CC BY
29EVALUAREA SENSIBILITATII/ REZISTENTEI TULPINILOR NOSOCOMIALE LA DEZINFECTANTE
CZU: 615.281.015.8:579.61
Diana SPATARU,
IP Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie
Nicolae Testemitanu
Rezumat
Printre multitudinea de factori de rise ce favorizeaza cresterea morbiditatii prin infectii intraspitalicesti, sunt si cei care tin de calitatea dezinfectiei si a sterilizarii articolelor de uz medical. In ultimele decenii, numarul rapoartelor de detectare a rezistentei microorganismelor spitalicesti la dezinfectante a crescut. Studiul dat este unul descriptiv si include datele investigatiilor bacteriologice ale microorganismelor izolate de la bolnavii spitalizati in cadrul institutiei medicale de nivel republican. A fost studiata sensibilitatea/rezistenta a 40 de tulpini de microorganisme fata de 16 tipuri de dezinfectante din grupele: oxidanti, alcooli, aldehide, compusi cuaternari de amoniu (CCA), CCA+aldehide, CCA+amine, compusi cu continut de clor. Cercetarea a inclus preparatele dezinfectante care erau folosite in activitatea institutiei medicale in perioada realizarii studiului. Rezultatele studiului rezistentei/ sensibilitatii microorganismelor intraspitalicesti fata de preparatele dezinfectante au dovedit existenta fenomenului de rezistenta la dezinfectante (30,98%), care variaza in functie de specia de microorganism, precum si de tipul si grupa preparatului dezinfectant. Grupele de dezinfectante mai sensibile au fost oxidantii (83,10%), alcoolii (85,40%), alde-hidele (93,75%), si invers, mai rezistente au fost grupele CCA (52,50%), CCA+amina (40,0%), compusii clorului (37,5%), CCA+aldehida (34,15%). Datele obtinute demonstreaza ca evaluarea rezistentei si a sensibilitatii microorganismelor no-socomiale la dezinfectante este necesara pentru monitoringul infectiilor asociate asistentei medicale.
Cuvinte-cheie: tulpini spitalicesti, dezinfectante, rezistenta la dezinfectante
Summary
The assessment of sensitivity/resistance of nosocomial strains to disinfectants
Among the multitude of risk factors, which favor the increase of morbidity through hospital infections, there are also those related to the quality of disinfection and sterilization of medical items. In recent decades, the number of reports detecting the resistance of hospital microorganisms to disinfectants has increased. This study is a descriptive one and it includes data from bacteriological investigations of microorganisms isolated from hospitalized patients of the republican-level medical institution. The sensitivity/resistance of 40 strains of microorganisms was studied to 16 types of disinfectants from the groups: Oxidants, Alcohols, Aldehydes, quaternary ammonium compounds (QAC), QAC+aldehydes, QAC+amines, Chlorine-containing compounds. The research included disinfectants that were used in the activity of the medical institution at the period of achievement the study.
The study's results of the resistance/sensitivity of hospital microorganisms to disinfectants have proved the existence of the phenomenon of resistance to disinfectants (30,98%), which varies depending on the species of microorganism and the type and group of disinfectant. The most sensitive groups of disinfectants have been Oxidants (83,10%), Alcohols (85,4%), Aldehydes (93,75%), and conversely, more resistant groups QAC (52,50%), QAC+amines (40,0%), Chlorine compounds (37,5%), QAC+aldehydes (34,15%). The obtained results demonstrate that the evaluation of the resistance and sensitivity of nosocomial microorganisms to disinfectants is necessary in the monitoring of healthcare associated infections.
Keywords: hospital strains, disinfectants, resistance to disinfectants
Резюме
Оценка чувствительности/устойчивости внутри-больничных штаммов к дезинфектантам
Среди множества факторов риска, которые способствуют увеличению заболеваемости внутрибольнич-ными инфекциями, есть также факторы, связанные с качеством дезинфекции и стерилизации предметов медицинского назначения. В последние десятилетия возросло число сообщений об обнаружении устойчивости больничных микроорганизмов к дезинфицирующим средствам. Данное исследование носит описательный характер и включает данные бактериологического исследования микроорганизмов, выделенных от пациентов, госпитализированных в медицинское учреждение республиканского уровня. Была изучена чувствительность/устойчивость 40 штамма микроорганизмов к 16 типам дезинфицирующих средств в группах: окислители, спирты, альдегиды, четвертичные аммониевые соединения (ЧАС), ЧАС+альдегиды, ЧАС+амины, хлор-содержащие соединения. В исследование были включены дезинфицирующие препараты, которые использовались в деятельности медицинского учреждения на этапе проведения исследования. Результаты исследования резистентности/чувствительности внутрибольнич-ных микроорганизмов к дезинфицирующим средствам доказали существование феномена устойчивости к этим средствам (30,98%), который варьирует в зависимости от вида микроорганизма, а также от типа и группы дезинфицирующего средства. Наиболее чувствительными группами дезинфицирующих средств были оксиданты (83,10%), спирты (85,4%), альдегиды (93,75%) и, наоборот, более устойчивые группы ЧАС (52,50%), ЧАС+амин (40,0%), хлорсодержащие (37,5%), ЧАС+альдегид (34,15%). Полученные результаты показывают, что оценка устойчивости и чувствитель-
ности нозокомиальных микроорганизмов к дезинфицирующим средствам необходима при мониторинге госпитальных инфекций.
Ключевые слова: больничные штаммы, дезинфицирующие средства, устойчивость к дезинфектантам
Introducere
Morbiditatea si mortalitatea cauzate de infectiile nosocomiale la nivel mondial sunt În con-tinuá crestere [1-4], acestea fiind direct asociate fe-nomenului de rezistentá la biocide. Mai mult, agentii cauzali ai acestor infectii Îsi pot pástra viabilitatea chiar si dupá expunerea la dezinfectantii utilizati În practica de rutiná [5]. Mediul spitalicesc reprezintá un rezervor ideal pentru cresterea, proliferarea si transmiterea microorganismelor patogene. Prin ur-mare, utilizarea preparatelor dezinfectante eficiente are importantá primordialá În prevenirea infectiilor nosocomiale [6, 7].
Rezistenta agentilor patogeni la dezinfectante reprezintá o constatare relativ nouá [8], iar meca-nismele de formare a rezistentei agentilor cauzali ai infectiilor septico-purulente nosocomiale (ISPN) fatá de acestea nu sunt mcá studiate suficient [9, 10, 11]. Totodatá, râspândirea agentilor patogeni rezistenti la dezinfectante a dus la aparitia unor infectii secundare grave si la cresterea numárului de decese În spitale [1, 2, 3, 8].
Antisepticele si dezinfectantele sunt utilizate Într-o varietate de aplicatii topice si de suprafatá pentru a reduce transmiterea mcrucisatá a microbilor patogeni În cadrul institutiilor medico-sanitare [8, 9, 12]. În prezent, pentru a lupta Împotriva infectiilor, avem la dispozitie o gamá largá de substante dezinfectante apartinând diferitor grupe de compusi chimici [9]. Studiile au stabilit existenta bacteriilor rezistente la toate grupele de compusi chimici ai preparatelor dezinfectante [8, 13, 14], iar tulpinile intraspitalicesti posedá o rezistentá mai maltá, spre deosebire de alte microorganisme testate.
Rezistenta microorganismelor la dezinfectante este frecvent asociatá cu formarea si prezenta biofil-melor pe suprafete [15, 16, 17]. Unele substante active ale dezinfectantelor, cum ar fi acidul peracetic, inhibá sau chiar previne formarea biofilmului [18].
Unele studii genereazá ipoteze mgrijorátoare În ceea ce priveste corelatia dintre dezvoltarea rezistentei la antibiotice a tulpinilor intraspitalicesti de Pseudomonas si aplicarea necorespunzátoare a dezinfectantelor uzuale [19].
Preparatele dezinfectante pot avea efect fun-gicid sau fungistat, iar studiile au demonstrat cá eficacitatea unor preparate dezinfectante Împotriva Candida albicans a fost insuficientá, prin urmare fiind stabilitá rezistenta la dezinfectante [20].
Cercetárile realízate privind activitatea bioci-delor împotriva stafilococului aureus rezistent la meticiliná (MRSA), au identificat cá clorhexidina a fost mai putin eficientá fatá de MRSA, comparativ cu stafilococul aureus sensibil la meticiliná [21]. Infectia cu Acinetobacter baumannii rezistent la carbapenem (CRAB) este o problemá din ce în ce mai mare pentru bolnavii critici. Frecvent, tulpinile de CRAB sunt rezistente la toate antibioticele, iar dezinfectantii sunt folositi pentru a bloca ráspándirea acestor bacterii, jucând un rol important în controlul infectiilor asociate asistentei medicale (IAAM) [22].
Monitoringul rezistentei microorganismelor fatá de preparatele dezinfectante în Republica Moldova nu este implementat [3], dar acesta este un element important în controlul si supravegherea infectiilor nosocomiale [2, 24].
Scopul studiului a constat în evaluarea spectru-lui de sensibilitate/rezistentá a microorganismelor nosocomiale, agenti cauzali ai infectiilor septico-pu-rulente, fatá de preparatele dezinfectante în functie de specia si grupul microorganismelor, de tipul si grupa dezinfectantelor utilizate în institutia medico-sanitará publicá de nivel republican.
Material si metode
*
Cercetarea datá reprezintá un studiu epidemio-logic descriptiv, care a fost realizat pe parcursul anilor 2017-2019. A fost studiatá sensibilitatea/rezistenta fatá de dezinfectante a 40 de tulpini de microorganisme ce apartin la 17 specii (S. aureus,S. epidermidis, S. haemolyticus, E. faecalis, E. faecium, S. liquefaciens, C. freundi, P. retgeri, E. coli, E. aerogenes, K.oxytoca, P. aeruginosa, K. pneumoniae, P. mirabilis, B. cepacian, A. baumani,P. fluorescences).Tulpinile de microorganisme cercetate au fost izolate de la bolnavii cu infectii septico-purulente (ISP) spitalizati în cadrul institutiei medicale de nivel republican. Sensibilitatea culturilor de microorganisme a fost studiatá fatá de 16 tipuri de dezinfectante din grupele: oxidanti (Peroster, Se-cusept activ, Hygien, Aniosept, Thermosept); alcooli (Chemiosept, Aseptoman, Dezderman); aldehide (Gi-gasept); compusi cuaternari de amoniu - CCA (Smell net, Chemiofarm, Viruton, Nica amicid); CCA+aldehid (Sterisept); CCA+aminá (Surfanios); compusi cu continut de clor (Tabidez). Compusii dezinfectanti studiati au reprezentat cohorta de preparate utilizate în institutia medicalá în perioada respectivá. Studiul rezistentei/sensibilitátii la dezinfectante a fost efectuat în Laboratorul Infectii intraspitalicesti din cadrul USMF Nicolae Testemitanu, în corespundere cu metoda de determinare a sensibilitátii microorganismelor la dezinfectante, elaboratá la Academia de Mediciná din or. Nijni Novgorod, Federatia Rusá (Skarin V. s.a., 2010) [25].
A fost aplicatä varianta de lucru în solutii, esenta metodologiei fiind: solutiile dezinfectante cu concentratia de lucru (0,9 ml) sunt turnate în eprubete sterile, în care se adaugä suspensia mi-crobianä (0,1 ml); dupä expunere, se adaugä solutia de neutralizator (0,5 ml); msämäntare în cutia Petri pe mediu nutritiv dens si introducerea în termostat. Folosirea neutralizatorilor chimici ai preparatelor dezinfectante este obligatorie, iar în studiul efectuat au fost utilizati neutralizatorii: tiosulfat de sodiu de 1% si neutralizatorul universal. Paralel cu experienta au loc controalele (controlul viabilitätii culturii de microorganisme, controlul sterilitätii solutiei dezinfectante, controlul neutralizärii dezinfectantului). Dupä expirarea timpului necesar pentru cultivarea microorganismelor din specia datä, se evalueazä rezultatele, dupä numärul de colonii crescute pe cutia Petri. În cazul lipsei cresterii (dupä 24 de ore), cutiile se lasä în termostat pänä la douä zile (48 de ore). Coloniile crescute se examineazä microscopic. Tulpina este consideratä sensibilä în absenta cresterii microorganismelor, iar rezistentä la dezinfectant, în regimul studiat, în prezenta cresterii.
Rezultatele obtinute au fost prelucrate statistic cu ajutorul programului computerizat Microsoft Office Excel 2010. Testul statistic folosit a fost intervalul de încredere (CI 95%).
Rezultate obtinute
Ca urmare a realizärii studiului, s-a stabilit cä microorganismele cercetate au manifestat, în general, sensibilitate în 69,02% din probe si rezistentä în 30,98% probe (figura 1).
%
90 80
70 64,2 60 50 40 30 20 10
81,0
69,1
30,9
69,0
31,0
19,0
I
Gram pozitive Gram negative □ sensibile
Fungi Total
■ rezistente
Figura 1. Sensibilitatea/rezistenta generala a tulpinilor izolate de la pacientii cu infectiiseptico-purulente fata de dezinfectante
Valorile rezistentei la dezinfectante au variat în functie de grupa de microorganisme la care au fost testate. Astfel, cote înalte ale rezistentei la dezinfectante au fost stabilite la tulpinile de microorganisme grampozitive - 35,78%, la tulpinile de microorganisme gramnegative acest parametru a atins valoarea de 30,86%, iar la fungi - 18,96% (figura 1). Din grupa microorganismelor grampozitive, cote mai înalte ale rezistentei au fost constatate la tulpinile de E. faeca-lis (50,0%), E. faecium (46,15%), S. aureus (38,63%), în timp ce valori mai înalte ale sensibilitätii au fost atestate la tulpinile de S. haemoliticus (66,67%) si S.
epidermidis (92,3%), (figura 2).
%
100
92,3
90 80 70 60 50 40 30 20 10 0
66,7
61,4
50,0 50,0
53,9
38,6
33,3
7,7
1 2 3 4 5
□ sensibilitatea ■ rezistenta
Figura 2. Sensibilitatea/rezistenta tulpinilor grampozitive fata de dezinfectante: 1) E. faecalis; 2) E. faecium; 3) S. aureus; 4) S. haemolyticus; 5) S. epidermidis
În grupa de microorganisme gramnegative, cele mai înalte cote de rezistentä fatä de preparatele dezinfectante au fost detectate la speciile S. liuefacies (66,67%), C. freundi (46,16%), P. retgeri (38,47%), iar cote mai ridicate ale sensibilitätii la dezinfectante au fost identificate la tulpinile de E. coli (66,67%), K. oxytoca si E. aerogenes (câte 69,23%), P. aeruginosa (70,0%), K. pneumoniae (73,08%), P. mirabilis (81,2%),
B. cepacia (83,33%), A. baumani (84,62%) si P. fluoros-cences (100,0%), (figura 3).
Din categoria fungilor, tulpinile din genul Candida au manifestat un grad relativ scäzut de rezistentä:
C. glabrata (30,0%), C. albicans (15,79%) si C. krusei (10,53%).
Un alt element important al cercetärii date a fost identificarea preparatelor dezinfectante cu eficientä maltä, pentru a putea asigura un proce-deu adecvat de dezinfectie. Astfel, am constatat cä dezinfectantele cu cote de sensibilitate mai ridicate au fost Peroster (95,12%), Gigasept (62,5%), Thermo-sept (87,5%), Sterisept (87,09%), Hygiene (85,36%),
0
Aniosept (75,0%), Tabidez (67,8%). Este esential sá mentionám cá au fost detectate si preparate dezinfectante cu ponderi Înalte de rezistentá, cum ar fi Chemiofarm (81,25%), Viruton (64,0%), Smell net (58,53%), Secusept (50,0%), (figura 4). Totodatá, mi-croorganismele cercetate au manifestat valori destul
de înalte de sensibilitate la antisepticele utilizate, la acel moment, de rutinä în institutia medicalä respectivä si care au fost incluse în studiu. Astfel, microorganismele cercetate au fost sensibile fatä de Chemiosept (93,75% din probe) Aseptoman (87,5%) si Dezderman (75,0%).
%
120 100 S0
6O
40 33,3 20 0
100,0
S1
2 S3,3 S4,6
66,7
б1,5
бб,7
69,2 70,0
73,1
30,0
2б,9
H 1S,S 16,7 15,4
1 ■ ■
7 S 9 10
I rezistenta
Figura 3. Sensibilitatea/rezistenta tulpinilorgramnegative fatä de dezinfectante: 1) S. liquefaciens; 2) C. freundi; 3) P. retgeri; 4) E. coli;5) E. aerogenes siK. oxytoca; 6) P. aeruginosa; 7) K. pneumoniae; 8) P. mirabilis; 9) B. cepacia; 10) A. baumani; 11) P. fluorescences
0
%
1GG 9G SG 7G
6G
5G 4G 3G 2G 1G G
S1,3
S5,4
S7,1 S7,5
9G,G
93,S
95,1
5S,5 60,0
5G,G 5G,G
75,0
б2,5
40,0
37,5
25,0
I
14,6
12,9
12,5
10,0
6,3
4,9
1 2 3 4 5 6 7 S 9 10 11 12 13
□ sensibilitatea ■ rezistenta
Figura 4. Sensibilitatea/rezistenta tulpinilor cercetate în functie de tipul de dezinfectant: l) Chemiofarm; 2) Viruton; 3) Smell net; 4) Secusept activ; Б) Surfanios; б) Tabidez; 7) Aniosept; S) Hygiene; 9) Sterisept; lG) Thermosept; ll) Nica Amicid; l2) Gigasept; l3) Peroster
Este cunoscutä problema formärii rezistentei diferitor specii de microorganisme fatä de diverse grupe chimice de dezinfectante. În acest sens, a fost analizatä sensibilitatea/rezistenta microorganismelor spitalicesti în functie de grupa de preparate dezinfectante. În consecintä, valori mai înalte de sensibilitate au fost stabilite la grupele: oxidanti - din
130 de probe realizate, 108 (83,10%) au fost sensibile; alcooli - din 48 de probe efectuate, 41 (85,40%) au manifestat sensibilitate; aldehide - 93,75%, si invers, cote mai înalte ale rezistentei au fost constatate la grupele chimice de dezinfectante CCA (58,50%), CCA+amine (40,0%), compusii clorului (37,50%), CCA+aldehide (34,15%), (v. tabelul).
Sensibilitatea/rezistenta tulpinilor testate in functie de grupa preparatelor dezinfectante
N/o Grupa de dezinfectante Sensibilitatea Rezistenta
abs % (CI 95%) abs % (CI 95%)
1. Alcooli 41 85,40 (27,7-93,93) 7 14,60 (6,07-27,76)
2. CCA 38 41,50 (68,87-52,05) 54 58,50 (47,95-68,87)
3. Oxidanti 108 83,10 (24,49-89,08) 22 16,90 (10,92-24,49)
4. CCA+ aldehide 27 65,85 (50,59-79,92) 14 34,15 (20,08-50,59)
5. CCA+ amine 15 60,00 (61,33-78,87) 10 40,00 (21,13-61,33)
6. Compusii clorului 10 62,50 (64,57-84,80) 6 37,50 (15,20-64,57)
7. Aldehide 15 93,75 (30,23-99,84) 1 6,25 (0,16-30,23)
Total 254 69,02 (35,98-73,71) 114 30,98 (26,29-35,98)
Rezultatele studiului au demonstrat cá microor-ganismele intraspitalicesti formeazá rezistentá mai frecvent fatá de preparatele dezinfectante din grupa CCA, aceste evidente au fost elucidate si in alte studii realizate anterior, atat la noi in tará - in medie 49,3% [26], cat si in studiile efectuate peste hotare - 26,3% [23], 20,2% [24], 25,0% [27], 23,1% [28].
Discutii
Provocárile emergente de rezistentá bacteri-aná la antiseptice si dezinfectante in institutiile de asistentá medicalá necesitá o testare mai frecventá a sensibilitátii acestora. ín acest sens, cercetárile au semnalat rezistentá la dezinfectante, ceea ce con-firmá necesitatea unei vigilente sporite in controlul rezistentei microorganismelor spitalicesti la dezin-fectante. Conform datelor furnizate de literatura de specialitate, recomandárile standardizate de dezin-fectare in institutiile medico-sanitare (IMS) trebuie respectate cu strictete.
Avand in vedere importanta dezinfectiei in pre-venirea transmiterii microorganismelor in institutiile medico-sanitare, rezistenta microorganismelor la preparatele dezinfectante utilizate de rutiná in aceste institutii medicale este una dintre actualele pro-blemele de sánátate care necesitá solutii imediate. Asadar, se cere un monitoring al rezistentei agentilor cauzali fatá de dezinfectante, in cadrul cáruia ar fi analizati anumiti indicatori ai rezistentei, cum ar fi numárul si tipul de tulpini rezistente la dezinfectante, nivelul sensibilitátii microflorei din IMS fatá de diverse grupe si tipuri de dezinfectante, tendintele modificárii acesteia, precum si alte aspecte importante. Acest monitoring ar permite excluderea din uz a preparatelor cu cote inalte de rezistentá, si invers, achizitionarea si utilizarea solutiilor cu eficacitate
inalta. Modelul organizational-functional al moni-toringului dat trebuie sa contribuie la optimizarea sistemului de supraveghere a infectiilor nosocomiale in institutiile medicale pentru oferirea serviciilor medicale sigure si de calitate inalta populatiei.
Concluzii
Fenomenul de rezistenta la preparatele dezinfectante indiscutabil exista, rezistenta generala a tulpinilor izolate de la pacientii cu ISP in cadrul acestui studiu realizat in institutia medico-sanitara publica de nivel republican constituind 30,98%. Cote inalte ale rezistentei fata de dezinfectante au fost determinate la tulpinile grampozitive (35,77%), printre care E. faecalis (76,93%), E. faecium (46,15%) si S. aureus (38,63%).
Sensibilitatea tulpinilor cercetate fata de diverse tipuri de dezinfectante a variat de la 18,75% pana la 95,12%. Microorganismele studiate au manifestat o rezistenta mai inalta fata de grupa CCA (58,5%), precum si fata de grupele compuse cu continut de CCA.
Evaluarea periodica a sensibilitatii/rezistentei microorganismelor la dezinfectantele utilizate de rutina in institutia medicala este necesara in scopul re-alizarii monitoringului rezistentei microorganismelor spitalicesti la biocide, pentru dirijarea achizitionarii si utilizarea corecta a preparatelor dezinfectante.
Bibliografie
1. Кряжев Д.В., Беляева Е.В., Борискина Е.В. и др. Чувствительность к антибиотикам, дезинфектантам и бактериофагам эковаров коагулазонегативных стафилококков, выделенных в детском стационаре. В: Медицинский альманах. 2017, № 4(49), с. 66-69. ISSN: 1997-7689.
2. Spataru D., Prisacari V. Microbial antibiotic resistance in septic-purulent nosocomial infections of orthopedic and traumatologic origin: descriptive transversal epidemiological study. In: Moldovan Journal of Health Sciences. 2017, vol. 1(11), pp. 44-57. ISSN: 2345-1467.
3. Присакарь В.И., Спэтару Д.Ю. Чувствительность возбудителей внутрибольничных гнойно-септических инфекций к дезинфицирующим средствам. В: Медицинский Альманах. 2015, № 5(40), с. 109-111. ISSN: 1997-7689.
4. Marra A.R., Schweizer M.L., Edmond M.B. No-touch disinfection methods to decrease multidrug-resis-tant organism infections: A systematic review and meta-analysis. In: Infect. Control Hosp. Epidemiol. 2018, vol. 39(1), pp. 20-31. Disponibil pe: doi:10.1017/ ice.2017.226
5. Montagna M.T., et al. Study on the in vitro activity of five disinfectants against Nosocomial bacteria. In: Int. J. Environ. Res. Public Health. 2019, vol. 16(11). Disponibil pe: doi:10.3390/ijerph16111895
6. Meade E., Garvey M. Efficacy Testing of Novel Chemical Disinfectants on Clinically Relevant Microbial Patho-
gens. In: Am. J. Infect. Control. 2018, vol. 46(1), pp. 44-49. Disponibil pe: doi:10.1016/j.ajic.2017.07.001
7. Meyer B., Cookson B. Does microbial resistance or adaptation to biocides create a hazard in infection prevention and control? In: J. Hosp. Infect. 2010, vol. 76(3), pp. 200-205. Disponibil pe: doi:10.1016/j. jhin.2010.05.020
8. He X.F., Zhang H.J., Cao J.G., et al. A novel method to detect bacterial resistance to disinfectants. In: Genes Dis. 2017, vol 4(3), pp. 163-169. Disponibil pe: doi:10.1016/j.gendis.2017.07.001
9. McDonnell G., Russell A.D. Antiseptics and Disinfectants: Activity, Action, and Resistance. In: Clin. Microbiol. Rev. 1999, vol. 12(1), p. 147.
10. Chapman J.S. Biocide resistance mechanisms. In: InternationalBiodeterioration&Biodegradation. 2003, vol. 51(2), pp. 133-138. ISSN: 0964-8305.
11. Шкарин В.В. и др. Современные представления о механизмах устойчивости микроорганизмов к дезинфицирующим средствам. В: Эпидемиология и инфекционные болезни. Актуальные вопросы. 2011, № 3, с. 48-53. ISSN: 2226-6976.
12. Hernandez-Navarrete M.J. et al. Principles of antisepsis, disinfection and sterilization. In: Enferm. Infecc. Microbiol. Clin. 2014, vol. 32(10), pp. 681-688. Disponibil pe: doi:10.1016/j.eimc.2014.04.003
13. Falagas M.E., Thomaidis P.C., Kotsantis I.K., et al. Airborne hydrogen peroxide for disinfection of the hospital environment and infection control: A systematic review. In: Journal of Hospital Infection. 2011, vol. 78(3), pp. 171-177. Disponibil pe: doi:10.1016/j. jhin.2010.12.006
14. Pugliese G., Favero M.S. Bacterial Resistance to Disinfectants An Update. In: Infect. Control Hosp. Epidemiol. 2000, vol. 21(4), pp. 289-289. Disponibil pe: doi:10.1017/s0195941700054965
15. Hoiby N. et al. Antibiotic resistance of bacterial biofilms. In: International Journal of Antimicrobial Agents. Elsevier. 2010, vol 35, pp. 322-332. Disponibil pe: doi:10.1016/j.ijantimicag.2009.12.011
16. Bressler D.C., et al. Persistence of Pseudomonas aeru-ginosain drinking-water biofilms on elastomeric material. In: WaterSci. Technol. 2009, vol. 9, pp. 81-87.
17. Hoiby N. et al. ESCMID* guideline for the diagnosis and treatment of biofilm infections. In: Clinical Microbiology and Infection. 2014, vol. 21, pp. 1-25.
18. Kampf G. Peracetic Acid. In: Antiseptic Stewardship. Springer. Cham. 2018, pp. 63-98. ISBN: 978-3-31998785-9.
19. Nasr A.M., et al. The effect of exposure to subinhibitory concentrations of hypochlorite and quaternary ammonium compounds on antimicrobial susceptibility of Pseudomonas aeruginosa. In: Am. J. Infect. Control. 2018, vol. 46(7), pp. 57-63. Disponibil pe: doi:10.1016/J.AJIC.2018.04.201
20. Ozturk A., Kalkanci A. Investigation of antifungal activities of some disinfectants on candida albicans. In: Mikrobiyol. Bul. 2018, vol. 52(4), pp. 376-389. Dis-ponibil pe: doi:10.5578/mb.67402
21. Block C., et al. Evaluation of chlorhexidine and povidone iodine activity against methicillin-resistant Staphylococcus aureus and vancomycin-resistant Enterococcus faecalis using a surface test. In: J. Hosp. Infect. 2000, vol. 46(2), pp. 147-152. Disponibil pe: doi:10.1053/jhin.2000.0805.
22. Guo J., Li C. Molecular epidemiology and decreased susceptibility to disinfectants in carbapenem-resist-ant Acinetobacter baumannii isolated from intensive care unit patients in central China. In: J. Infect. Public Health. 2019, vol. 12(6), pp. 890-896. Disponibil pe: doi:10.1016/j.jiph.2019.06.007
23. Сергевнин В.И., Клюкина Т.В., Волкова Э.О. Приобретенная устойчивость возбудителей внутри-больничных гнойно-септических инфекций к дезинфицирующим средствам и антибиотикам. В: Здоровье населения и среда обитания. 2013, № 7(244), с. 35-37. ISSN: 2219-5238.
24. Благонравова А. С. Научные, методические и организационные основы мониторинга устойчивости микроорганизмов к дезинфицирующим средствам в рамках эпидемиологического надзора: автореф. дис. док. мед. наук. Н. Новгород, 2012. 48 с.
25. Шкарин В.В. и др. Способ определения чувствительности микроорганизмов к дезинфицирующим средствам. В: Клиническая лабораторная диагностика. 2012, № 6, с. 55-56. ISSN: 0869-2084.
26. Spataru D., Prisacari V. Structura etiologica si rezistenta microbiana in infectiile septico-purulente nosocomi-ale de profil ortopedie si traumatologie. In: Buletinul Academiei de Stiinte a Moldovei. Stiinte medicale. 2017, nr. 3(55), p. 312-322. ISSN: 1857-0011.
27. Саперкин Н.В. Комплексная характеристика чувствительности возбудителей различных инфекций к хлорсодержащим дезинфицирующим средствам: автореф. дис. канд. мед. наук. Н. Новгород, 2010. 26 с.
28. Алексеева И.Г. Особенности формированияустой-чивости условно-патогенных микроорганизмов к дезинфектантам: автореф. дис. канд. мед. наук. Н. Новгород, 2009. 24 с.
Diana Spataru,
dr. st. med., asistent universitar, Catedra de epidemiologie, IP USMF Nicolae Testemitanu, tel.: 069263644,
e-mail: diana.spataru@usmf.md
