пациентов была зарегистрирована зависимость IIIA (32,5% против 56,6%, р <0,05) и IIIB (62,5% против 23,3%, р <0,001).
По данным этого исследования, качество жизни пожилых пациентов в возрасте 75-84-х лет оказалось ниже по сравнению с пожилыми в возрасте 65-74-х лет.
Ключевые слова: качество жизни, пожилые пациенты, зависимость
Introducere
La momentul actual, schimbärile demografice din lume sunt obiectul de studiu al multor sfere stiintifice. Conform datelor OON si OMS, la mijlocul acestui secol, 50% din populatie va fi mai mare de 60 de ani. Problema imbätränirii demografice a atins nivelul de problemä globalä a omenirii. Numärul värstnicilor va ajunge de la 600 mil. pänä la 2 mlrd in anul 2050 [1].
Calitatea vietii varstnicilor este una din prioritätile politicilor sociale, intrucat nu afecteazä doar persoanele in cauzä, ci intreaga societate. Imbätränirea si patologiile care vizeazä nemijlocit värsta inaintatä pot fi definite in functie de per-soanä, de modalitatea de ingrijire, de sistemele stiintifice, biologice, psihologice, epidemiologice si de sänätate publicä, precum si de stiintele care au in vizor sänätatea [7].
Calitatea vietii se defineste prin gradul in care o presoanä se bucurä de posibilitäti importante ale vietii sale. Posibilitätile rezultä din oportunitätile si limitärile pe care fiecare persoanä le are in viata sa si reflectä interactiunea dintre factorii personali si cei de mediu. Bucuria si pläcerea au douä componente: experienta unei satisfactii si posesiunea, asa cum sunt ilustrate de expresia „a se bucura de viatä" [3].
Profilul calitätii vietii este mäsurä genericä a stärii de sänätate si a stärii de bine. In mod obisnuit, abordärile calitätii vietii in domeniul sänätätii se axeazä pe boalä si incapacitäti. Se acordä o atentie limitatä determinantilor de mediu ai stärii de sänätate si ai starii de bine. Profilul calitätii vietii a fost dezvoltat pentru a furniza o mäsurä care va lua in consideratie atät componentele, cät si determinantii stärii de sänätate si ai stärii de bine.
Organizatia Mondialä a Sänätätii defineste starea de sänätate ca „o stare completä de bine fizic, mental si social, si nu numai absenta bolii". Este un concept influentat de starea de sänätate a persoanei, de starea psihologicä, de credintele personale, de relatiile sociale si cele cu mediul inconjurätor (OMS, 1999). Reiesind din definitia OMS, calitatea vietii implicä mai multe domenii de evaluare: fizic, psihologic, nivelul de independentä, relatiile sociale, relatiile in raport cu imprejurimea si spiritualitatea [5].
Astfel, calitatea vietii nu poate fi egalä cu ter-menii stare de sänätate, stil de viatä, satisfactie de
viatá,statutmentalsau bunástare. Ea este mai degra-bä un concept multidimensional, care incorporeazä perceptia individualä a aspectelor vietii.
Abordarea exclusiv medicalä a problemelor populatiei varstnice nu este favorabilä intelegerii problemelor varstnicului, nici eficacitätii in asistentä pe toate planurile a acestuia, deoarece activitätile persoanei varstnice in raport cu societatea au importante efecte psihologice si asupra stärii de sänätate. Prin incetinirea activitätii profesionale sau a altei activitäti obisnuite, varstnicul isi pierde sentimentul de utilitate socialä, pierde rolul social activ, fapt ce se constituie intr-un stres care actioneazä ca un ve-ritabil agent patogen, determinand, in multe cazuri, o patologie de retragere. Pentru unele persoane ea este echivalentä cu o dramä. Astfel, toate suferintele varstnicului trebuie analizate in context psihosocial, iar solutiile terapeutice trebuie si ele sä fie bio-psi-hosociale [2, 8].
Conform rezultatelor studiilor sociale din ultimii ani, 50% din varstnici au dificultate la mers si la ridica-rea scärilor; 15% din populatia cu varsta cuprinsä in-tre 65 si 74 de ani sunt limitati in activitätile cotidiene, iar cifra creste panä la 30% la cei cu varsta de peste 75 de ani. Totodatä, 17%-41% de varstnici nu pot de sine stätätor sä frecventeze institutiile medicale, iar 31% intalnesc dificultäti la autoservire, 8% din varstnici nu ies in afara casei, 5% nu se ridicä din pat si 75% primesc in permanentä medicamente [1, 3]. Conditia unei„bätraneti reusite"sub toate aspectele este, potrivit lui Fontaine, mentinerea angajamentu-lui social. Autorul defineste angajamentul social prin douä componente: practicarea unor activitäti social utile, iar a doua - mentinerea relatiilor sociale. De aceste douä aspecte depinde calitatea vietii persoanei varstnice, starea de bine subiectivä si satisfactia de a träi [4, p. 176].
Asadar, toate aspectele mentionate au un impact nefast asupra calitätii vietii pacientilor varstnici. Aceasta ne-a motivat sä efectuäm unul din primele studii care vizeazä evaluarea calitätii vietii varstnicilor bolnavi din Republica Moldova. Scopul a constat in cercetarea statutelor fizic, psihic si social ale pacientilor varstnici, pentru determinarea nivelului calitätii vietii.
Material si metode
ín studiu au fost inclusi pacientii cu varsta de 65 de ani si mai mult. Toti bolnavii au fost examinati consecutiv pe mäsura internärii in sectia specializatä de geriatrie a IMSP SC al Ministerului Sänätätii, in perioada ianuarie-februarie 2015. Studiul epidemiologic a fost realizat in baza chestionarelor elaborate. Datele obtinute au fost prelucrate in pachetul soft STATISTICÁ 7,0.
Studiul a fost efectuat pe un grup de 70 de pacienti, dintre care 40 cu varsta cuprinsä intre 65
si 74 de ani (lotul 1), iar 30 - cu varsta cuprinsä intre 75 si 84 de ani (lotul 2).
Caracteristica generalä a pacientilor inclusi in studiu este prezentatä in tabelul 1. Conform rezultatelor obtinute, pacientii au fost comparabili dupä varstä. Astfel, varsta medie a bolnavilor din lotul 1 a fost de 68,6±0,52 ani, iar cea a pacientilor din lotul 2 - 78,1±0,52 ani, cu diferentä statistic semnificativä (p<0,001).
Tabelul 1
Característica generala a pacientilor inclusi în studiu (%)
Indicii evaluati Lotul 1, Lotul 2, p
n=40 n=30
% %
Vârsta, ani, M±(ES) 68,6±0,52 78,1±0,52 <0,001
Sexul masculin 42,5 43,3 >0,05
feminin 57,5 56,6 >0,05
Apartenenta Nord 22,5 33,3 >0,05
geograficä Centru 67,5 56,6 >0,05
Sud 10,0 10,0 >0,05
Mediul de trai rural 70,0 73,4 >0,05
urban 30,0 26,6 >0,05
Nivelul de intelectual 25,0 33,3 >0,05
studii muncitor 57,5 33,3 <0,05
taran 17,5 33,3 >0,05
ín ambele loturi de studiu a predominat se-xul feminin, alcátuind raportul de f/b in lotul 1 de 57,5%/42,5% versus lotul 2 - 56,6%/43,3%, fárá diferentá statistic semnificativá (p>0,05).
Majoritatea pacientilor internati in Sectia de geriatrie au fost din zona Centru a Republicii Moldova, lotul 1 - 67,5% de pacienti si in lotul 2 - 56,6% de pacienti. Totodatá, din zona Nord a tárii au fost: in lotul 1 - 22,5% vs lotul 2 - 33,3% si intr-o pondere mai micá pacientii au fost din zona Sud: lotul 1 - 10% vs lotul 2 - 10%, fárá diferentá statistic semnificativá (p>0,05).
Referindu-ne la locul de trai al varstinicilor inrolati in studiu, cu o pondere mai mare a fost inre-gistrat mediul rural: lotul 1 - 70% vs lotul 2 - 73,4% de pacienti, fárá diferentá statistic semnificativá (p>0,05).
ín ceea ce priveste nivelul de studii, 57,5% de pacienti din lotul 1 au fost muncitori versus 33,3% in lotul 2, cu diferentá statistic concludentá (p<0,05). Totodatá, 25% de varstnici din lotul 1 au fost intelec-tuali vs. 33,3% in lotul-martor; tárani au fost 17,5% de pacienti in lotul 1 vs. 33,3% in lotul 2, fárá diferentá statistic semnificativá (p>0,05).
Rezultate obtinute si discutii
ín conformitate cu rezultatele obtinute in urma prelucrárii statistice a datelor din chestionarele de evaluare a pacientilor intervievati, au fost stabilite date comparative intre loturile de studiu privind nivelul social al varstnicilor din sectia de geriatrie.
Un domeniu care ar influenta negativ calitatea vietii varstnicilor, conform literaturii de specialitate, este singuratatea. Astfel, studiul a relevat ca 46,6% de pacienti cu varsta cuprinsa intre 75 si 84 de ani locu-iesc singuri la domiciliu, iar din cei cu varsta cuprinsa intre 65 si 74 de ani 20% locuiesc singuri, inregistrand o diferenta statistic semnificativa (p<0,05) (tabelul 2). Totodata, 57,5% din pacientii din lotul 1 locuiesc cu sot vs 23,3% de pacienti din lotul 2, iar cu copii sau nepoti locuiesc 30% de varstnici din lotul 1 si 36,6% din lotul-martor, fara diferenta statistic semnificativa (p>0,05).
Situatia in raport cu statutul matrimonial nu a inregistrat date statistic concludente; astfel, statutul de casatorit a fost stabilit la 55% de pacienti din lotul 1 vs. 50% din lotul 2; persoane vaduve au fost inregistrate in ambele loturi de studiu, cu o pondere mai mare in lotul 2 - 50% vs lotul 1 - 40%, fara diferenta statistic semnificativa. De asemenea, persoane divortate au fost intr-o pondere mai mica (5%) in lotul 1, iar in lotul 2 nu au fost inregistrate persoane divortate.
Rezultatele cercetarii situatiei in raport cu munca au relevat ca in ambele loturi de studiu a predominat categoria de persoane pensionate ne-angajate in campul muncii, cu o prevalenta in lotul 2 de studiu: 85% in lotul 1 vs 96,6% in lotul 2, fara diferenta statistic semnificativa (p>0,05). Totodata, au fost determinate si categorii de pensionari care lucreaza: 10% - lotul 1 vs 3,3% - lotul 2; de asemenea, persoane invalide de mai multi ani: 7,5% in lotul 1 vs 3,3% in lotul 2, fara diferenta statistic semnificativa (p>0,05).
Tabelul 2
Starea socialà a pacientilor din loturile de studiu (%)
Indicii evaluati Lotul 1, Lotul 2, p
n=40 n=30
% %
Locuieste singur 20,0 46,6 p<0,05
cu sotul 57,5 23,3 p<0,01
cu parinti m etate 0 0 -
cu copii/nepoti 30,0 36,6 >0,05
Statutul casatorit 55,0 50,0 >0,05
matrimonial divortat 5,0 0 >0,05
vaduv 40,0 50,0 >0,05
celibatar 0 0 >0,05
Situatia în pensionar, nu lucrea- 85,0 96,6 >0,05
raport cu za
munca pensionar, lucreaza 10,0 3,3 >0,05
invalid 7,5 3,3 >0,05
Analizand frecventa anualá a spitalizárii in stationar a varstnicilor inclusi in studiu, a fost stabilit cá cei cu varsta de 75-84 de ani au fost mai frecvent spitalizati, versus varstnicii de 65-74 de ani, media fiind de 7,4±4,6 vs 0,8±0,1 (p>0,05), ceea ce ne permite sá afirmám cá varstnicii de 75-84 de ani sunt mai
vulnerabili, cu acutizári mai frecvente ale maladiilor cronice existente, necesitand spitalizári repetate pe parcursul anului.
Datele statistice referitoare la starea generalá a varstnicilor internati in Sectia de geriatrie sunt pre-zentate in tabelul3. Astfel, stare de gravitate medie au prezentat 97,5% de pacienti din lotul 1 de studiu vs. 96,6% din lotul 2, fárá diferentá statistic semni-ficativá (p>0,05), iar stare gravá au avut o parte mai micá - 2,5% de pacienti din lotul 1 vs 3,6% in lotul 2, fárá diferentá statistic semnificativá (p>0,05).
La evaluarea statusului psihic al varstnicilor s-a constatat cá majoritatea pacientilor din ambele loturi de studiu au avut starea psihicá clará: 92,5% din lotul 1 vs. 93,3% din lotul 2, fárá diferentá statistic concludentá (p>0,05). Totodatá, intr-o pondere mai micá au fost determinate in lotul 1: confuzie - 2,5%; anxietate - 10%, apatie - 10%, pe cand la pacientii din lotul 2 nu a fost stabilitá starea confuzionalá, insá a fost inregistratá la 10% din varstnici stare de anxietate si la 3,3% - apatie, fárá diferentá statistic semnificativá intre loturi (p>0,05).
Cercetarea statusului nutritional la varstnicii inrolati in studiu a constatat cá mai mult de jumátate din pacientii din ambele loturi au fost normoponde-rali: 65% in lotul 1 vs 63,3% in lotul 2. De asemenea, a fost stabilit cá in lotul 2 au fost 20% de pacienti subponderali vs 2,5% in lotul 1, respectiv, varstnici supraponderali au fost: 32,5% in lotul 1 vs 16,6% in lotul 2. Aceasta constituie o problemá actualá in geriatrie, care cere o atentie deosebitá, deoarece poate induce un sir de schimbári clinice, paraclinice, fizice, psihologie si chiar sociale, ce necesitá o abordare geriatricá multidimensionalá.
Tabelul 3
Date clinice generale ale pacientilor înrolati în studiu (%)
Indicii evaluati Lotul 1, Lotul 2, P
n=40 n=30
% %
Starea gravitate medie 97,5 96,6 >0,05
generala grava 2,5 3,6 >0,05
Starea clara 92,5 93,3 >0,05
psihica confuzie 2,5 0 >0,05
anxietate 10,0 10,0 >0,05
apatie 10,0 3,3 >0,05
dereglari de 0 0 -
comportament
Statutul subponderal 2,5 20,0 >0,05
nutritional normoponderal 65,0 63,3 >0,05
supraponseral 32,5 16,6 >0,05
Calitatea somnului reprezinta un domeniu important al notiunii de „stare de bine". Conform datelor cercetarilor gerontologice, odata cu inain-tarea in varsta apar si unele dereglari de somn care, la randul lor, in functie de tipul si gradul dereglarilor, au un efect negativ asupra activitatii cotidiene, alte-
ránd astfel calitatea vietii várstnicilor. Studiul dat a relevat unele tulburári de somn la várstnicii internati in Sectia de geriatrie {figura 1). Conform datelor obtinute, dintre dereglárile de somn la várstnici, cea mai mare pondere a avut-o insomnia cronicá, care a predominat la pacientii din lotul 2 de studiu {46,6% de cazuri) vs lotul 1 {22,5% de cazuri), cu diferentá statistic semnificativá (p<0,05).
50
normal somnolentä insonmie insomnie de insomnie pe parcursul tranzitorie scurtä duratä cronicä zilei
Figura 1. Dereglárile de somn la pacientii geriatrici
Totodatá, a fost stabilit cá pacientii din lotul 1 au prezentat insomnie de scurtá duratá în 32,5% de cazuri vs pacientii din lotul 2 - 6,6%, cu diferentá statistic concludentá (p<0,01). Insomnie tranzitorie au avut 22,5% în lotul 1 vs 10% în lotul 2 de studiu, fárá diferentá statistic semnificativá ( p>0,05). Într-o pondere mai micá pacientii au prezentat somnolentá pe parcursul zilei - 10% din lotul 1 vs 6,6% din lotul 2, fárá diferentá statistic semnificativá (p>0,05). Este de mentionat faptul cá 27,5% de pacienti din lotul 1 si 26,6% din lotul 2 au avut somnul normal, fárá diferentá statistic semnificativá (p>0,05).
O problemá importantá socialá si medicalá a várstnicilor din tara noastrá este violentá în familie, care îsi pune amprenta pe calitatea vietii acestor pacienti - atát asupra statusului fizic, cát si a celui psi-hologic [6]. În studiul dat a fost constatatá prezenta violentei în familie în ambele loturi, fárá diferentá statistic semnificativá (p>0,05), dar cu o pondere mai mare la vîrstnicii de peste 75 de ani (50% de cazuri) vs pacientii din lotul 1 (35% de cazuri). Prin metoda corelationalá simplá Pearson, a fost stabilitá o corelatie pozitivá medie între prezenta violentei si starea de anxietate a várstnicilor - r=0,48 (p<0,05).
Dependenta unei persoane vârstnice, conform OMS, este imposibilitatea partialá sau totalá de a efectua activitátile vietii cotidiene fárá ajutor suplimentar din cause fizice, psihice sau sociale. Consecintele dependentei influenteazá viata coti-dianá, abandonul domiciliului, afectivitatea, relatiile sociofamiliale, expunerea la riscul de maltratare, anturajul si economia. Astfel, am fost interesati sá evaluám gradul de dependentá a várstnicilor din studiul realizat, pentru a releva necesitátile în aju-
tor suplimentar, care ar imbunätäti calitatea vietii pacientilor värstnici.
In gerontologie, termenul dependenta este definit ca starea persoanei in värstä care nu poate efectua de sine stätätor activitätile vietii cotidiene. Cu cät gradul de dependentä este mai mic, cu atät necesitätile värstnicului in ajutor suplimentar este mai mare.
Rezultatele evaluärii gradului de dependentä a värstnicilor inrolati in studiu sunt prezentate in tabe-lul 4. Astfel, rezultatele obtinute au relevat cä 10% de pacienti din lotul 2 au avut gradul II B de dependentä vs. 0 (p<0,05) la cei din lotul 1. Acestea sunt per-soanele care si-au conservat autonomia mentalä si partial autonomia locomotorie, dar au nevoie de ajutor zilnic pentru unele activitäti de bazä ale vietii de zi cu zi. Este de mentionat faptul cä gradele de dependentä I A, I B, I C, si II A nu au fost determinate la niciun värstnic din loturile de studiu.
Tabelul 4
Gradul de dependentä a persoanelor vârstnice luate în studiu (%)
Gradul de Lotul 1, n=40 Lotul 2, n=30 P
dependentä % %0
II B 0 10,0 <0,05
II C 5,0 6,6 >0,05
III A 32,5 56,6 <0,05
III B, % 62,5 23,3 <0,001
Gradul II C de dependenta - persoane care nu au probleme locomotorii, dar care necesita sa fie ajutate pentru activitatile de igiena corporala si activitatile instrumentale - a fost stabilit la 5% din varstnicii din lotul 1 de studiu vs 6,6% de cazuri in lotul 2, fara diferenta statistic semnificativa (p>0,05). De gradul III A tin persoanele care au nevoie de ajutor regulat pentru activitatile instrumentale ale vietii cotidiene. In studiu aceste persoane au con-stituit 32,5% de cazuri in lotul 1 vs 56,6% in lotul 2, cu diferenta statistic semnificativa (p<0,05), dar cu o prevalenta in lotul de pacienti mai in varsta. Gradul III B de dependenta a fost constatat intr-o pondere mai mare la cei din lotul 1 - 62,5% vs lotul 2 - 23,3%, cu o diferenta statistic concludenta (p<0,001); acestea sunt persoane care nu si-au pierdut autonomia si pot efectua singure activitatile zilnice.
Evaluarea cauzelor dependentei varstnicilor din loturile de studiu a determinat ca cea mai frec-venta cauza somatica la varstnicii din ambele loturi (figura 2).
Astfel, aceasta a fost depistata la 25% de cazuri in lotul 1 si la 56,6% in lotul 2, cu diferenta statistic semnificativa (p<0,01), urmata fiind de cauzele neurologice: lotul 1 - 12,5% vs lotul 2 - 40% de cazuri (p<0,01); cauzele psihice ale dependentei: lotul 1 - 7,5%, iar in lotul 2 - 26,6% de cazuri, cu diferenta
statistic concludentá {p<0,05). Cu o pondere mai micá au fost determinate cauzele ortopedice ale dependentei. Astfel, În lotul 1 au fost determinate 15% de cazuri vs lotul 2 cu 20%, fárá diferentá statistic semnificativá {>0,05).
Rezultatele obtinute reprezintá datele prelimi-nare ale unui studiu care va fi desfásurat pe un lot de 1000 de vârstnici din Republica Moldova.
1,8 1,6 1,4 1,2 1,0 0,8 0,6 0,4 0,2 0,0 -0,2 -0,4 -0,6 -0,8
8 8 8 8 .í 8 8 8 Mean
o o! ra ïi .2 o! ra ïi Mean±SD
¡=°° Í5°° "Г Mean±1,96*SD
¡ 1 ™ ¡B T^ *"
Figura 2. Cauzele dependentei persoanelor vârstnice din studiu
Concluzii
1. În ambele loturi de studiu a predominat sexul feminin, alcátuind raportul de f/b În lotul 1 de 57,5%/42,5% versus lotul 2 cu 56,6%/43,3%, fárá diferentá statistic semnificativá (p>0,05).
2. Pacientii cu vârsta cuprinsá Între 75 si 84 de ani, În 46,6% de cazuri locuiesc singuri la domiciliu, iar cei cu vârsta cuprinsá Între 65 si 74 de ani locuiesc singuri În 20% cazuri, Înregistrând o diferentá statistic concludentá {p<0,05).
3. Frecventa spitalizárii În stationar a vârstnici-lor din lotul 2 a fost de 7,4±4,6 vs lotul 1 cu 0,8±0,1 (p>0,05), ceea ce ne permite sá afirmám cá vârstnicii de 75-84 de ani sunt mai vulnerabili, cu acutizári mai frecvente ale maladiilor cronice existente si necesitá spitalizári repetate pe parcursul anului.
4. Starea psihicá a vârstnicilor din lotul 1 a fost conturatá de confuzie În 2,5% cazuri, de anxietate - 10%, apatie - 10%, pe când, la cei din lotul 2 nu a fost stabilitá starea confuzionalá, msá a fost Înre-gistratá la 10% din vârstnici stare de anxietate si la 3,3% - apatie, fárá diferentá statistic semnificativá Între loturi {p>0,05).
5. Statusul nutritional a fost: 20% de pacienti subponderali În lotul 2 vs 2,5% În lotul 1; vârstnici supraponderali au fost: 32,5% În lotul 1 vs 16,6% În lotul 2.
6. Dintre dereglárile de somn la vârstnici, cea mai mare pondere a avut-o insomnia cronicá, care a predominat la pacientii din lotul 2 de studiu cu 46,6% de cazuri vs lotul 1 cu 22,5% de cazuri, cu diferentá statistic semnificativá (p<0,05).
7. În studiul realizat a fost constatatá prezenta violentei În familie În ambele loturi, fárá diferentá statistic semnificativá (p>0,05), dar cu o pondere mai mare la vÎrstnicii de peste 75 de ani - 50% de cazuri În lotul 2 vs 35% de cazuri În lotul 1.
8. Majoritatea pacientilor au avut gradele III A si III B de dependentá, iar cauza cea mai frecventá a dependentei a fost cea somaticá: 25% de cazuri În lotul 1 vs 56,6% de cazuri la pacientii din lotul 2, cu diferentá statistic semnificativá (p<0,01).
Bibliografie
1. Bálaja A. Sánátatea - componentá esentialá a calitátii vietii vârstnicilor. În: Calitatea vietii, vol. XVIII, nr. 1-2, 2007, p. 55-74.
2. Белоконь О.В. Современные проблемы качества жизни пожилых в России. В: Успехи геронтологии. Санкт-Петербург: Эскулап, 2005, Вып. 17, с. 87101.
3. Co I vez A. Etude de la qualité de vie des personnes agées de SS a J4 ans vivant a domicile en languedoc roussillon. Rapport d'étude, 2009, 76 p.
4. Fontaine R. Psihologiaímbátmnirii. Iaji: Polirom, 2008, 232 p.
5. Innovations pour un vieillissement en bonne santé: pouvoir se connecter et recevoir des soins. In: Bulletin de l'Organisation mondiale de la Santé. Vol. 90, nr. 3, 2012. http://www.who.int/bulletin/volumes/90/3/ fr/
6. Mândrilá C. G. Violenta în familie. O realitate dramaticá. Iaji: Editura Universitátii„Alexandru I. Cuza" 2009, 100 p.
7. Negará A. Compendium de geriatrie. Chisináu, 2015, 360 p.
8. Piau A., Campo E., Rumeau P. et al. Aging society and gerontechnology: a solution for an independent living? In: J. Nutr. Health. Aging., 2014, nr. 18(1), p. 97-209.
Prezentat la 29.06.201S
Gabriela Soric,
tel: 079753616,
e-mail: [email protected]
Box & Whisker Plot
; тТГ Il . ll„ -p
; 11. 1 -- •
