CC BY
11PROBLEMA CRESTERII REZISTENTEI TULPINILOR DE STAPHYLOCOCCUS LA PREPARATELE ANTIBACTERIENE
CZU: 615.33.015.8:579.861.2
Diana BUGA,
IP Universitatea de Stat de Medicinä si Farmacie
Nicolae Testemitanu,
Rezumat
Aparitia tulpinilor de Staphylococcus rezistente la meticilinä (MRS) reprezintä un fenomen actual in medicinä. Infectiile septico-purulente cauzate de tulpinile de MRS, caracterizate prin rezistentä inaltä la mai multe clase de antibiotice, au un impact negativ semnificativ asupra sänätätii publice. Scopul studiului realizat a fost determinarea gradului de räspandire a tulpinilor de MRS in institutiile medico-sanitare din Republica Moldova si a rezistentei acestora lapreparatele antibacteriene. Aufost analizate antibiogramele tulpinilor de Staphylococcus izolate de la pacientii cu infectii septico-purulente din douä institutii medico-sanitare (IMS) multiprofil, maternitäti si mediul rural. Sensibilitatea/rezistenta tulpinilor de Staphylococcus a fost determinatä prin metoda clasicä si prin sistemul automatizat VITEK 2 Compact (bioMerieux). Rezultatele studiului au demonstrat cä rezistenta tulpinilor de Staphylococcus fatä de antibiotice a variat atat in functie de grupa de antibiotice, de tipul antibioticului, cat si in functie de mediul spitalicesc. S-a constatat cä ponderea tulpinilor de MRS in randul tulpinilor de Staphylococcus in Republica Moldova constituie in medie 35,97%. Cea mai mare räspandire a tulpinilor de MRS se inregistreazä in maternitäti - 61,81%, urmate de institutiile medico-sanitare multiprofil - 36,32%, putin mai joasä fiind räspandirea in IMS din mediul rural - 22,36%. Tulpinile de MRS izolate de la pacientii cu infectii septico-purulente s-au dovedit afipolirezistente, iar rezistenta in dinamica multianualä este in crestere. Asadar, nivelul de räspandire a tulpinilor de MRS in Republica Moldova este inalt si reprezintä o problemä medico-socialä majorä.
Cuvinte-cheie: rezistentä la antibiotice, Staphylococcus meticilino-rezistent
Summary
The problem of increasing resistance of Staphylococcus strains to antimicrobial agents
The emergence of strains methicillin-resistant Staphylococcus (MRS) is a current phenomenon in medicine. Septic-purulent infections caused by strains of MRS characterized by high resistance to multiple classes of antibiotics cause a significant negative impact on public health. Objective of the study was to determine the spread of MRS in medical institutions in Moldova and their resistance to antimicrobial agents. Were analyzed antibiograms of Staphylococcus strains isolated from patients with septic-purulent infections from two multi-profile medical institutions, maternity and rural hospitals. The sensitivity / resistance of Staphylococcus strains was determined by the classical method and by the automated VITEK 2 Compact system (bioMerieux). Results of this study showed that antibiotic resistance of Staphylococcus strains varied both
depending on the antibiotic group, the type of antibiotic and the hospital environment from which they were isolated. It was found that the share of MRS in the Republic of Moldova on average is 35,97%. The highest spread of MRS is recorded in maternity - 61,81%, followed by multi-profile medical institutions - 36,32%, slightly lower in rural hospitals - 22,36%. The isolated MRS strains proved to be multidrug-resistant strains, thepolyresistance in the multiannual dynamics being increasing. The level of spread of MRS strains in the Republic of Moldova is high and presents a major medical and social problem.
Keywords: antibiotic resistance, methicilin-resistant Staphy-lococcus
Резюме
Проблемa роста антибиотикорезистентности микроорганизмов рода Staphylococcus
Появление штаммов метициллин-резистентных стафилококков (МРС) является актуальной проблемой в медицине. Гнойно-септические инфекции, вызванные штаммами МРС, характеризующимися высокой устойчивостью к нескольким классам антибиотиков, оказывают значительное негативное влияние на здоровье населения. Целью данного исследования было определение степени распространения штаммов МРС в медицинских учреждениях Республики Молдова и их устойчивости к антибактериальным препаратам. В работу были включены результаты исследования стафилококковых культур, выделенных от больных c гнойно-септическими инфекциями в двух крупных многопрофильных медицинских стационарaх, родовспомогательных и сельских медицинских учреждениях. Выделение штаммов стафилококков и определение их чувствительности к антибиотикам проводилось как с использованием классичестго метода, так и с помощью автоматизированной системы VITEK 2 Compact (bioMerieux). Устойчивость к антибиотикам штаммов Staphylococcus варьировала в зависимости от группы антибиотиков, типа антибиотика и больничной среды. Установлено, что доля штаммов МРС среди штаммов Staphylococcus в Республике Молдова в среднем составляет 35,97%. Наибольшее распространение штаммов МРС зарегистрировано в родовспомогательных стационарax - 61,81%, за ними следуют многопрофильные медицинские учреждения - 36,32%, немного ниже в сельских медицинских учреждениях - 22,36%. Выделенные штаммы МРС оказались полирезистентными к антибиотикам, которые в динамике увеличиваются. Уровень распространения штаммов МРС в Республике Молдова
высок и представляет собой серьезную проблему для здравоохранения.
Ключевые слова: aнтибиотикорезистентность, метициллин-резистентныe стафилококки
Introducere
Rezistenta microbianä la antibiotice consti-tuie o problemä majorä de sänätate publicä la nivel mondial, fiind cauzatä, in mare mäsurä, de utilizarea inadecvatä si necontrolatä a preparatelor antimicrobiene, inclusiv supraprescrierea, adminis-trarea dozelor suboptimale, durata insuficientä a tratamentului, precum si diagnosticarea gresitä, care duce la alegerea necorespunzätoare a preparatului antimicrobian [1, 21].
ínainte de aparitia antibioticelor, infectiile cu Staphylococcus aureus erau considerate o condam-nare la moarte. La numai un an de la implementa-rea primelor preparate de penicilinä G in practica terapeuticä, in 1941 a fost raportatä identificarea izolatelor de Staphylococcus aureus rezistente la acest medicament miraculos. Pentru a controla infectiile cauzate de S. aureus care produc beta-lactamaze, in anii 1960 au fost introduse peniciline semisintetice, iar la scurt timp, in 1961, in Marea Britanie sunt raportate primele tulpini de Staphylococcus aureus rezistente la meticilinä (MRSA) [2, 3, 4].
Deoarece ultimele decenii au fost marcate de o crestere progresivä, rapidä a numärului de tulpini bacteriene rezistente implicate in patologia umanä si de o ratä redusä de introducere in terapie a unor antibiotice noi, in 2017, OMS stabileste cele mai importante categorii de germeni multirezistenti, pentru care se impune introducerea noilor posibilitäti tera-peutice, cu trei niveluri de prioritate - critic, fnalt si mediu, tulpinile de MRSA apartinand nivelului inalt [22].
Glicopeptidele au fost considerate mult timp cele mai bune medicamente pentru tratamentul infectiei cu MRSA. ín anii 1980, din cauza aparitiei pe scarä largä a MRSA, terapia empiricä pentru infectiile stafilococice, in special a sepsisului nosocomial, a dus la utilizarea frecventä a antibioticelor din clasa glicopeptidelor, indeosebi a vancomicinei, la ince-putul anilor 1990 demonstrandu-se o crestere evi-dentä a consumului de vancomicinä. ín consecintä, a fost stabilitä o presiune selectivä care a condus la aparitia tulpinilor de Staphylococcus aureus si a altor specii de stafilococi cu o rezistentä intermediarä la vancomicinä (VISA) sau, mai räu, rezistentä deplinä la acest antibiotic (VRSA) [5, 6, 7]. Prima tulpinä de S. aureus cu susceptibilitate redusä la vancomicinä (VISA) si teicoplaninä a fost raportatä in Japonia, in 1997 [8], iar primul izolat clinic de S. aureus rezistent
la vancomicinä (VRSA) a fost raportat în Statele Unite, în 2002 [9].
Mai nou, pentru tratarea infectiilor cu MRSA au fost autorizate douä noi antibiotice: linezolidul si daptomicina. Ambele s-au dovedit a fi foarte active împotriva tulpinilor MRSA si, din moment ce structura chimicä si mecanismul lor de actiune au fost noi, nu a fost anticipatä aparitia rezistentei naturale sau a rezistentei încrucisate. Cu toate acestea, s-au gäsit mecanisme de rezistentä care apar în mod natural la ambele antibiotice [10-14].
Optiunile pentru tratarea infectiilor cu Staphylococcus meticilino-rezistent (MRS) sunt putine si, pe mäsurä ce apar tulpini noi, optiunile sunt din ce în ce mai limitate. Monitorizarea variatiilor de sensibili-tate a stafilococului la antibiotice este o preocupare permanentä pe glob, de maximä importantä pentru clinicieni, care au nevoie de o documentare cât mai actualä, pe diferite ecosisteme bacteriologice, a profilului de sensibilitate în continuä schimbare a stafilococului, pentru diminuarea riscului unor terapii de primä intentie inadecvate, cu consecinta unor evolutii defavorabile si a unor costuri de spitalizare ridicate [15].
În Republica Moldova nu existä un sistem orga-nizat de supraveghere a antibioticorezistentei microbiene si a consumului preparatelor antimicrobiene, iar studiile privind incidenta prin infectii nosocomiale cauzate de Staphylococcus meticilino-rezistent sunt fragmentare si se referä doar la ponderea MRSA în structura etiologicä [16, 17].
Scopul studiului realizat a fost determina-rea gradului de räspändire a tulpinilor de MRS în institutiile medico-sanitare din Republica Moldova si a rezistentei acestora la preparatele antibacteriene.
Material si metode
t
Pentru realizarea scopului propus, am efectuat un studiu epidemiologic observational, descriptiv, transversal. În studiu au fost incluse rezultatele investigatiilor bacteriologice ale pacientilor cu infectii septico-purulente (ISP) nosocomiale din douä institutii medico-sanitare multiprofil - Spitalul Clinic Republican Timofei Mosneaga (SCR) si Institutul de Medicinä Urgentä (IMU) pe o perioada de patru ani (2014-2017); ale pacientilor din mediul rural (pe modelul a trei raioane - Criuleni, laloveni, Sträseni) si din maternitäti (maternitatea din cadrul Spitalul Clinic Municipal nr. 1) pe perioada anului 2017. În total, în studiu au fost incluse 10.055 de tulpini de Staphylococcus.
Pentru izolarea tulpinilor de Staphylococcus si determinarea sensibilitätii/rezistentei la antibiotice, a fost folositä metoda clasicä, metoda difuzimetricä
cu discuri, precum si sistemul automatizat VITEK 2 Compact (Compania bioMérieux). Interpretarea rezul-tatelor s-a fäcut standardizat, respectând ghidurile CLSI (Clinical and Laboratory Standards Institute) si EUCAST (European Committee on Antimicrobial Susceptibility Testing).
Rezultate obtinute
Rezistenta tulpinilor de Staphylococcus fatä de preparatele antibacteriene a variat atât în functie de grupa de antibiotice, de tipul antibioticului, cât si în functie de profilul stationarului din care a fost izolat. Cea mai mare râspândire a stafilococului meti-cilino-rezistent s-a constatat în maternitäti, unde din numärul total de tulpini de Staphylococcus izolate 61,81% s-au dovedit a fi MRS, urmate de institutiile medico-sanitare multiprofil, cu o pondere a tulpinilor de MRS de 36,32%, putin mai joasä fiind în mediul rural - 22,36% (figura 7).
70 60 50 40 30 20 10 0
22,36
I I
Institutii Maternitáti Mediul rural Media R.M. medícale multiprofil
Figura 1. Ponderea tulpinilor de MRS din numárul total de tulpini de Staphylococcus izolate de la pacientii cu ISP in Republica Moldova
Desi rezistenta tulpinilor de MRS in cadrul maternitátii se dovedeste a fi destul de inaltá, spec-trul de antibiotice fatá de care este testatá sensibi-litatea/rezistenta tulpinilor este destul de ingust. Testarea sensibilitátii tulpinilor de MRS la p-lactamine a evidentiat o rezistentá crescutá fatá de aceste antibiotice (aproximativ 100%) si o rezistentá variatá fatá de antibioticele non-p-lactamice. Tulpinile decelate au manifestat rezistentá inaltá fatá de macrolide, acestea fiind rezistente in 91,18% (0,88-0,93) cazuri si sensibile in doar 8,81%. ín cazul fenicolilor, tulpinile de MRS s-au dovedit a fi rezistente in 72,72% (0,39-0,93) cazuri, iar fatá de lincosamide - in 64,77% (0,57-0,71). Nivelul de rezistentá la aminoglicozide a fost de 41,11% (0,34-0,48), iar la fluorochinolone - de 31,09% (0,24-0,38) (figura 2).
ín cadrul institutiilor medico-sanitare multiprofil (SCR si IMU), rezistenta tulpinilor de MRS la preparatele antibacteriene de asemenea s-a dovedit a fi inaltá, in ambele institutii constatandu-se un grad
inalt de rezistenta la betalactamaze de circa 100%. Rezistenta tulpinilor de MRS fata de antibioticele non-ß-lactamice in aceste institutii a variat. In SCR, tulpinile de MRS au fost rezistente la macrolide in 71,95% cazuri, inclusiv la azitromicina - in 77,17%, eritromicina - 71,35%, claritromicina - 70,27%. In IMU, rezistenta tulpinilor de MRS la aceasta grupa de antibiotice a constituit 63,42%, inclusiv fata de eritromicina - 67,37%, azitromicina - 60,37%, clari-tromicina - 60,05%.
120
100
80
60
40
20
l rezistent
sensibil
c 0 CL
ü O
O O.
a. tn
tn ~ ^
ro
.c Q. .
O °
ra
0 O
tn tn tn tn SU tn tn
E 0 c 0 0 0 o 0 0
T3 c T3 o ^c "O
tn _o "o 'c 15 E
0 o o 0 ^ ra tn o o c
. ra -Q ra O o ^ ra o £Z O o ra S -C CL o s 0
c H Lj
E <
Figura 2. Sensibilitatea/rezistenta la antibiotice a tulpinilor de MRS izolate de la pacientii cu ISP din maternitate
Tulpinile de MRS manifesté o rezistentá spo-ritä fatá de antibioticele din grupa tetraciclinelor
- 72,71% in SCR si 73,89% in IMU; fatá de fluorochinolone - 46,73% in SCR (gatifloxacina - 67,98%, levofloxacina - 52,08%, ciprofloxacina - 40,54%, ofloxacina - 40,28%, moxifloxacina - 32,49%) si 53,56% in IMU (ciprofloxacina - 62,35%, moxifloxacina - 55,25%, levofloxacina - 47,91%, ofloxacina
- 46,14%).
Rezistenta la aminoglicozide a constituit 34,06% in SCR, inclusiv la gentamiciná - 45,33%, tobramiciná
- 38,28%, netilmiciná - 26,66%, amicaciná - 22,57%, iar in IMU - 38,15%, inclusiv la gentamiciná - 39,35%, tobramiciná - 33,33%, netilmiciná - 20,25%, amica-ciná - 4,00%.
Desi intr-un numár foarte mic, in cadrul am-belor institutii, tulpinile de MRS au fost testate la sensibilitate/rezistentá fatá de grupa de antibiotice glicopeptide, manifestand o rezistenta de 10,47% in cadrul SCR si de 12,93% in IMU (figura 3). Cea mai mare parte de tulpini de MRS testate la acest grup de antimicrobiene au fost tulpini izolate din hemoculturi care au manifestat o rezistentá crescutá, totodatá, fatá de toate grupele de antibiotice.
0
120 100 80 60 40 20
l rezistent
sensibil
(A
c <D CL
— (0
(A Ç L L
üo <5 o
o ΠΠo.
cL tfi tfí—tfí^
m o = o = o >
° ro ro ro
(0 .c .c .c
.C £1 £1 £1
£10 0
3 o o
(A
0 o
ta o c
o
0
.
o o
o
120 100 80 60 40 20
I rezistent
sensibil
11 m_
11111111111 11111111111
11111111111
c 0 CL
O
ra .c o. 0 O
u> m _ ü) ^
° = .<2 = ° 2
ra ra ra
.c .c .c
o U
o U
ra U
CT
o c
E <
m 0 c o o c
O
.
0
Figura 3. Sensibilitatea/rezistenta la antibiotice a tul-pinilor de MRS izolate de la pacientii cu ISP din cadrul SCR (A) si IMU (B)
Tulpinile de MRS izolate s-au dovedit a fi tulpini multirezistente. Polirezistenta acestora in ambele institutii medico-sanitare multiprofil in dinamica multianualá este in crestere. Dacá in 2014 tulpinile de MRS izolate in cadrul SCR au manifestat polirezistentá in 68,25% cazuri, atunci in 2017 aceas-ta a atins valori de 91,13% (t=6,11, p<0,001). ín IMU, polirezistenta tulpinilor respective a crescut de la 86,35% in anul 2014 paná la 88,91% in 2017 (t=1,21, p>0,05), (figura 4).
Rezistenta tulpinilor de MRS a variat in functie de grupa si de tipul antibioticului, fatá de p-lactamaze, si in stationarele din mediul rural. Ca si in celelalte institutii medico-sanitare cercetate, tulpinile de MRS au manifestat rezistentá crescutá - circa 100%. S-a inregistrat o rezistentá inaltá la macrolide - 73,07%, tetracicline - 61,28%, fluorochinolone - 39,04%, aminoglicozide - 37,88%, lincosamide - 28,78% (figura 5).
100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0
90 88 86 84 82 80 78 76 74
88,02 91,13
2014 2015 2016 2017
88,91
2014 2015 2016 2017
Figura 4. Polirezistenta tulpinilor de MRS în dinamica multianualá: SCR (I), IMU (II)
100% 80% 60% 40% 20% 0%
lllllllllll
c 0 CL
— m
<n c
c ü
ü o
o O.
O. U)
m o
° ra
ra -c
sz O. o. 0
0 O
o o ..
ra ra .c .c .. 0 0 U U
0 ■o
in o o
o o
C
O
0 T3
l rezistent
E <
sensibil
Figura 5. Sensibilitatea/rezistenta la antibiotice a tulpinilor de MRS izolate de la pacientii cu ISP din mediul rural
Discutii
Situarea stafilococilor pe primele locuri in etiologia infectiilor bacteriene, cresterea anualá a nu-márului de tulpini de stafilococi meticilino-rezistenti si aparitia unor tulpini rezistente la antibioticele
A
0
B
0
antistafilococice de rezervá - toate acestea Înca-dreazá patologia datá În rândul bolilor infectioase emergente [18].
În Republica Moldova, nivelul rezistentei bacteriene la antibiotice, Îndeosebi a tulpinilor de stafilococ rezistent la meticiliná, ca si În majorita-tea tárilor europene, are o tendintá de crestere, devenind un motiv serios de Îngrijorare. Principalii factori care au conditionat aceastá situatie sunt rata ridicatá a consumului de antibiotice, utilizarea largá a antibioticelor cu spectru larg din ultimele generatii, deficientele existente În infrastructura spitalelor si În activitatea personalului medical, lip-sa unei baze de date consistente privind nivelul de antibiorezistentá, colaborarea inadecvatá la nivelul unitátilor spitalicesti, dintre clinicieni, epidemiologi si microbiologi [16, 17, 19, 20].
Optiunile pentru tratarea infectiei cu MRS sunt putine si, pe másurá ce apar tulpini noi, optiunile sunt din ce În ce mai limitate. Sunt necesare date epidemiologice de ultimá orá cu privire la incidenta localá a agentilor patogeni si a tulpinilor rezistente pentru a ghida alegerea terapiei initiale cu antibi-otice, pentru un diagnostic microbiologic precis si teste de susceptibilitate care faciliteazá selectarea antibioterapiei definitive adecvate.
Managementul de succes pe termen lung al infectiilor cu MRS necesitá o abordare extrem de coordonatá, care include supravegherea constantá a dezvoltárii rezistentei la antibiotice a tulpinilor de MRS, precum si elaborarea noilor terapii si linii directoare clare de tratament.
ConcIuzii
Gradul de râspândire a tulpinilor de Staphylococcus rezistent la meticiliná În Republica Moldova este Înalt si variazá În functie de tipul institutiei: În maternitáti - 61,81%, În institutii medico-sanitare multiprofil - 36,32%, În institutii medico-sanitare din mediul rural - 22,36%. Polirezistenta tulpinilor de Staphylococcus meticilin-rezistent este maltá, fiind În crestere În dinamica multianualá.
Optimizarea consumului de antibiotice cu consultarea antibiogramei reprezintá factorul-cheie atât În succesul tratamentului pacientilor cu Staphylococcus meticilino-rezistent, cât si În reducerea ni-velului antibioticorezistentei microbiene. Rezultatele studiului efectuat denotá necesitatea implementárii unor másuri specifice pentru controlul ráspândirii tulpinilor de Staphylococcus cu rezistentá crescutá la preparatele antibacteriene.
Bibliografie
1. Albertini M.T., Benoit C., Berardi L., et al. Surveillance of methicillin-resistant Staphylococcus aureus (MRSA) and Enterobacteriaceae producing extended-spectrum beta-lactamase (ESBLE) in Northern France: a five-year multicentre incidence study. In: The Journal of Hospital Infection. 2002, vol. 52(2), pp. 107-113.
2. Jevons M.P. "Celbenin"-resistant Staphylococci. In: British Medical Journal. 1961, vol. 1(5219), pp. 124-125.
3. Eady E.A., Cove J.H. Staphylococcal resistance revisited: Community-acquired methicillin resistant Staphylococcus aureus - An emerging problem for the management of skin and soft tissue infections. In: Current Opinion in Infectious Diseases. 2003, vol. 16(2), pp. 103-124.
4. Sabath L.D., Finland M. Inactivation of methicillin, oxacillin and ancillin by Staphylococcus aureus. In: Proceedings of the Society for Experimental Biology and Medicine. 1962, vol. 111, pp. 547-550.
5. Holmes N.E., Tong S.Y., Davis J.S., et al. Treatment of methicillin-resistant Staphylococcus aureus: vancomycin and beyond. In: Seminars in respiratory and critical care medicine. 2015, vol. 36(1), pp. 17-30.
6. Amberpet R., Sistla S., Sugumar M., et al. Detection of heterogeneous vancomycin-intermediate Staphylococcus aureus: a preliminary report from south India. In: The Indian journal of medical research. 2019, vol. 150(2), pp. 194-198.
7. Tenover F.C., Biddle J.W., Lancaster M.V. Increasing resistance to vancomycin and other glycopeptides in Staphylococcus aureus. In: Emerging infectious diseases. 2001, vol. 7(2), pp. 327-332.
8. Hiramatsu K., Hanaki H., Ino T., et al. Methicillin-resistant Staphylococcus aureus clinical strain with reduced vancomycin susceptibility. In: Journal of Antimicrobial Chemotherapy. 1997, vol. 40(1), pp. 135-136.
9. Centers for Disease Control and Prevention (CDC). Staphylococcus aureus resistant to vancomycin-United States, 2002. In: MMWR. Morbidity and mortality weekly report. 2002, vol. 51(26), pp. 565-567.
10. D'Costa V.M., McGrann K.M., Hughes D.W., et al. Sampling the antibiotic resistome. In: Science. 2006, vol. 311(5759), pp. 374-377
11. Long K.S., Poehlsgaard J., Kehrenberg C., et al. The Cfr rRNA methyltransferase confers resistance to Pheni-cols, Lincosamides, Oxazolidinones, Pleuromutilins, and Streptogramin A antibiotics. In: Antimicrob Agents Chemother. 2006, vol. 50(7), pp. 2500-2505.
12. Tsiodras S., Gold HS., Sakoulas G., et al. Linezolid resistance in a clinical isolate of Staphylococcus aureus. In: Lancet. 2001, vol. 358(9277), pp. 207-208.
13. Vikram H.R., Havill N.L., Koeth L.M., et al. Clinical progression of methicillin-resistant Staphylococcus aureus vertebral osteomyelitis associated with reduced susceptibility to daptomycin. In: Journal of clinical microbiology. 2005, vol. 43(10), pp. 5384-5387.
14. Marty F.M.,Yeh W.W., Wennersten C.B., et al. Emergence of a clinical daptomycin-resistant Staphylococcus aureus isolate during treatment of methicillin-resistant Staphylococcus aureus bacteremia and osteomyelitis. In: Journal of clinical microbiology. 2006, vol. 44(2), pp. 595-597.
15. Kim S.H., Park W.B., Lee C.S., et al. Outcome of inappropriate empirical antibiotic therapy in patients with Staphylococcus aureus bacteraemia: analytical strategy using propensity scores. In: Clin. Microbiol. Infect. 2006, vol. 12(1), pp. 13-21.
16. Balan G., Burduniuc O., Sinitîna I. s.a. Frecventa izolarii tulpinilor de Staphylococcus aureus meticilino-rezistente în Republica Moldova. In: Buletin of the Academy of Sciences of Moldova. Medical Sciences. 2017, vol. 1(53), pp. 22-23. ISSN 1857-0011.
17. Prisacari V., Buga D., Berdeu I. Nosocomial infections with methicillin resistant Staphylococcus: epidemio-genic situation at day, solutions. In: AKADEMOS. 2017, nr. 4 (47), pp. 72-76. ISSN 1857-0461.
18. Almas A., Flonta M., Petrascu M., s.a Sensibilitatea la antibiotice a tulpinilor de Staphylococcus aureus izolate din infectii ale tegumentelor si partilor moi. In: ClujulMedical. 2011, vol. 84 (2), pp. 173-177. ISSN: 1222-2119.
19. Prisacari V., Berdeu I., Spataru D. s.a. Rezultatele studiu-lui de evaluare a antibioticorezistentei microbiene în conditiile Republicii Moldova. In: Buletinul Academiei de Stiinte a Moldovei. Stiinte Medicale, 2016, nr. 2(51), pp. 53-68. ISSN 1857-0011.
20. Prisacari V. Rezistenta la antibiotice. In: Ghid de su-praveghere si control in infectiile nosocomiale. Ed. II, Chisinäu, 2009, pp. 182-194.
21. European Centre for Disease Prevention and Control. Surveillance of antimicrobial resistance in Europe - Annual report of the European Antimicrobial Resistance Surveillance Network (EARS-Net) 2017. Stockholm: ECDC, 2018. ISBN: 978-92-9498-282-7.
22. Global priority list of antibiotic-rezistant bacteria to guide research, discovery and development of new antibiotics. WHO (2017). [citat 23 mai 2020]. Disponibil pe: WHO-PPL-Short_Summary_25Feb-ET_NM_WHO. pdf
Diana Buga,
doctorandä, cercetätor stiintific, Laboratorul Infectii intraspitalicesti, IP USMF Nicolae Testemitanu, tel. 068553507, e-mail: diana.buga@mail.ru
