CC BY
7ESTIMAREA INDICATORILOR DE MORTALITATE DIN REPUBLICA MOLDOVA PRIN PRISMA STATISTICILOR EUROPENE
VitalieMOSCALU1, VitalieMINCIUNÄ1, Constantin EJCO1'2, Mihail PALANCIUC1, Iurie GUZGAN1, Tudor BRANIÇTE2, Mihail PLOPA1, Zinaida COBÂLEANU1
'Spitalul Clinic Republican; 2Universitatea de Stat de Medicina $i Farmacie N. Testemitanu
Summary
Assessment of mortality indicators of the Republic of Moldova in the context of European statistics
The comparative analysis of mortality in the Republic of Moldova, the European Union and the Russian Federation, in order to identify the objective and subjective factors, which modulate the duration of life, was done. Official .statistic data, which are part of annual reports of the Ministry of Health of the Republic of Moldova, EUROSTAT andROSSTAT for 2005/2006-2010 were used.
It was found that in the Republic of Moldova the overall mortality rate for 100 000 inhabitants is 1.9 times higher than in the EU, and opposite, 1.2 times lower than in the Russian Federation. In comparison with the EU, in the Republic of Moldova it is registered a higher mortality provoked by respiratory pathology - 1.6 times, pathology of digestive system - 3.8 times, affections of cardiovascular system
- 3.0 times, external causes - 2.7 times higher. Comparing with the Russian Federation, in the Republic of Moldova the standardized mortality rate has increased values in the case of deceases induced by affections of respiratory system -1.2 times and those of digestive system - 1.9 times higher, and decreased values in the case of deceases provoked by cardiovascular pathology -1.2 times, tumors
- 1.3 times and external causes - 1.7 times lower.
Keywords: causes of mortality, the standardized mortality rate. Резюме
Оценка показателей смертности в Республике Молдова через призму европейской статистики
В работе проведен сравнительный анализ показателей смертности в Республике Молдова, Европейском Союзе и Российской Федерации с целью выявления объективных и субъективных факторов, модулирующих продолжительность жизни. Для анализа были использованы официальные статистические данные, отраженные в ежегодных отчетах Министерства Здравоохранения Республики Молдова, ЕВРОСТАТАТА и РОС-СТАТА за 2005/2006-2010 года.
Было выявлено, что общая смертность на 100000 жителей в Республике Молдова в 1,9 раза выше, чем в Евросоюзе, но в 1,2 раза ниже, чем в Российской Федерации. Относительно Евросоюза, в Республике Молдова выше смертность заболеваний дыхательной системы - в 1,6раза, внешних причин - в 2,7раза, системы кровообращения - в 3,0 раза и заболеваний пищеварительной системы - в 3,8 раза. Относительно Российской Федерации, в Республике Молдова выше стандартизованный показатель смертности от заболеваний дыхательной системы
- в 1,2раза и пищеварительной системы - в 1,9раз и ниже показатель смертности от заболеваний системы кровообращения
- в 1,2 раза, опухолей - 1,3 раза, внешних причин - в 1,7раза.
Ключевые слова: причины смертности, стандартизованный показатель смертности.
Introducere
În anul 2001, UE a aprobat Strategia de Dezvoltare Durabilá, axatä pe solu^ionarea problemelor comunitare de bazä: economice, sociale, ecologice, de guvernan^ä [1]. În 2006, Strategia a fost reväzutä, concretizatä, cu eviden^ierea a 10 indicatori de dezvoltare durabilä si a 11 indicatori-cheie pentru mo-nitorizarea si aprecierea eficien^ei politicilor lansate [8]. Performan^a pe segmentul sä-nätä^ii publice, conform acestui document, se estimeazä prin aprecierea vectorului perturbärilor care vizeazä speran^a de via^ä si anii de via^ä sänätoasä.
Între timp, au mai fost aprobate ele-mentele conceptuale privind sänätatea publicä comunitarä (Together for Health: A Strategic Approach for the EU, 2007), precum si douä programe (2002, 2007) ale UE în domeniul ocrotirii sänätä^ii, care concreti-zeazä cäile si mecanismele de atingere a obiectivelor asumate [6, 5, 9].
Printre obiectivele specifice schi^ate de comunitatea europeanä în scopul cresterii speran^ei de via^ä men^ionäm diminuarea indicatorilor de mortalitate. Mäsurile lansate de UE s-au soldat cu o descrestere cu 2% anual a mortalitä^ii generate de maladiile cronice în cazul persoanelor cu vîrsta sub 65 de ani si cu o diminuare similarä a suicide-lor printre adolescent [7]. Pe durata anilor 2000-2009, s-a micsorat, de asemenea, cu 30% numärul deceselor în urma acciden-telor rutiere si cu 10% mortalitatea indusä de cancer [4].
Scopul studiului actual a constat în evaluarea comparativä a indicatorilor de mortalitate, reflecta^ de Republica Moldova si UE în tendin^ele de accedere si integrare a tärii noastre în spaÇiul european, de sincronizare a obiectivelor si politicilor de sä-nätate, de aliniere la standardele europene privind asistenta medicalä.
Pentru a estima si a interpreta mai corect ac^iunea factorilor obiectivi si ce-lor subiectivi ce moduleazä indicatorii de mortalitate, în analizä a fost inclusä si
Federaría Rusä - {arä din afara comunitätii europe-ne, dar apropiatä Republicii Moldova dupä esen{a politicilor de sänätate aplicate. De altfel, si Federaba Rusä raporteazä tendin{e constante de diminuare a mortalitä{ii generate de cauzele principale de deces, cu excepta celei induse de tumori [10].
Metodología aplicatá
A fost efectuatä o evaluare comparativä a mor-talitä{ii în Republica Moldova, UE si Federaba Rusä, utilizând datele statistice publice, reflectate în Anu-arul statistic al sistemului de sânâtate din Republica Moldova, anul 2011, întocmit de Centrul National de Management în Sänätate, plasat pe site-ul Mi-nisterului Sänätätii [2], indicatorii statistici prelua{i de EUROSTAT la capitolul Sânâtate [3] si ROSSTAT la compartimentul Demografie [9,10].
Au fost estimate structura mortalitä{ii, dinamica indicatorilor de mortalitate generalä si conform cauzelor principale de deces, analiza pe sexe. Indicatorii reflecta^ de Republica Moldova au fost raporta{i la mediana europeanä, la indicatorii de mortalitate prezenta{i în baza de date de referin{ä de cätre membrii UE (anul 2009), precum si la datele statistice de referin{ä elucidate de Federaba Rusä.
Diferen{a dintre indicatorii de mortalitate a fost estimatä, de asemenea, prin aprecierea valorilor medii ale numärului standardizat de decese pentru durata evaluatä: 5 ani în cazul UE (anii 2006-2010) si 6 ani în cazul Federa{iei Ruse (anii 2005, 20072010)
Date statistice si discutí
Mortalitatea generalä la 100000 de locuitori în Republica Moldova (figura 1) depäseste de 1,9 ori nivelul mediu european, dar este de 1,2 ori mai joasä decât în Federaba Rusä [2, 10, 11]. Doar cä în UE si Federaba Rusä se rnregistreazä o tendin{ä constan-tä de diminuare a acestui indicator, cu 10-11% pe durata anilor 2005/2006-2010, pe când Republica Moldova reflectä doar unele fluctuad anuale ale parametrilor evalua{i [3]. Ca urmare, diferen{a de 400 de decese la 100000 de locuitori, reflectatä de Republica Moldova în raport cu indicatorii avansa{i de mortalitate în Federaba Rusä, existentä acum câ{iva ani, s-a diminuat de 2 ori cätre anul 2010. În acelasi timp, men{ionäm, cä valorile indicatorului standardizat de mortalitate raportat de Federaba Rusä în ultimul an evaluat depäsea media comuni-tarä de 2,9 ori.
Indicatori apropia{i dupä valoare celor reda{i de Republica Moldova, dar semnificativ mai inferiori, se atestä si în alte {äri din Europa de Est: fostele re-publici unionale, România, Bulgaria, Republica Cehä, Slovacia (figura 2). Cel mai redus nivel de mortalitate
standardizat la 100000 de locuitori s-a înregistrat în UE, în anul de referin{ä, în Italia, Franca, Spania - de 2,3-2,4 ori mai mic decât în Republica Moldova si de 2,8-2,9 ori mai mic decât în Federaba Rusä.
Figura 1. Mortalitatea generalâ a populapei (la 100000 de locuitori)
Figura 2. Mortalitatea generalâ (la 100000 de locuitori) separat în fârile UE, Federafia Rusâ si Republica Moldova (2009)
Mortalitatea generalâ printre femei în Republica Moldova si în Federaría Rusâ este de 1,2 si, respectiv, 1,3 ori mai inferioarâ celei stabilite la reprezentan^ii de sex opus (figura 3). În acelasi timp, în UE numârul standardizat de decese anuale printre femei este de 1,6 ori mai mic comparativ cu cel din lotul masculin.
În rezultatul acestor disproporÇionalitâti, mortalitatea generalâ în Republica Moldova este mai înaltâ decât cea din UE: printre bârbaÇi - de 1,7 ori, iar printre femei - de 2,3 ori. Raportatâ la situaba din Federaba Rusâ, mortalitatea este mai redusâ în cadrul populapei masculine - de 1,3 ori, iar în cea femininâ - de 1,2 ori.
În UE, numârul standardizat de decese printre femei si bârbaÇi s-a diminuat cu 10-11% pe durata anilor 2006-2010. În Federaba Rusâ, tendin^e poziti-ve mai evidente se înregistreazâ în rândul populapei masculine, unde mortalitatea estimatâ la 100000 de locuitori, pe parcursul anilor 2005-2009, a descrescut cu 14%. În cazul Republicii Moldova, nici în cadrul evaluârii în funche de sex nu s-au depistat modificâri
substancíale ale parametrului apreciat pe segmentul de timp de referirá.
Figura 3. Mortalitateagenerala, în funcpe desex
Persistá elemente comune, dar si diferente evidente în structura mortalitá^ii generale, parametrii relativi ai cauzelor de deces reflecta^ de Republica Moldova asociindu-se mai mult cu cei ai Federa^iei Ruse si doar fragmentar cu cei reda^i înregistraÇi în UE (figura 4).
Figura 4. Mortalitatea generala, conform cauzelor de deces (2009)
Afecfiunile sistemului circulator si cancerul rá-man a fi factorii modulatori determinan^ in structura mortalitá^ii generale, doar cá rata lor in UE si in Republica Moldova este diferitá. Astfel, in UE mortalitatea in urma afec^iunilor sistemului circulator constituie 36% din numárul total standardizat de decese (figura 5). Ponderea redatá are o tending generalá de descrestere de la 38,0% in anul 2006 la 35,7% in anul 2010 [3], pe cand in Republica Moldova si Federaba Rusá rata respectivá este de 56-57% si se men^ine constantá pe durata ultimilor 5 ani [2, 10, 11].
De altfel, in UE tempoul de diminuare a nu-márului de decese in urma afec^iunilor sistemului circulator devanseazá descresterea mortalitá^ii generale, indicatorul reducandu-se pe durata anilor 2006-2010 cu peste 15% [3].
ín Republica Moldova, mortalitatea in urma afec^iunilor sistemului circulator se men^ine la un nivel constant pe parcursul ultimilor ani si depáseste
de 3,0 ori media europeana (figura 6). In Federa^ia Rusa, mortalitatea generata de patologia sistemului circulator, estimata la 100000 de locuitori, este de 1,2 ori peste nivelul din Republica Moldova si, similar perturbarilor inregistrate in comunitatea europeana, este in descrestere (cu 11% in 6 ani).
Figura 5. Structura mortalitá¡iigenerale în Republica Moldova si în UE (2009)
Figura 6. Mortalitatea în urma afecpunilorsistemului circulator (la 100000 de locuitori)
Cât priveste mediile europene, si de aceastá datá ele au crescut, conform indicatorilor reflecta^ de reprezentan^ii fostului lagár socialist (figura 7). Cele mai purine decese la 100000 de locuitori, în urma afec^iunilor sistemului circulator, se înregis-treazá în Spania si Franca: de 4,6 si, respectiv, 5,5 ori sub nivelul reflectat de Republica Moldova sau 5,6 si 6,7 ori sub cel al Federa^iei Ruse.
Figura 7. Mortalitatea în UE indusâ de afec¡iunile sistemului circulator (2009)
În UE, mortalitatea în urma afec^iunilor sistemului circulator printre bárba^i este de 1,5 ori mai
mare, comparativ cu cea stabilitá printre femei. În acelasi timp, În Republica Moldova si În Federaba Rusá numárul standardizat al deceselor În urma acestor afecpuni este mai mare printre femei, doar cá diferenÇa Între loturi conform sexului nu este semnificativá (figura S).
Figura 8. Mortalitatea în urma afecpunilorsistemului circulator în funcpe de sex
Pe durata ultimilor ani, în Republica Moldova mortalitatea cauzatä de afecpunile sistemului circulator este superioarä celei din UE de 2,3 ori printre bärba^i si 3,8 ori printre femei. În raport cu Federapa Rusä, diferen^ele în cadrul loturilor dupä sex sunt mai pupn semnificative, numärul standardizat de decese, în Republica Moldova, fiind cu 1,2 si 1,3 ori mai inferior printre femei si, respectiv, bärbap.
Eurostat-ul reflectä, de asemenea, o tending europeanä de descrestere, echivalentä printre bärbap si femei, a numärului deceselor în urma afecpunilor sistemului circulator, în timp ce în Republica Moldova, în cadrul ambelor loturi, valorile indicatorului se menpn constante. Rosstat-ul reflectä o diminuare a mortalitäpi generate de afecpunile sistemului circulator, pe parcursul anilor evaluap, cu 15% în populapa masculinä si cu 10% în cea femininä.
Menponäm faptul cä ponderea afecpunilor sistemului circulator în structura mortalitäpi populapei este într-o dependent de sex mai pronun^atä în cazul Republicii Moldova si Federapei Ruse (figura 9).
Figura 9. Ponderea cauzelor de deces în structura mortalitápi generale, în funcpe de sex (2009)
Astfel, În UE ponderea deceselor În urma aces-tei patologii În lotul feminin este de 38%, iar În lotul
masculin aceasta este de 35%. În Republica Moldova si în Federapa Rusä, rata deceselor generate de afecpunile sistemului circulator în structura mortalitäpi generale constituie 64% în populapa femininä si 49% în cea masculinä.
În UE, în ambele loturi de sexe, indicatorul s-a diminuat pe durata ultimilor 5 ani cu peste 2% [3]. În Federapa Rusä, rata acestor cauze de deces în structura mortalitäpi feminine s-a redus cu 4% pe aceasta duratä de timp [9, 10]. În cazul Republicii Moldova, ponderea acestor afecpuni în structura mortalitäpi generale se menpne constantä în cadrul ambelor loturi [2].
Tumorile. În structura mortalitäpi generale, pe pozipa urmätoare se plaseazä decesele induse de tumori, printre care peste 97% sunt generate de tumorile maligne [2, 3, 9]. În UE, mortalitäpi generate de tumori îi revin 28% decese la 100000 de locuitori, în Federapa Rusä - 15%, în Republica Moldova -14%. În R. Moldova si Federapa Rusä rata mortalitäpi generate de tumori are o tendin^ä generalä de cres-tere cu 1% pe parcursul ultimilor 5-6 ani.
În 2006, Republica Moldova raporteazä cu 29 decese induse de tumori (16%) mai pupn la 100000 de locuitori decât UE (figura 10). În raport cu Federapa Rusä, diferen^a la acel moment era si mai substanpalä - 47 decese (24%) anual. Între timp, numärul standardizat de decese s-a diminuat în UE cu 6%, în Federapa Rusä a crescut cu 2%, iar în Republica Moldova a sporit cu 4%.
Figura 1G. Mortalitatea în urma tumorilor (100000 de locuitori)
Astfel, cátre ultimul an evaluat, diferenÇa pa-rametrilor de mortalitate În raport cu UE a devenit nesemnificativá - 11 decese la 1GGGGG de locuitori. În acelasi timp, numárul standardizat de decese generate de tumori În Federapa Rusá râmâne a fi de 1,3 ori mai Înalt decât În Republica Moldova.
În UE, cele mai multe decese (la 1GGGGG de locuitori) În urma acestor afecpuni ale sánátápi se rnregistreazá În Ungaria - de 1,4 ori peste mediana europeaná (figura 11). Parametrii elucidap de aceas-tá tará depásesc de 1,2 ori indicatorii de mortalitate reflectap de Federapa Rusá.
s An a ta te publicá
300 250 200 15» 100
»"■Et! 'E Ë 'S ü
i S,4! S ! ° 5 ï a Ü E E % z 113
J ■ LU —
(fl rç ^
S = ™
5 5 f
ic: - " - ^ " c i 'F c û -o
■ c «I
u 13 G
tnôSi M ï%
; 1
Figura 11. Mortalitatea în UE, indusâ de cancer (2009)
Cele mai putine decese cauzate de tumori se înregistreazà în Finlanda si Cipru - de 1,3-1,4 ori sub media europeaná. Valorile indicatorului de referirá în cazul Republicii Moldova, precum a fost mentio-nat mai sus, pe parcursul ultimilor ani au sporit cátre mediana europeaná.
Numárul standardizat de decese din cauza tumorilor printre bárbati depáseste nivelul morta-litátii printre femei - de 1,7, 1,4 si 1,3 ori, respectiv, în UE, Republica Moldova si Federaba Rusá (figura 12). Mortalitatea indusá de tumori printre femei în Republica Moldova este identicá celei elucidate de UE si de 1,3 ori mai joasá decât cea raportatá de Federaba Rusá.
Figura 12. Mortalitatea indusâ de cancer în funcpe de sex
Numárul standardizat de decese cauzate de tumori printre bárbati în UE si Federaba Rusá practic este identic si depáseste de 1,3 ori nivelul înregistrat în cadrul populatiei masculine a Republicii Moldova.
În UE mortalitatea printre bárbati în urma tumorilor s-a diminuat pe durata a 5 ani cu 8%, iar printre femei - cu 5%. În acelasi timp, în Republica Moldova se mregistreazá o crestere a numárului standardizat de decese, mai evidentá printre bár-bati - cu 5% în 5 ani. În Federaba Rusá, mortalitatea
cauzatá de tumori este intr-o tending de crestere nesemnificativá in cadrul populafiei feminine.
Afecfiunilesistemuluirespirator. Pozifia III in structura mortalitáfii in UE si V in Republica Moldova si Federafia Rusá le revine deceselor cauzate de afecfiunile sistemului respirator. Ponderea acestora in UE este de 7%, in Republica Moldova - de 5-6%, iar in Federaba Rusá - 4% .
Menfionám cá la acest capitol Republica Moldova inregistreazá cel mai mare numár de decese la 100000 de locuitori. Valorile indicatorului de referinfá in Moldova depásesc de 1,6 media europeaná si de 1,2 ori parametrii din Federaba Rusá (figura 13). Sub-liniem tendinfa generalá de diminuare a numárului de decese induse de patologia sistemului respirator. Astfel, in Federafia Rusá numárul acestora s-a diminuat cu 22% pe durata a 6 ani (2005-2010). ín UE si in Republica Moldova, pe parcursul a 5 ani (2006-2010) indicatorul a descrescut, respectiv, cu 10% si 6%.
Figura 13. Mortalitatea în urma afecpuniloraparatului respirator (la 100000 de locuitori)
Indicatori de mortalitate indusá de afecfiunile sistemului respirator, apropia^ dupá valoare celor raportafi de Republica Moldova, se mregistreazá în Irlanda, Marea Britanie, Danemarca, Portugalia (figura 14). Cele mai purine decese în urma acestor patologii au raportat Letonia, Estonia, Finlanda - de 2,7 - 2,9 ori mai purine decât în Republica Moldova.
100
r
UE
M « L
— H!
ce!
cû f 0 E E tí t: 13 S1 £
; H) i- m —
ci 0: ï Oi
m 13 G
si âiJïlië s IJ s
: s v '
z :
u V i
Ô<£t 5
0 lï 1/1 " 0.
Figura 14. Mortalitatea în UE în urma afec¡iunilor aparatului respirator (2009)
Mortalitatea în urma afecpunilor sistemului respirator printre bärbap în UE si în Republica Moldova depäseste nivelul înregistrat la femei, respectiv de 2,0 si 2,1 ori (figura 15). În cazul Federapei Ruse, numärul standardizat de decese în populapa masculinä este de 2,9 ori mai mare fa^ä de indicatorul de mortalitate stabilit la femei.
Numärul standardizat de decese cauzate de afecpunile sistemului respirator printre bärbap, redat de Republica Moldova, este practic la nivelul celui din Federapa Rusä si depäseste de 1,5 ori nivelul înregistrat printre reprezentanpi de acelasi sex în UE. Mortalitatea printre femei în Moldova este de 1,4-1,5 ori mai superioarä celei raportate de UE si Federapa Rusä.
Figura 15. Mortalitatea indusà de afecpunile apara-tului respirator în funcpe de sex
Cea mai semnificativä dinamicä reflectä indicatorul de mortalitate în cadrul populapei masculine a Federapei Ruse, unde numärul de decese s-a diminuat în 6 ani cu peste 23%. În cadrul populapei feminine din tara de referin^ä numärul standardizat de decese cauzate de afecpunile sistemului respirator a descrescut cu 15%.
În UE mortalitatea în urma acestor cauze, pe durata anilor 2006-2010, s-a micsorat printre bärbap cu 13%, iar printre femei - cu 10%. În Republica Moldova, indicatorii de mortalitate s-au modificat mai pupn pe segmentul de timp evaluat, descres-terea numärului standardizat de decese induse de afecpunile sistemului respirator fiind de 9% în lotul feminin si de doar 5% în cel masculin.
Afecfiunile sistemului digestiv. Un numär impunätor de decese în UE, Federapa Rusä si, în special, în Republica Moldova este cauzat de mala-diile sistemului digestiv. Mai mult ca atât, în cazul tärii noastre, acestea se poziponeazä pe treapta a treia în lista celor mai frecvente cauze de deces, cu o pondere de 10% în structura mortalitäpi generale si cu fluctuapi nesemnificative ale indicatorului canti-tativ pe durata de timp evaluatä (figura 16). Numärul standardizat de decese induse de aceste patologii este de 3,8 ori mai înalt decât în UE si de 1,9 ori mai mare decât cel înregistrat în Federapa Rusä.
Figura 1б. Mortalitatea în urma afecpunilor sistemului digestiv (la 100000 de locuitori)
În UE, decesele induse de afecpunile sistemului digestiv se poziponeazá pe locul S În cadrul structu-rii mortalitápi generale. Ponderea acestora este de doar 5%, sau de 2 ori mai micá comparativ cu cea reflectatá de Republica Moldova, iar numárul lor s-a diminuat cu 9% În perioada 2GG6-2G1G.
În Federapa Rusá, aceste afecpuni genereazá 4-5% din decese, se plaseazá pe locul 4 În structura mortalitápi generale, iar dinamica indicatorului reflectá doar o tendintá generalá nesemnificativá de descrestere.
Printre tárile europene cu cele mai multe decese la 1GGGGG de locuitori În urma afecpunilor sistemului digestiv se numárá România, Ungaria, Li-tuania, doar cá si În comparape cu acestea Republica Moldove rnregistreazá indicatori de mortalitate de 1,8-2,1 ori mai superiori (figura 17). La nivelul tárilor evaluate se poziponeazá indicatorii de mortalitate reflectati de Federatia Rusá.
Indicatori redusi de mortalitate cauzatá de afecpunile sistemului digestiv se rnregistreazá În Grecia si Cipru - de 8 ori mai mici decât În Republica Moldova.
100
.....J.L.. rE
II ¡Ill......Illllll Il lll.l
та та Ë та та
E E
>Я та та
ЦЦ
Í îï',
та 15 .
V 4) IL
lllllllllllllllll il
I I I I I I I I I I I I I I I I I I I
пшпшшщр
; S I * 3 й E : ñ 5 S ; ; о о
и
го
IS
x oí""
; о.
та та i) IvI 5 í 5
IL
та oí
Figura 17. Mortalitatea în UE în urma afecpunilor sistemului digestiv (2009)
În UE, mortalitatea indusä de afecpunile sistemului digestiv în populapa femininä este de 1,8 ori mai inferioarä fa^ä de cea mregistratä în cadrul lotului masculin (figura 18). Caracteristic pentru
ambele sexe este diminuarea cu 1G% a numárului standardizat de decese În urma maladiilor sistemului digestiv pe durata de timp 2GG6-2G1G.
Figura 18. Mortalitatea în urma afecpunilor sistemului digestiv în funcpe de sex
Diferen^e semnificative în funcpe de sex reflectä si indicatorii de mortalitate din Federapa Rusä, unde numärul standardizat de decese cauzate de afecpunile sistemului digestiv printre bärbap este de 1,6 ori mai mare decât la femei. Spre deosebire de UE, mortalitatea indusä de patologia digestivä în aceastä tarä se menpne la un nivel constant în ambele loturi.
În Republica Moldova, diferen^ele dintre sexe privind mortalitatea din cauza afecpunilor sistemului digestiv sunt mai pupn evidente, numärul standardizat de decese printre bärbap fiind de 1,2 ori mai superior celui elucidat la femei. Devierile în timp ale indicatorului vizat, pnând cont de valorile absolute ale acestuia, sunt mai substanpale în cadrul populapei feminine, unde s-au diminuat cu 6% în 5 ani evaluap.
Numärul standardizat de decese în urma acestor cauze printre femei, reflectat de Republica Moldova, este mai superior mortalitäpi înregistrate în UE si Federapa Rusä de 5,0 si 2,1 ori, respectiv. Printre bärbap, mortalitatea cauzatä de afecpunile sistemului digestiv în Republica Moldova este de 3,5 ori mai maltä decât cea mregistratä în UE si de 1,7 ori decât cea din Federapa Rusä.
Cauzele externe de deces. Treapta a patra în cadrul structurii mortalitäpi generale - în cazul Republicii Moldova cu 8% si al UE cu 6% - revine deceselor survenite din cauze externe (sintagmä uti-lizatä în statisticile europene) sau induse de traume si otrâviri (sintagmä aplicatä în eviden^a statisticä naponalä) (figura 19). În Federapa Rusä, acestor cauze le revine pozipa III în structura mortalitäpi, cu o pondere de 11% din numärul total de decese. Numärul standardizat de decese provocate de traume si oträviri, înregistrate în Republica Moldova, este de 2,7 ori mai mare decât cel elucidat de UE, dar de 1,7 mai mic decât în Federapa Rusä.
Figura 19. Mortalitatea în urma cauzelor externe de deces (la 100000 de locuitori)
În UE si În Federapa Rusá se rnregistreazá o dinamicá pozitivá a indicatorului de referintá, numárul deceselor de cauze externe diminuându-se cu 11% pe parcursul a S ani În primul caz si cu 34% pe durata a б ani În cazul din urmá. În acelasi timp, Republica Moldova raporteazá doar fluctuapi anuale nesemnificative ale acestui indicator.
Printre tárile UE, doar Lituania reflectá o situape mai precará privind decesele prin traume si otráviri (figura 20). Indicatori apropiap dupá valoare celor redap de Republica Moldova raporteazá Estonia si Letonia. Cea mai micá mortalitate prin traume si otráviri la 1GGGGG de locuitori În UE se rnregistreazá În Italia, Olanda, Spania, unde numárul standardizat de decese este de 3,6-4,G ori mai inferior celui Înregistrat În Moldova.
Figura 2G. Mortalitatea în UE în urma cauzelor externe de deces (2009)
Acest segment al spectrului de decese reflectá cea mai semnificativá dependentá de sexul celor decedap. În UE, mortalitatea În populapa masculiná În urma cauzelor externe de deces este de 2,9 ori mai maltá decât În cea femininá (figura 21). În Republica Moldova, mortalitatea printre bárbap În urma acestor factori depáseste de 3,б ori, iar În Federapa Rusá - de 4,G ori nivelul mortalitápi printre femei.
În Republica Moldova, mortalitatea indusá de cauze externe, În raport cu UE, este mai superioará
de 2,8 ori la sexul masculin, iar la cel feminin - de 2,2 ori. În comparare cu Federaba Rusä, în Jara noasträ numärul standardizat de decese este mai mic de 1,8 ori în populaJia masculina si de 1,7 ori în cea feminina.
Figura 21. Mortalitatea în urma cauzelor externe de deces în funcp'e de sex
În UE, numârul de decese cauzate de traume si otrâviri, în ultimii 5 ani, s-a micsorat cu peste 11% în ambele sexe. În Federaba Rusâ, descresterea morta-litâ^ii în urma acestor cauze de deces a fost de 32% printre bârbaji si de 29% printre femei în 6 ani. În acelasi timp, în Republica Moldova se contureazâ o tending de diminuare a valorilor indicatorului doar în cadrul populajiei feminine - cu 7% în 5 ani evaluaji.
Concluzii
1. Mortalitatea generalâ la 100000 de locuitori înregistratâ în Republica Moldova depâseste de 1,9 ori media europeanâ, dar este de 1,2 ori mai micâ decât nivelul atestat în Federaba Rusâ. În raport cu UE, în Republica Moldova se înregistreazâ mai multe decese la 100000 de locuitori cauzate de: afecjiunile sistemului respirator - de 1,6 ori; cauze externe - de 2,7 ori; afecjiunile sistemului circulator - de 3,0 ori; afecjiunile sistemului digestiv - de 3,8 ori. Doar numârul standardizat de decese induse de tumori în tara noastrâ este ceva mai mic decât indicatorul european, dar diferenja s-a diminuat la doar 11 decese la 100000 de locuitori câtre anul 2010. În raport cu Federajia Rusâ, Republica Moldova reflectâ mai purine decese în urma: cauzelor externe de deces - de 1,7 ori, tumorilor - de 1,3 ori, afecjiunile sistemului circulator - de 1,2 ori, precum si mai multe decese cauzate de afecjiunile sistemului respirator (de 1,2 ori) si afecjiunile sistemului digestiv (de 1,9 ori).
2. Structura mortalitâjii generale în Republica Moldova si în UE este diferitâ, ratele cauzelor principale de deces fiind mai apropiate celor elucidate în Federajia Rusâ. În Moldova, principale cauze de deces sunt (2009): afecjiunile sistemului circulator
- 56,1%; tumorile -13,6%; afecjiunile sistemului digestiv - 9,8%; cauzele externe - 8,2%; afecjiunile sistemului respirator - 5,5%. În Federajia Rusâ, cauzele principale de deces se ierarhizeazâ astfel: afecjiunile sistemului circulator - 56,5%; tumorile
- 14,6%; cauzele externe -11,1%; afecjiunile sistemului digestiv - 4,4%; afecjiunile sistemului respirator - 4,0%. În UE acestea se distribuie dupâ cum urmeazâ: afecjiunile sistemului circulator - 36,0%; tumorile - 28,2%; afecjiunile sistemului respirator -7,3%; cauzele externe - 6,2%; afecjiunile sistemului digestiv - 5,1%.
3. Persistâ si diferenje în funcjie de sex în structura mortalitâ^ii. Numârul standardizat de decese este mai mare printre bârbaji în UE, Fede-rajia Rusâ si Republica Moldova, de 1,6, 1,3 si 1,2 ori respectiv. În Moldova, indicatori de mortalitate mai înalji printre bârbaji se înregistreazâ în cazul cauzelor externe de deces - de 3,6 ori, afecjiunilor sistemului respirator - de 2,1 ori, tumorilor - de 1,4 ori, afecjiunilor sistemului digestiv - de 1,2 ori. În UE, mortalitatea printre bârbaji depâseste nivelul stabilit printre femei în cazul deceselor generate de: cauze externe de deces - de 2,9 ori, afecjiunile sistemului respirator - de 2,0 ori, afecjiunile sistemului digestiv - de 1,8 ori, tumori - de 1,7 ori, afecjiunile sistemului circulator - de 1,5 ori. În Federajia Rusâ, diferenjele în funcjie de sex se manifestâ printrun nivel mai sporit de mortalitate printre bârbaji, indusâ de cauzele externe de deces - de 4,0 ori, afecjiunile sistemului respirator - de 2,9 ori, afec-jiunile sistemului digestiv - de 1,6 ori, tumori - de 1,3 ori. Spre deosebire de UE, în Republica Moldova, dar si în Federajia Rusâ, mortalitatea cauzatâ de afecjiunile sistemului circulator printre femei, desi nesemnificativ, o depâseste pe cea stabilitâ printre reprezentanjii de sex opus.
4. Politicile de sânâtate lansate de UE au diminuat mortalitatea generalâ cu 10% în ultimii 5 ani, micsorând numârul standardizat de decese induse de afecjiunile sistemului circulator - cu 15%, cauzele externe - 11%, afecjiunile sistemului digestiv - 9%, afecjiunile sistemului respirator - 10%, tumori - 6%. În Federajia Rusâ, mortalitatea generalâ s-a redus cu 11% în ultimii 6 ani datoritâ micsorârii numârului de decese generate de cauzele externe de deces -cu 34%, afecjiunile sistemului respirator - cu 22%, afecjiunile sistemului circulator - cu 11%. În acelasi timp, în cazul Republicii Moldova se poate constata cu certitudine doar o tendinjâ de diminuare a mor-talitâjii induse de afecjiunile sistemului respirator
- cu 6% (9% în lotul feminin si 5% în cel masculin) si a numârului de decese din cauze externe printre femei - cu 7%.
5. Pentru o apreciere a eficien{ei politicilor de sänätate în UE, Federapa Rusä si Republica Moldova, se impune o evaluare similarä a inciden{ei si prevalen-{ei maladiilor, cu contrapunerea acestora indicatorilor de mortalitate, în corelare cu resursele antrenate în programele de asisten{ä medico-socialä.
Bibliografie
1. A Sustainable Europe for a Better World: A European Union Strategy for Sustainable Development. Brussels, 2001. http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/site/ en/com/2001/com2001_0264en01.pdf
2. Anuarul statistic al sistemului de sânâtate din Moldova, anul 2011. Chijinäu: Centrul National de Management în Sänätate, 2012, 494 p. http://ms.gov. md/_files/12618-S%25C4%2583n%25C4%2583tat ea%2520public%25C4%2583%2520%25C3%25AE n%2520Moldova%25202011.pdf
3. Dezvoltareadurabilâîn UniuneaEuropeanâ. Raportul de monitorizare pentru anul 2011 a Strategiei de dezvoltare durabilä a Uniunii Europene. Sintezä, 24 p. http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ ITY_OFFPUB/224-RO/RO/224-RO-RO.PDF
4. Establishing a second programme of Community action in the field of health (2008-2013). Brussels, 2007. http:// eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ :L:2007:301:0003:0013:EN:PDF
5. Eurostat. European Commission. http://epp.euro-stat.ec.europa.eu/portal/page/portal/health/pub-lic_health/data_public_health/database
Summary
Inclusive education: determinant factors, international experiences
Principles of inclusive education are largely discussed around the world. The goal of this publication is to analyze the international experience on determinants of inclusive education. For an effective realization of inclusive education the next determinant factors a discussed: legal framework of inclusive education and appropriate mechanisms of its implementation, professionalism of educators involved, accessibility of the buildings, adapted didactic materials for all groups of children with different special needs, application of pedagogical documentation as a instrument of evaluation and visible education, involvement of supportive educators, adequate management of the educational process (number of children in classes, number of children with special needs in any group), positive attitude to the process of inclusive education, primarily of the director of institution and of the team members with confidence in effectiveness of inclusive education, etc. The
6. Health. In: Europe in figures — Eurostat yearbook 2012. Eurostat, 2012, p. 163-194. http://epp.eurostat. ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-CD-12-001/EN/ KS-CD-12-001-EN.PDF
7. Programme of Community action in the field of public health (2003-2008). Brussels, 2002. http://eur-lex. europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=0J:L:200 2:271:0001:0011:EN:PDF
8. Renewed eu sustainable development strategy. Brussels, 2006. http://www.bmu.de/fileadmin/ bmu-import/files/europa_und_umwelt/eu-nach-haltigkeitsstrategie/application/pdf/eu_nachhaltig-keitsstrategie_neu_eng.pdf
9. Together for Health: A Strategic Approach for the EU 2008-2013. Brussels, 2007. http://www.epha.org/ IMG/pdf/strategy_wp_en.pdf
10. Демографический ежегодник России, 2010, Москва, 2010, 525 с. http://www.gks.ru/doc_2010/demo. pdf
11. Федеральная Служба Государственной Статистики. Демография. http://www.fsgs.ru/wps/wcm/con-nect/rosstat/rosstatsite/main/population/demog-raphy/#
Prezentat la 30.09.2013
Vitalie Minciuna, dr.hab., tel. 022 294681, mob. 068803577
Constantin EJCO1, Ivan PUIU', Emilia CUCURUZAC2,
'Universitatea de Stat de Medicina çi Farmacie
N. Testemifanu, 2Grädini^a incluziva Gugufö, or. Ungheni
most important determinant factor of inclusive education is Curriculum, oriented on the child, enough flexible to be good for children with special educational needs, but also, for children with typical development.
Keywords: inclusive education, special education, child with special educational needs, child with disability, Curriculum, pedagogical documents, parents involvement.
Резюме
Инклюзивное воспитание: детерминирующие факторы, всемирный опыт
Принципы инклюзивного образования широко дискутируются во всем мире. Цель этой работы - проанализировать всемирный опыт детерминирующих факторов инклюзивного образования, среди которых числятся следующие: разумные политические решения и механизмы их реализации, профессиональная подготовка кадров, доступность зданий, наличие адаптированных учебных материалов для различных групп детей, использование педагогической документации как
EDUCATIA INCLUZIVA:
>
FACTORI DETERMINANTI,
> 1
EXPERIENTE INTERNATIONALE
