CC BY
38ESTIMAREA APORTULUI ZILNIC DE METILMERCUR SI DE ACIZI GRASI PRIN CONSUMUL DE pESTE IN RANDUL COPIILOR CU VARSTA DE 3-7 ANI
CZU: 613.281-053.2+546.49+612.397
Gheorghii TURCANU,
IP Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie
Nicolae Testemitanu
Rezumat
Au fost analizate expunerea la metilmercur si aportul acizilor eicosapentaenoic si docosahexaenoic in baza unui consum de peste echivalent cu 45g/zi si 27g/zipentru copiii din gradinita cu varsta de 3-7 ani. Pentru estimarea expunerii la metilmercur si a aportului de acizi grasi polinesaturati s-a utilizat cantitatea zilnica necesara de peste (45 g/zi) si cantitatea zilnica consumata (27 g/zi), prevazute prin Ordinul nr. 638 din 12.08.2016 al Ministerului Sanatatii, Muncii si Protectiei Sociale. Pentru estimarea concentratiei metilmercurului in peste au fost colectate 189 de probe in perioada 01.10.2017 -30.10.2017. Au fost calculate rata limita de consum si valoarea de screening. Consumul a 45 g/zi de peste duce la depasirea dozei de referintapentru: stiuca/salau - 0,281 ¡g/kg m.c./zi, lup de mare - 0,273 ¡g/kg m.c./zi, ton - 0,212 ¡g/kg m.c./zi. Consumul a 45 g/zi de somon va asigura un aport de acizi grasi polinesaturati de 0,966 g/zi (0,58 g/zi pentru 27 g/zi), de hering-sardine - 0,906 g/zi (0,504g/zi pentru 27 g/zi), de macrou - 0,833 g/zi (0,499g/zi pentru 27 g/zi). Consumul a 27 g/zi de peste va duce la depasirea nivelului de expunere pentru: stiuca/salau - 0,169¡g/kgm.c./zi, lupul de mare - 0,167¡g/kg m.c./zi, ton - 0,127 ¡g/kgm.c./zi, biban si rechin - 0,113 ¡g/kg m.c./zi,peste spada - 0,109¡g/kgm.c./zi, anghila - 0,105¡g/ kg m.c./zi. Consumul de peste ofera beneficii sub forma unui aport crescut de omega-3. Cresterea consumului de peste duce si la cresterea nivelului de expunere la metilmercur.
Cuvinte-cheie: metilmercur, copii, acizi grasi polinesaturati, expunere la metilmercur, aport de acizi grasi polinesaturati
Summary
Estimation of daily intake of methylmercury and fatty acids through fish consumption among children aged 3-7 years
The exposure to methylmercury and the intake of eicosapentaenoic and docosahexaenoic acids were analyzed based on fish consumption equivalent of 45 g/day and 27 g/day for nursery children aged 3-7years. For estimating the exposure to methylmercury and the intake of polyunsaturated fatty acids, the required daily amount offish (45 g/day) and the daily consumed amount of 27 g/day provided by Order no. 638 of12.08.2016 of the Ministry of Labor, Health and Social Protection were used. To estimate the concentration of methylmercury in fish, 189 samples were collected during the period 01.10.2017 - 30.10.2017. The consumption limit rate and the screening value were calculated. Consumption of 45 g/day offish leads to exceeding the reference dose for: pike/perch -0,281 ¡g/kg b.w./day, sea bass - 0,273 ¡g/kg b.w./day, tuna - 0,212 ¡g/kg b.w./day. Consumption of 45 g/day of salmon will ensure an intake of polyunsaturated fatty acids of 0,966 g/day (0,58g/day for27 g/day), herring-sardines - 0,906g/day
(0,504 g/day for 27g/day), mackerel - 0,833 g/day (0,499g/ day for 27 g/day). Consumption of 27 g/day offish will lead to exceeding the exposure level for: pike/perch - 0,169 ¡g/kg b.w./day, sea bass - 0,167¡g/kg b.w./day, tuna - 0,127¡g/kg b.w./day, 0,113 ¡g/kg b.w./day for redfish and shark, sword-fish - 0,109 ¡g/kg b.w./day, eel - 0,105 ¡g/kg b.w./day. Fish consumption offers benefits in the form of increased omega-3 intake. Increasing fish consumption could lead to increased exposure to methylmercury.
Keywords: methylmercury, children, polyunsaturated fatty acids, exposure to methylmercury, intake of polyunsaturated fatty acids
Резюме
Оценка суточного потребления метилртути и жирных кислот через потребление рыбы среди детей в возрасте 3-7 лет
Воздействие метилртути и потребление эйкозапен-таеновой и докозагексаеновой кислот были проанализированы на основе потребления рыбы, эквивалентного 45 г/день и 27 г/день для детей детского сада в возрасте 3-7 лет. Для оценки воздействия метилртути и потребления полиненасыщенных жирных кислот необходимо указать суточное количество рыбы (45 г/день) и суточное потребление (27 г/день), указанное в Приказе № 638 от 12.08.2016 г. Министерства труда, здравоохранения и социальной защиты. Для оценки концентрации метилртути в рыбе было собрано 189 проб в период с 01.10.2017 по 30.10.2017. Были рассчитаны предельная норма потребления и значение скрининга. Потребление 45 г/сутки рыбы приводит к превышению контрольной дозы для метилртути в: щуке/судаке - 0,281 мкг/кг м.ч./ день, морском волке - 0,273 мкг/кг/день, тунце - 0,212 мкг/кг/день. Потребление 45 г/день лосося обеспечит запас полиненасыщенных жирных кислот 0,966 г/день (0,58 г/день для 27 г/день), сельди-сардины - 0,906 г/день (0,504 г/день для27г/день), скумбрии - 0,833 г/день (0,499 г/день для 27 г/день). Потребление 27 г/день рыбы приведет к превышению уровня воздействия для: щуки/судака - 0,169 мкг/кг м.т./день, морского волка - 0,167 мкг/кг. м.т./день, тунца - 0,127мкг/кг м.т./день, нагрудника и акулы - 0,113 мкг/кг м.т./день, рыбы меча - 0,109 мкг/кг м.т./день, угря - 0,105 мкг/кг. м.т./день. Потребление рыбы дает преимущество в виде увеличения потребления омега-3. Увеличение потребления рыбы также приводит к увеличению воздействия метилртути.
Ключевые слова: метилртуть, дети, полиненасыщенные жирные кислоты, воздействие метилртути, потребление полиненасыщенных жирных кислот
Introducere
Unul dintre cele mai evidente pericole asocíate consumului exagerat de peste este expunerea la metilmercur (MeHg). Existá dovezi cá MeHg duce la aparitia dereglárilor neurologice chiar si prin expunerea la unele cantitáti mici sau moderate pentru perioade lungi de timp, in special in perioada prenatalá si a copiláriei [14]. Totodatá, pestele este bogat in acizi grasi, ca acidul eicosapentaenoic (EPA) si acidul docosahexaenoic (DHA), in continuare -omega-3 [7].
Conform Organizatiei pentru Alimentatie si Agriculturá a Natiunilor Unite (FAO) si Organizatiei Mondiale a Sánátátii (2010), la moment nu existá o metodá unicá pentru estimarea riscurilor si a beneficiilor consumului de peste [11]. Autoritatea Europeaná pentru Siguranta Alimentará (EFSA, 2007) mentiona insá cá elaborarea unei astfel de meto-dologii unice ar oferi un suport considerabil pentru autoritáti in elaborarea unor recomandári fiabile si in formularea mesajelor clare pentru populatie privind consumul de peste [5].
ín Republica Moldova a fost emis Ordinul nr. 638 din 12.08.2016 al Ministerului Sánátátii, Mun-cii si Protectiei Sociale Cu privire la implementarea recomandárilorpentru un regim alimentar sánátos si activitate fizicá adecvatá fn institutiile de fnvátámant. Acest ordin stabileste si cantitatea zilnicá necesará de peste (CZN) pentru un copil din grádinitá (3-7 ani) cu un regim de activitate de 9,5-10 ore, care trebuie sá fie de 45 g/zi. Totodatá se mentioneazá cá existá un deficit de aprovizionare cu peste de 39,0% [16].
Recent a fost recunoscutá importanta nutritivá a pestelui datoritá continutului sporit de omega-3, ce influenteazá benefic asupra dezvoltárii organismului [20]. S-a demonstrat importanta si rolul benefic al omega-3 in dezvoltarea neurocognitivá a copiilor ca urmare a consumului de peste [3]. Cea mai simplá modalitate de minimizare a riscului si de crestere a beneficiului consumului de peste ar fi folosirea spe-ciilor cu continut scázut de MeHg, dar cu un continut sporit de omega-3 [17].
Biroul National de Statisticá raporta, in anul 2018, cá in tara noastrá functionau 1484 de institutii de educatie timpurie, iar numárul copiilor inscrisi constituia 149.500. Din aceste institutii, 835 aveau statut de cresá-grádinitá, 541 - de grádinitá, 83 - de scoli-grádinitá, 23 - de centre comunitare, 2 - de cresá. Numárul copiilor aflati in grádinitá constituia 133.204 sau 19,9% din numárul total de copii din tará. Conform varstei, copiii sunt repartizati dupá cum urmeazá: cu varsta de 3 ani - 31.395 (21,0%), 4
ani - 34.385 (23,0%), 5 ani - 33.787 (22,6%), 6 ani -31.843 (21,3%), 7 ani - 1794 (1,2%) [1].
Scopul studiului realizat a fost estimarea ex-punerii la metilmercur si a aportului de acizi grasi polinesaturati prin consumul de peste in randul copiilor cu varsta de 3-7 ani.
Materiale si metode
t
Existá o multitudine de metodologii complexe privind analiza riscului si a beneficiilor, care pot fi aplicate pentru elaborarea recomandárilor privind consumul de peste prin prisma echilibrárii riscurilor si a beneficiilor si elaborarea, transmiterea sfaturilor de rigoare pentru populatie [11]. Estimarea prelimi-nará a riscului si a aportului de omega-3 prin com-pararea cu limitele admise si valoarea de referintá nutritionalá este consideratá un punct de plecare rezonabil [19].
A fost estimat nivelul expunerii la MeHg (DI) si compararea cu doza de referintá (RfD - 0,1 pg/ kg m.c./zi) pentru copiii cu varsta cuprinsá intre 3 si 7 ani din grádinite. Cantitatea de peste consumatá s-a considerat "cantitatea zilnicá necesará de peste" (CZN), prevázutá in Ordinul nr. 638 [16], care este echi-valentá cu 45 g/zi, si "cantitatea zilnicá consumatá" (CZC) de 27 g/zi, care, de fapt, reprezintá un deficit conCstatat de 40%.
Un alt indicator utilizat este valoarea de screening (Hííp^M), care estimeazá ce cantitate de MeHg
se admite la un consum de 45 g/zi sau 27 g/zi de peste, astfel incat copiii sá nu fie expusi la un nivel de ex-punere mai mare de RfD.
Cercetarea a fost initiatá din interesul de a ve-dea dacá prevederile cu privire la CZN si CZC de peste stipulate in Ordinul nr. 638 sunt sigure in aspectul inofensivitátii in relatie cu expunerea la MeHg a copiilor din grádinite, precum si dacá se asigurá un aport suficient de omega-3 de 0,25 g/zi.
ín perioada 01.10.2017 - 30.10.2017 au fost colectate 189 de probe pentru 19 specii de pesti. Analizele probelor s-au efectuat in Laboratorul de incercári chimice si másurári instrumentale al Agentiei Nationale pentru Sánátate Publicá prin metoda de spectrofotometrie de absorbtie atomicá cu spectrofotometrul de absorbtie atomicá AAS-5Fl cu sistem hidrid, cu estimarea mercurului total. Pentru transformarea continutului de mercur total estimat in metilmercur, s-a aplicat un coeficient de transformare 1.0 [9].
ín calitate de valori implicite atribuite masei corporale s-au utilizat recomandárile EFSA din 2012 de 23,1 kg [6]. Aportul zilnic de MeHg (DI) in orga-nismul uman prin consumul de peste a fost calculat prin formula [23]:
DI
,
т.е.
(1)
unde: DI - aportul zilnic de MeHg (pg/kg m.c./zi), C(MeHg) - media concentratiei MeHg în specia de peste analizatá (mg/kg), K - consumul de peste (CZN de 45 g/zi si CZC de 27 g/zi), m.c. - masa corporalá medie (23,1 kg). C
În ceea ce priveste cuantificarea riscului carac-teristic substantelor necancerigene, se recomandá a calcula indicele de pericol - HI (formula 2). HI este exprimat În unitáti. Dacá valoarea HI depáseste valoarea 1, atunci substanta analizatá prezintá un risc.
DI
HI = —,
(2)
unde: HI - indicele de pericol (%), DI - aportul zilnic de MeHg (pg/kg m.c./zi), RfD = G,1 pg/kg m.c./zi.
A fost calculatá rata limitá de consum - CRlim (gr/zi) (formula 3), care aratá ce cantitate maximá de peste poate fi consumatá, În functie de concentratia medie a MeHg depistatá În speciile analizate, pentru a nu depási RfD [22].
RfD*m.c.
CRlim =-,
C (3)
unde: CRlim - rata limitá de consum (gr/zi), m.c. -masa corporalá medie (23,1 kg), C(MeHg) - concentratia medie a MeHg În specia de peste analizatá (mg/kg).
Prin formula 4 a fost estimat ce cantitate de MeHg poate fi admisá În peste, valoarea de scree-
În cazul unui consum de
ning (Hg^MHg^M)
peste echivalent cu CZN si CZC pentru a nu se depási RfD [22].
Hg:
Sv PCM
Sv
PCM
(4)
valoarea de screening (mg/kg),
unde: Hg!
RfD = G,1 pg/kg/zi, K - consumul de peste, m.c. - masa corporalá medie (23,1 kg).
RezuItate obtinute
Datele obtinute (v. tabelul) reflectá analiza de-scriptivá a 189 de probe din 19 specii de peste colectate pentru estimarea concentratiei MeHg. Cele mai putine probe au fost colectate pentru rechin - 4, câte 5 - pentru lupul de mare, anghilá, halibut, hamsie. Cel mai mare numár de probe s-a colectat pentru crap - 27, batog - 21, câte 14 - pentru macrou, hering/ sardine. Concentratia minimá depistatá a fost de
G,GG9 mg/kg În specia biban, concentratia maximá de G,26G mg/kg - În pestii plati, nivelul maxim admis În Republica Moldova fiind de 1,G mg/kg [12].
Cele mai mari concentratii medii sunt caracteris-tice pentru: stiucá/saláu - G,144 mg/kg [95% CI: G,116, G,173], lupul de mare - G,14G mg/kg [95% CI: G,127, G,154], ton - G,1G9 mg/kg [95% CI: G,G89, G,13G]. Cele mai mici concentratii medii au fost depistate În: crap
- G,G4G mg/kg [95% CI: G,G32, G,G48], hamsie - G,G36 mg/kg [95% CI: G,G15, G,G57], doradá - G,G33 mg/kg [95% CI: G,G13, G,G52]. Continutul de MeHg În probele de pesti studiate este foarte variabil, prezentând si un grad mare de dispersie, acest fapt fiind confirmat de coeficientul de variatie - 14 din 19 specii au un coeficient de variatie mai mare de 3G%.
În figura 1 (partea stângá) observám cá, la un consum echivalent cu CZN, pentru 14 (73,6%) specii din 19 DI depáseste valoarea de referintá RfD = G,1 pg/kg m.c./zi. Cel mai mare nivel de expunere la MeHg (HI>2) va rezulta ca urmare a consumului de: stiucá/saláu - G,281 pg/kg m.c./zi (HI: 2,8), lup de mare - G,273 pg/kg m.c./zi (HI: 2,7), ton - G,212 pg/kg m.c./zi (HI: 2,12). Valori ale HI mai mari decât 1, dar mai mici decât 2 sunt caracteristice pentru 11 specii: biban si rechin - G,189 pg/kg m.c./zi (HI: 1,89), peste spadá - G,181 pg/kg m.c./zi (HI: 1,81), anghilá - G,175 pg/kg m.c./zi (HI: 1,75), macrou - G,166 pg/kg m.c./zi (HI: 1,66), pesti plati - G,162 pg/kg m.c./zi (HI: 1,62), halibut - G,158 pg/kg m.c./zi (HI: 1,58), hering-sardine
- G,148 pg/kg m.c./zi (HI: 1,48), batog - G,115 pg/kg m.c./zi (HI: 1,15), merluciu - G,113 pg/kg m.c./zi (HI: 1,13), somon - G,1G5 pg/kg m.c./zi (HI: 1,G5).
Doar pentru 5 (26,4%) din 19 specii, la un con-sum de 45 g/zi, DI nu va depási RfD: doradá - G,G64 pg/kg m.c./zi (HI: G,6), hamsie - G,G7 pg/kg m.c./zi (HI: G,7), crap - G,G78 pg/kg m.c./zi (HI: G,7), pástráv si putasu - G,G84 pg/kg m.c./zi (HI: G,8).
La un consum de 27 gr/zi (CZC), valorile DI vor depási RfD pentru 7 (36,8%) din cele 19 specii: stiucá/ saláu - G,169 pg/kg m.c./zi (HI: 1,7), lup de mare -G,167 pg/kg m.c./zi (HI: 1,7), ton - G,127 pg/kg m.c./ zi (HI: 1,3), biban si rechin - G,113 pg/kg m.c./zi (HI: 1,1), peste spadá - G,1G9 pg/kg m.c./zi (HI: 1,G9), anghilá - G,1G5 pg/kg m.c./zi (HI: 1,G5). Totodatá, la 12 din 19 specii, DI nu va depási RfD: doradá, hamsie, crap, pástráv, putasu, somon, merluciu, batog, hering-sardine, halibut, pesti plati si macrou.
Aportul de omega-3 (figura l, partea dreaptá) este: somon - G,966 g/zi (G,58 g/zi la 27 g/zi), hering/ sardine - G,9G6 g/zi (G,5G4 g/zi la 27 g/zi), macrou -G,833 g/zi (G,499 g/zi la 27 g/zi), hamsie - G,652 g/zi (G,391 g/zi la 27 g/zi).
во
Nota: Atât DI, cât si aportul de omega-3 au fost calculate în baza CZn = 45 g/zi si CZc = 27 g/zi. Omega-3 au fost calculate utilizând datele privind continutul lor per 100 g per specie din tabel.
Figura 1. Aportulzilnic de MeHg (DI), exprimat în yg/kg m.c./zi, si aportul de omega-3, exprimat în g/zi
A CRlirn --CZc -CZn
Figura 2. Valoarea de screening si rata limitâ de consum pentru un consum de peste de 45 g/zi si de 27g/zi
Din datele prezentate în figura 2 observäm cä la o concentratie a MeHg de 0,009 mg/kg se poate admite un consum de peste de 256,7 g/zi. La concentratia MeHg de 0,260 mg/kg, copiilor li se recomandä a consuma nu mai mult de 8,9 g peste pe
zi. Calculând valoarea de Screening Hgp^M pentru un consum egal cu CZN si CZC, concentratia MeHg
nu trebuie sä depäseascä 0,051 mg/kg pentru 45 g/zi de peste si, respectiv, 0,086 mg/kg pentru 27 g/zi. Speciile de peste a cäror concentratie medie de MeHg depäseste valoarea de Screening de 0,086 mg/kg sunt: stiucä/saläu - 0,144 mg/ kg, lup de mare - 0,140 mg/kg, ton - 0,109 mg/ kg, biban - 0,097 mg/kg, rechin - 0,097 mg/kg, peste spadä - 0,093 mg/kg, anghilä - 0,090 mg/kg.
Proba Frecventa Media [ 95% CI ] Mediana Minim Maxim Deviatia standard Percentila 97,5 Coeficient de variatie Pearson (%) DHA+ EPA (g/100 g)
Stiuca/ salau 7 0.144 [0.116, 0.173] 0.142 0.092 0.182 0.031 0.181 21.5% 0.368
Lup de mare 5 0.140 [0.127, 0.154] 0.142 0.124 0.150 0.011 0.149 7.9% 0.374
Ton 10 0.109 [0.089, 0.130] 0.106 0.065 0.163 0.028 0.157 25.7% 0.862
Biban 10 0.097 [0.046, 0.147] 0.106 0.009 0.195 0.07 0.189 72.2% 0.324
Rechin 4 0.097 [-0.058, 0.251] 0.090 0.011 0.194 0.097 0.192 100.0% 0.843
Peste spada 6 0.093 [-0.002, 0.188] 0.087 0.009 0.187 0.09 0.185 96.8% 0.819
Anghila 5 0.090 [0.060, 0.120] 0.084 0.063 0.126 0.024 0.123 26.7% 0.189
Macrou 14 0.085 [0.051, 0.119] 0.075 0.021 0.192 0.059 0.186 69.4% 1.848
Pesti plati 10 0.083 [0.027, 0.138] 0.054 0.019 0.260 0.078 0.235 94.0% 0.501
Halibut 5 0.081 [0.061, 0.100] 0.079 0.065 0.105 0.016 0.103 19.8% 0.465
Hering/ sardine 14 0.076 [0.051, 0.102] 0.064 0.028 0.181 0.044 0.174 57.9% 2.104
Batog 21 0.059 [0.045, 0.074] 0.048 0.026 0.155 0.033 0.127 55.9% 0.276
Merluciu 10 0.058 [0.028, 0.088] 0.043 0.022 0.142 0.042 0.138 72.4% 0.151
Somon 9 0.054 [0.037, 0.072] 0.051 0.026 0.085 0.023 0.084 42.6% 2.147
Pastrav 6 0.043 [0, 0.085] 0.019 0.014 0.100 0.041 0.098 95.3% 0.476
Putasu 11 0.043 [0.028, 0.057] 0.042 0.010 0.073 0.021 0.072 48.8% 0.518
Crap 27 0.040 [0.032, 0.048] 0.038 0.010 0.090 0.021 0.080 52.5% 0.451
Hamsie 5 0.036 [0.015, 0.057] 0.036 0.009 0.052 0.017 0.517 47.2% 1.449
Dorada 10 0.033 [0.013, 0.052] 0.023 0.009 0.093 0.027 0.085 81.8% 0.882
Analiza descriptiva a datelor concentratiei mercurului (mg/kg) în probele de peste colectate
Discutii
Actualmente, evaluarea riscului si a benefi-ciilor consumului de peste este o nouä provocare pentru mediul stiintific la nivel mondial, intrucat se estimeazä cä majoritatea populatiei nu consumä in prezent nivelurile recomandate pentru omega-3. Astfel, prezenta in peste a omega-3, pe de o parte, dar si a MeHg, pe de altä parte, ne directioneazä spre importanta maximizärii beneficiilor in raport cu riscurile consumului de peste. Stimularea con-sumului de cätre populatie a speciilor de peste cu un continut sporit de omega-3, dar cu un continut redus de MeHg, va valoriza importanta consumului acestui aliment [18].
Consideräm cä cele 189 de investigatii de labo-rator privind concentratiile MeHg in peste, care au stat la baza estimärii riscului (DI), pot sä nu reflecte continutul real de MeHg si variabilitatea acestuia in peste. EFSA (2012) estima concentratii medii ale MeHg mai mari pentru: merluciu - 0,136 mg/kg (n=131), anghilä - 0,178 (n=487), biban - 0,165 mg/kg (n=423), doradä - 0,225 mg/kg (n=253), halibut -0,209 mg/kg (n=1713), peste spadä - 0,121 mg/kg (n=264), rechin - 0,691 mg/kg (n=272), ton - 0,290 mg/kg (n=849), macrou - 0,108 mg/kg (n=1348). Pentru unele specii, valorile medii ale concentratiei MeHg sunt mai mici, comparativ cu datele propriului studiu, si anume: somon - 0,033 mg/kg (n=1741), hering - 0,036 mg/kg (n=1272), pästräv - 0,033 mg/kg (n=1741) [9]
EFSA (2015) mentiona cä consumul a 300 g de peste pe säptämanä (42,8 g/zi) de cätre copiii cu varsta de 7-18 ani ar fi suficient pentru asigurarea unui aport de omega-3, dacä se consumä specii de peste cu concentratii scäzute de MeHg si bogate in omega-3 [10]. Totodatä, in recomandärile UE [21] se mentiona cä doar Olanda are implementate ase-menea recomandäri in randul copiilor. Pentru copiii cu varsta de 1-8 ani se indicau 50 g pe säptämanä (7,2 g/zi).
Pentru copiii cu varsta de 3-7 ani, Agentia de Protectie a Mediului a Statelor Unite ale Americii (EPA-USA) recomandä un consum de peste intre 10,5 si 17,7 g/zi, in cazul in care concentratia MeHg nu depäseste 0,15 mg/kg. Comparativ cu valorile CZN de 45 g/zi si CZC de 27 g/zi, preväzute in Ordinul nr. 638, acestea sunt mult mai mici [4].
EFSA (2012) mentioneazä cä pentru copiii cu varsta intre 3 si 10 ani, la consumul de peste de 14,6 g/zi, expunerea la MeHg va constitui 0,14 pg/kg m.c./säpt., pentru 28,9 g/zi - 0,32 pg/kg m.c./säpt., la consumul de 40,5 g/zi expunerea ar fi de 0,75 pg/kg m.c./ säpt., la 58,8 g/zi - 1,49 pg/kg m.c./säpt., la 62,5
g/zi - 1,60 pg/kg m.c./ sápt., la 154,7g/zi - 4,96 pg/kg m.c./sápt. Nivelul maxim de inofensivitate (PTWI) a fost considerat egal cu 1,3 pg/kg m.c./sápt. [9].
W. Becker si colab. au calculat expunerea la MeHg pentru copiii cu o masá corporalá medie de 30 kg la un consum de 51,4 g/zi (360 g/sápt.), prin combinarea mai multor grupe de peste cu diferite concentratii de metilmercur. La consumul a 240 g/sápt. de peste slab (batog, eglefin, polachius etc.) si a 120 g/sápt. de peste gras (somon, pástráv, macrou etc.) cu concentratia MeHg de 0,05 mg/kg, expunerea va constitui 40% din PTWI (1,3 pg/kg m.c./sápt.). Dacá se consumá 240 g/sápt. de peste slab (MeHg = 0,05 mg/kg) si 120 g/sápt. de peste gras (MeHg = 0,4 mg/kg), expunerea va depási cu 30% PTWI. La intrebuintarea a 120 g/sápt. de peste slab (MeHg = 0,5 mg/kg) si a 120 g/sápt. de peste gras (MeHg = 0,05 mg/kg), nivelul expunerii va depási cu 44% PTWI. Dacá s-ar consuma 120 g/sápt. de peste slab si 120 g/sápt. peste gras (MeHg = 0,05 mg/kg), si 120 g/sápt. de peste slab (MeHg = 0,5 mg/kg), expunerea ar depási cu 56% PTWI. La consumul a 240 g/sápt. de peste slab (MeHg = 0,5 mg/kg) si 120 g/sápt. de peste gras (MeHg = 0,05 mg/kg), nivelul de expunere va depási cu 174% PTWI. Consumul a 120 g/sápt. de peste slab si 120 g/sápt. de peste gras (MeHg = 0,5 mg/kg), si 120 g/sápt. de peste slab (MeHg = 1,0 mg/ kg) provoacá un nivel de expunere ce va depási cu 186% PTWI. Estimarea efectuatá de acesti cercetá-tori demonstreazá cá aportul de MeHg depinde de specia pestelui si de concentratia MeHg [2].
Comitetul Stiintific Norvegian pentru Alimente si Mediu (VKM, 2014) a calculat pentru copiii cu varsta de doi ani cá nivelul maxim de inofensivitate egal cu 1,3 pg/kg m.c./sápt. poate fi atins dacá s-ar consuma batog echivalent cu 225 g/sápt. (32 g/zi), totodatá consumul a 90 g/sapt. (12,8 g/zi) de somon si a 135 g/sápt. (19,2 g/zi) de batog reduce nivelul expunerii la 0,9 pg/kg m.c./sápt. PTWI poate fi micsorat la 0,3 pg/kg m.c./sápt. dacá s-ar consuma somon in canti-tate de 225 g/sápt. (32 g/zi) [15].
Asadar, constatám cá la consumul a 45 g/zi de peste cu concentratii de mercur echivalente cu cele din tabelul de mai sus pentru 14 specii din 19, DI va depási valoarea de referintá RfD = 0,1 pg/kg m.c./ zi. La consumul a 27 g/zi, valorile DI vor depási RfD pentru 7 din cele 19 specii. Din literatura de spe-cialitate analizatá concluzionám cá recomandárile privind consumul de peste pentru copii diferá foarte mult. Din punctul de vedere al potentialului risc de expunere la MeHg, in baza informatiilor disponibile actualmente constatám cá existá totusi anumite motive de ingrijorare.
Dacá in República Moldova se vor mentine reco-mandárile prevázute in Ordinul nr. 638, atunci in cazul unui consum de peste de 45 g/zi, concentraba MeHg
nu trebuie sá depáseascá 0,051 mg/kg (Hgp^M)
si, respectiv, 0,086 mg/kg in cazul consumului a 27 g/zi, pentru ca persoanele sá nu fie expuse la MeHg peste RfD. Dacá concentratia MeHg va fi echiva-lentá cu 0,009 mg/kg, atunci copiii cu varsta de 3-7 ani pot consuma 256,7 g/zi de peste. La valori ale MeHg de 0,26 mg/kg se va permite consumul de peste de 8,9 g/zi. Considerám, de altfel, cá la elaborarea Ordinului nr. 638 nu s-a luat in considerare potentiala prezentá a mercurului in peste.
Omega-3 sunt acizi grasi esentiali in alimentatia umaná, care trebuie asigurati prin consumul de peste sau de suplimente alimentare. Spre exemplu, se considerá cá omega-3 influenteazá pozitiv dezvol-tarea sistemului cardiovascular, sistemului nervos si a retinei, precum si dezvoltarea fátului in perioada intrauteriná [8, 19].
EFSA (2015) afirmá cá nu existá o recomandare exactá a aportului de omega-3 pentru copiii cu varsta de 2-18 ani, totusi se propune ca normá minimá can-titatea de 0,250 g/zi de omega-3 [10]. Sioen si colab. (2017) relatau ca FAO/OMS recomandá pentru copiii cu varsta de 2-4 ani un aport de omega-3 intre 0,1 si 0,15 g/zi, pentru cei de 4-6 ani recomandá 0,15-0,2 g/zi, pentru cei de 6-10 ani - 0,2-0,25 g/zi [13]. VKM (2014) a estimat cá la consumul a 8 g/zi de somon si 8 g/zi de batog, aportul de omega-3 va fi de 0,13 g/zi. La intrebuintarea a 16 g/zi de somon sau cod, acest aport va fi de 0,21 g/zi si, respectiv, 0,04 g/zi [15].
Astfel, atestám prezenta unui grad de risc in ceea ce priveste nivelul expunerii la MeHg prin consumul de peste si, probabil, a unei carente in asigura-rea unui aport suficient de omega-3 in conditiile unor astfel de recomandári prevázute in Ordinul nr. 638. Am putea recomanda consumul speciilor de pesti cu continut ridicat de omega-3, cum ar fi somonul (2,15 g/100 g), heringul-sardine (2,1 g/100 g) macroul (1,8 g/100 g). Aceste specii contin cantitáti mari de EPA si DHA, incat chiar si in conditiile unui consum mai scázut pot asigura aportul necesar de omega-3. Aceasta ar permite micsorarea consumului in scopul minimizárii riscului expunerii la MeHg, totodatá asi-gurand nivelul necesar de omega-3.
Studiul realizat poate servi drept un punct de pornire pentru urmátoarele cercetári stiintifice. Micsorarea consumului de la 45 g/zi la 27 g/zi in conditiile aceleiasi concentratii va duce la scáderea cu 40% a expunerii. Pe de o parte, este notificat faptul cá existá un deficit de consum de 40%, dar pe de altá parte, aceastá diferentá face ca expunerea la MeHg
prin consumul de somon, hering-sardine, macrou sá scadá sub RfD {figura 1). Totodatá, aceastá diferentá in consum nu va duce si la scáderea aportului de omega-3 sub 0,25 g/zi (EFSA). Deci, pentru un consum de somon de 45 g/zi, aportul de omega-3 va fi de 0,966 g/zi si de 0,58 g/zi pentru 27 g/zi; la consumul de hering-sardine - 0,906 g/zi si, respectiv, 0,504 g/zi pentru 27 g/zi; macrou - 0,833 g/zi si, corespunzátor,
0.499./zi. Totusi, pentru viitor considerám necesar a fi efectuate studii stiintifice pentru a stabili care este nivelul real al expunerii la MeHg, precum si aportul de omega-3 in randul copiilor din grádinite, astfel incat sá le putem asigura o alimentatie sánátoasá, inofensivá, suficientá si echilibratá.
Concluzii
Acest model de calcul demonstreazá cá un consum crescut de peste ar oferi beneficii pentru sánátatea copiilor sub forma unui aport crescut de omega-3. Nivelul expunerii la metilmercur pentru cei 149.500 copii din grádinite ca urmare a unui consum echivalent cu CZN de 45 g/zi pentru 14 specii din cele 19 cercetate, nivelul de expunere la MeHg (DI) va depási valoarea de referintá. La un consum de 27 g/zi (CZC), nivelul de expunere la MeHg (DI) va depási RfD in 7 din 19 specii.
La o reducere a consumului de la 45 g/zi la 27 g/zi (40%), nivelul expunerii la MeHg prin intrebuintarea de somon, hering-sardine, macrou se va deplasa sub RfD, insá va permite asigurarea unui aport suficient de omega-3 de 0,25 g/zi. Aceste specii contin cantitáti mari de EPA si DHA, incat chiar si in conditiile unui consum mai scázut pot asigura aportul necesar de omega-3.
Bibliografie
1. Banca de date statistice a Republicii Moldova (BNS): Situa¡ia copiilor ín República Moldova ín anul 2018. Biroul national de statisticá, ©2019. Disponibil pe: https://statistica.gov.md/newsview. php?l=ro&idc=168&id=6379
2. Becker W., Darnerud P.O., Petersson G.K. Risks and Benefits of Fish Consumption: A Risk-Benefit Analysis Based on the Occurrence of Dioxin/PCB, Methyl Mercury, n-3 Fatty Acids and Vitamin D in fish. Report 12. National Food Administration: Sweden. 2007. 143 p. Disponibil pe: https://www.livsmedelsverket.se/globalassets/ publikationsdatabas/rapporter/2007/2007_12_risks_ and_benefits_of_fish_consumption.pdf?AspxAutoD etectCookieSupport=1
3. Claudia B., Avella G., Jordi J. Seafood Intake and Neurodevelopment: A Systematic Review. In: Curr. Envir. Health Rpt. 2014, vol. 1, pp. 46-77. Disponibil pe: https://link.springer.com/content/ pdf/10.1007%2Fs40572-013-0006-4.pdf
4. Environment Protection Agency, U.S. Food and Drug Administration (U.S. FDA). Fish Advice: Technical Information. Last updated on November 7, 2018. Disponibil pe: https://www.epa.gov/fish-tech/epa-fda-fish-advice-technical-information
5. European Food Safety Authority (EFSA). Scientific Colloquium. Risk-benefit analysis of foods methods and approaches. In: EFSA Journal. 2007, vol. 4(3), 157 p. ISSN: 1831-4732. Disponibil pe: https://efsa.on-linelibrary.wiley.com/doi/epdf/10.2903/sp.efsa.2007. EN-116
6. European Food Safety Authority (EFSA). Scientific Opinion Guidance on selected default values to be used by the EFSA Scientific Committee, Scientific Panels and Units in the absence of actual measured data. In: EFSA Journal. 2012, vol. 10(3): 2579. ISSN: 1831-4732. Disponibil pe: https://efsa.onlinelibrary. wiley.com/doi/epdf/10.2903/j.efsa.2012.2579
7. European Food Safety Authority (EFSA). Scientific Opinion on health benefits of seafood (fish and shellfish) consumption in relation to health risks associated with exposure to methylmercury. In: EFSA Journal. 2014, vol. 12(7): 3761. ISSN: 1831-4732. Disponibil pe: https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/ doi/pdf/10.2903/j.efsa.2014.3761
8. European Food Safety Authority (EFSA). Scientific Opinion on nutrient requirements and dietary intakes of infants and young children in the European Union. In: EFSA Journal. 2013, vol. 11(10): 3408. ISSN: 18314732. Disponibil pe: https://efsa.onlinelibrary.wiley. com/doi/pdf/10.2903/j.efsa.2013.3408
9. European Food Safety Authority (EFSA). Scientific Opinion on the risk for public health related to the presence of mercury and methylmercury in food. In: EFSA Journal. 2012, vol. 10(12): 2985. ISSN: 1831-4732. Disponibil pe: https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/ doi/pdf/10.2903/j.efsa.2012.2985
10. European Food Safety Authority (EFSA). Statement on the benefits of fish/seafood consumption compared to the risks of methylmercury in fish/seafood. In: EFSA Journal. 2015, vol. 13(1): 3982. ISSN: 1831-4732. Disponibil pe: https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/ doi/epdf/10.2903/j.efsa.2015.3982
11. Food and Agriculture Organization (FAO), World Health Organization (WHO). Report of the Joint FAO/ WHO Expert Consultation on the Risks and Benefits of Fish Consumption. Rome: ©FAO/WHO, 2011. 63 p. ISBN (FAO): 978-92-5-106999-8. ISBN (WHO): 97892-4-156431-1. Disponibil pe: http://www.fao.org/3Z ba0136e/ba0136e00.pdf
12. Hotärärea Guvernului cu privire la aprobarea Regula-mentului sanitar privind contaminant din produsele alimentare, nr. 520 din 22.06.2010. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2010, nr. 108-109, art. 607. Disponibil pe: http://lex.justice.md/index.php7actio n=view&view=doc&lang=1&id=335039
13. Isabelle S., Lilou L., Ans E., et al. Systematic Review on N-3 and N-6 Polyunsaturated Fatty Acid Intake in European Countries in Light of the Current Recommendations - Focus on Specific Population Groups. In: Ann. Nutr. Metab. 2017, vol. 70, pp. 39-50. Disponibil pe: https://www.karger.com/Article/Pdf/456723
14. Linda T., Frank C. Methylmercury in Fish: A Review of Residue Levels, Fish Consumption and Regulatory Action in the United States In: Environmental Health
Perspectives. 1986, vol. 68(4), pp. 203-208. ISSN: 15732932. Disponibil pe: http://doi.org/10.1007/s11270-017-3311-y
15. Norwegian Scientific Committee for Food Safety. Benefit-risk assessment of fish and fish products in the Norwegian diet - an update. Scientific Opinion of the Scientific Steering Committee. Oslo, Norway, 2014. VKM Report 15. 293 p. ISBN: 978-82-8259-159-1. Disponibil pe: https://vkm.no/download/18.2994e9 5b15cc54507161ea1a/1498222018046/0a646edc5e. pdf
16. Ordin cu privire la implementarea recomandärilor pentru un regim alimentar sänätos $i activitate fizicä adecvatä in institute de invä^ämänt din Republica Moldova, nr. 638 din 12.08.2016. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2016, nr. 293-305, art. 1435. Disponibil pe: http://lex.justice.md/UserFiles/File/2018/ mo183-194md/anexa_638.doc
17. Poulin, J., Gibb H. Mercury: assessing the environmental burden of disease at national and local levels. Geneva: ©WHO, 2008. 68 p. ISBN: 9789241596572.
18. Rosalee S., Hellberg, Ch.A., Mireles D.W., Michael T.M. Risk-Benefit Analysis of Seafood Consumption: A Review. In: Comprehensive Reviews in Food Science and Food Safety. 2012, vol. 11, pp. 490-516. Disponibil pe: https://onlinelibrary.wiley.com/doi/epdf/10.1111/ j.1541-4337.2012.00200.x
19. Salomon S., Wulf B., Darnerud P.O. Aspects of Risk-Benefit Assessment of Food Consumption. Copenhagen: Nordic Council of Ministers, 2008. 44 p. ISBN: 978-92893-1725-2. Disponibil pe: http://norden.diva-portal. org/smash/get/diva2:702485/FULLTEXT01.pdf
20. Stern A.H. Public health guidance on cardiovascular benefits and risks related to fish consumption. In: Environmental Health. 2007, vol. 6(31). ISSN: 1476-069X. Disponibil pe: https://ehjournal.biomedcentral.com/ articles/10.1186/1476-069X-6-31
21. The European Commission's science and knowledge service. Food-Based Dietary Guidelines in Europe, Table 9: Summary of FBDG recommendations for fish for the EU, Iceland, Norway, Switzerland and the United Kingdom. Last update: 01/02/2020. Disponibil pe: https:// ec.europa.eu/jrc/en/health-knowledge-gateway/ promotion-prevention/nutrition/food-based-dietary-guidelines
22. U.S. Environmental Protection Agency (EPA). Guidance for Assessing Chemical Contaminant data for use in fish advisories: Volume 2 - Risk Assessment and Fish Consumption Limits Third Edition. Washington DC: U.S. EPA, 2000. 383 p. Disponibil pe: https://www. epa.gov/sites/production/fi les/2018-11/documents/ guidance-assess-chemical-contaminant-vol2-third-edition.pdf
23. World Health Organization. United Nations Environment Programme (UNEP). Guidance for identifying populations at risk from mercury exposure. Switzerland, Geneva: ©UNEP&WHO, 2008. 176 p. Disponibil pe: https://www.who.int/foodsafety/publications/risk-mercury-exposure/en/
Gheorghii Turcanu, doctorand, IP USMF Nicolae Testemitanu, tel.: +37368247274, e-mail: cnsp.tox@gmail.com
