CC BY
13CZU: 614.2:616.12-008.331.1
EDUCATIA TERAPEUTICA
A PACIENTILOR
)
ÎN HIPERTENSIUNEA ARTERIALA 'LA NIVEL DE ASISTENTA MEDICALA PRIMARA
Alexandra TOPA
Universitatea de Stat de Medicinâ si Farmacie „Nicolae Testemitanu"
Rezumat
„Hipertensiunea arteriala este o problema de sânâtate publica majora, indicatorii de morbiditate si mortalitate fiind alarmanti. Educatia terapeutica în hipertensiunea arteriala creste nivelul de constientizare, controlul tensiunii arteriale si previne aparitia complicatiilor. Scopul studiului este de a evalua procesul de organizare a educatiei terapeutice a pacientilor cu hipertensiune arteriala la nivel de asistenta medicala primara în Republica Moldova. Designul studiului: descriptiv, transversal, prin aplicarea chestionarului elaborat în interesul studiului. Metodele studiului: statistica, de sinteza, comparativa, grafica. În studiu au participat 371 de respondenti, dintre care 65% medici de familie, 35% asistenti medicali. Majoritateapersonalului medical (98,1%) considera importanta educatia terapeutica, 87,3% au recunoscut definitia educatiei terapeutice si beneficiile acesteia: controlul tensiunii arteriale (90,6%); scaderea mortalitatii cauzate de complicatii (81,7%); cresterea compliantei la tratament (72,5%); constientizarea bolii (65,5%). Personalul medical chestionat a demonstrat o implicare neproportionala în cele 4 etape aleprocesului de organizare: 42,3% se implica la etapa de planificare, 93,0% - de realizare, 29,1% - de evaluare si 54,2% - de organizare. Procesul de organizare a educatiei terapeutice este incomplet, din cauza lipsei sau insuficientei planificarii si evaluarii educatiei terapeutice a pacientilor cu hipertensiune arteriala.
Cuvinte-cheie: educatia terapeutica, hipertensiunea arteriala, asistenta medicala primara
Summary
Organization of the therapeutic education process in hypertension at the level of primary health care
High blood pressure is a major public health problem, with indicators of morbidity and mortality being alarming. Therapeutic education in hypertension increases the level of awareness, blood pressure control and prevents complications. The aim of the study is to evaluate the process of organizing the therapeutic education of patients with hypertension at the level of primary health care in the Republic of Moldova. Study design: descriptive, transversal, by applying the questionnaire developed in the interest of the study. Study methods: statistical, synthetic, comparative, graphical. The study involved 371 respondents, of which 65% family physicians, 35% nurses. The majority of medical staff (98.1%) consider therapeutic education important, 87.3% recognized the definition of therapeutic education and its benefits: blood pressure control (90.6%); decrease in mortality caused by complications (81.7%); increasing treatment compliance (72.5%); disease awareness (65.5%). The surveyed medical staff demonstrated a disproportionate involvement in the 4 stages of the organization process: 42.3% are involved in the planning stage, 93.0% - implementation,
https://doi.org/10.52556/2587-3873.2021.4(91).52-58
29.1% - evaluation and 54.2% - organization. The process of organizing therapeutic education is incomplete, due to the lack or insufficiency of planning and evaluation of therapeutic education of patients with hypertension.
Keywords: therapeutic education, hypertension, primary health care
Резюме
Организация процесса терапевтического образования пациентов с артериальной гипертензией на уровне первичной помощи
Артериальная гипертензия - серьезная проблема общественного здравоохранения, показатели заболеваемости и смертности вызывают тревогу. Терапевтическое образование при гипертонии повышает уровень осведомленности, контроль артериального давления и предотвращает осложнения. Цель исследования - оценить процесс организации терапевтического обучения пациентов с артериальной гипертензией на уровне первичной медико-санитарной помощи в Республике Молдова. Дизайн исследования: описательный, сквозной, с применением опросника, разработанного в интересах исследования. Методы исследования: статистический, синтетический, сравнительный, графический. В исследовании участвовал 371 респондент, из них 65% семейные врачи, 35% медсестры. Большинство медицинского персонала (98,1%) считают терапевтическое образование важным, 87,3% признают определение терапевтического образования и его преимущества: контроль артериального давления (90,6%); снижение смертности от осложнений (81,7%); повышение приверженности к лечению (72,5%); осведомленность о болезнях (65,5%). Опрошенный медицинский персонал продемонстрировал непропорционально большую вовлеченность во все 4 этапа организационного процесса: 42,3% вовлечены в стадию планирования, 93,0% - внедрения, 29,1% - оценки и 54,2% - организации. Процесс организации терапевтического обучения не завершен из-за отсутствия или недостаточности планирования и оценки терапевтического образования пациентов с артериальной гипертензией.
Ключевые слова: терапевтическое образование, гипертония, первичная медико-санитарная помощь
Introducere
Hipertensiunea arteriala (HTA) este o problema de sanatate publica majora la nivel global [20]. Este cea mai frecventa patologie intalnita la persoanele adulte, apte de munca; Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) a estimat ca 1,28 miliarde de adulti
în vârstâ de 30-79 de ani din întreaga lume au HTA, douä treimi träind în täri cu venituri mici si medii, ceea ce reprezintä aproximativ 25% din populatia generalä [21]. Pe mäsurä ce populatiile îmbâtrânesc, prin adoptarea unui stil de viatä sedentar §i cresterea greutätii corporale, prevalenta hipertensiunii arteri-ale în lume va continua sä creascä. Se estimeazä cä numärul persoanelor cu HTA va creste cu 15-20% pänä în 2025, ajungând la aproape 1.5 miliarde [7]. Aproximativ 1 din 5 adulti (21%) cu HTA mentine valorile tensiunii arteriale sub control, ceea ce de-terminä aparitia complicatiilor. Datoritä acestora, HTA reprezintä cauza majorä de deces prematur la nivel mondial [4], fiind räspunzätoare pentru cea mai mare parte a mortalitätii §¡ poverii invaliditätii (~70%). Majoritatea deceselor pe an, legate de ten-siunea arterialä sistolicä se datoreazä bolii cardiace ischemice (4,9 milioane), accidentelor vasculare cerebrale hemoragice (2 milioane) §i accidentelor vasculare cerebrale ischemice (1,5 milioane) [14], complicatii care pot fi prevenite prin interventii educationale.
Unul dintre obiectivele globale pentru bolile netransmisibile a OMS este reducerea prevalentei hipertensiunii arteriale cu 33% între 2010 si 2030 [22]. Organizarea educatiei terapeutice conform recomandärilor OMS, care a fost demonstratä a fi eficientä în controlul hipertensiunii arteriale, poate fi aplicatä în practica medicinii de familie din Republica Moldova pentru a directiona si utiliza eficient resursele disponibile, ceea ce reprezintä importanta practicä a acestui studiu.
Educatia terapeuticä (ET) este un proces de influentare a comportamentului si de producere a schimbärilor de cunostinte, atitudini si practici pentru mentinerea sau ümbunätätirea stärii de sänätate [1]. ET este o modalitate prin care pacientii dobândesc si mentin abilitäti de gestionare optimä a vietii si a bolii [21]. OMS a definit aceastä componentä integratä în tratamentul bolilor cronice în 1998, într-un raport al Grupului de lucru „Therapeutic Patient Education, Continuing education programmes for health care providers in the field of prevention of chronic diseases", pentru a ghida personalul medical implicat în tratamentul bolnavilor cronici în organizarea eficientä a procesului de educatie terapeuticä, obtinerea con-trolului si prevenirea complicatiilor. Studiile recente au demonstrat cä educatia pacientilor cu hipertensi-une arterialä nrnbunätäteste nivelul de constientizare a bolii de cätre bolnavi, controlul tensiunii arteriale, creste aderarea la tratament, sporeste rezultatele tratamentului [2, 3, 18]. Pentru a asigura eficienta procesului de educatie terapeuticä, organizarea acestuia ar trebui sä fie bazatä pe o cunoastere clarä a structurii, a continutului si a etapelor de organizare.
Problema educatiei terapeutice a pacientilor cu hipertensiune arterialä in República Moldova nu a fost studiatä anterior. Scopul acestui studiu a fost evaluarea procesului de organizare a educatiei terapeutice a pacientilor cu hipertensiune arterialä la nivel de asistentä medicalä primarä, pentru optimi-zarea conduitei bolnavilor cu hipertensiune arterialä. Obiectivele stabilite: 1) evaluarea procesului de organizare a educatiei terapeutice in hipertensiune arterialä la nivel de asistentä medicalä primarä; 2) studierea opiniilor medicilor de familie si ale asistentilor medicali privind instruirea pacientilor cu HTA; 3) elaborarea recomandärilor privind organizare educatiei terapeutice in hipertensiunea arterialä.
Materiale si metode
Aceastä cercetare a fost realizatä in cadrul studi-ilor de master la Scoala de Management in Sänätate Publicä (SMSP), avand avizul pozitiv al Comitetului de Eticä al Cercetärii al USMF„Nicolae Testemitanu"(pro-ces-verbal nr. 1 din 04.02.2021). Designul studiului: descriptiv, transversal. Unitatea de cercetare a inclus personalul medical din asistenta medicalä primarä: medicul de familie, managerul/directorul institutiei de asistentä medicalä primarä, care indeplineste functiile medicului de familie inclusiv, asistentul medical superior, asistentul medical de familie. Volumul esantionului a fost calculat dupä formula: n = Za2 x p(1-p)/e2 / 1 + Za2 x p(1-p)/e2, obtinand un numär de 360 de respondenti. Invitatia de participare in studiu a fost transmisä la adresa de e-mail a 266 de institutii de AMP din RM. Folosind chestionarul elaborat, aplicat online, a fost evaluatä opinia personalului medical din AMP privind procesul de organizare a educatiei terapeutice in hipertensiunea arterialä. Datele au fost colectate in perioada 6 - 31 mai 2021si mai apoi analizate si interpretate in Excel.
Procesul de organizare a educatiei terapeutice a pacientilor cu hipertensiune arterialä a fost evaluat in baza modelului lui Deming, PDCA - P (eng. „Plan") - planificä, D (eng. „Do") - realizeazä, C (eng. „Check") - evalueazä si A (eng. „Act") - actioneazä. La etapa de planificare, au fost evaluate resursele necesare (umane, tehnice, financiare), planul de organizare a educatiei terapeutice, recunoasterea etapelor procesului de organizare. La etapa de realizare au fost evaluate modalitatea de desfäsurare a educatiei terapeutice la nivel de AMP, periodicitatea, personalul implicat. La etapa de evaluare au fost evaluate prezenta indicatorilor de evaluare, raportarea rezultatelor. La etapa de actiune au fost evaluate dificultätile intampinate de personalul medical in organizarea procesului de educatie terapeuticä si metodele de imbunätätire a procesului de organizare a educatiei terapeutice, percepute de personalul
medical din AMP. Chestionarul elaborat continea 8 privind etapa de planificare, 4 privind etapa de realizare, 2 privind etapa de evaluare si 4 privind etapa de actiune. Modelul lui Deming PDCA reprezintá o metodá de organizare si desfásurare a activitátilor de management, orientatá în directia Ímbunátátirii continue a sistemului de management al calitátii. În standardul SR EN ISO 9001:2001, clauza 0.2, se mentioneazá cá tuturor proceselor li se poate aplica metodologia PDCA [6].
Rezultate
În studiu au participat 371 de respondenti, din-tre care 65% (n=241) medici de familie, 35% (n=130) asistenti medicali ai medicului de familie. Conform distributiei teritoriale, 65% (n=241) din respondenti provin din mediul rural (153 medici de familie, 88 asistenti medicali), iar 35% (n=130) - din mediul urban (88 medici de familie, 42 asistenti medicali). Jumátate din personalul medical (56%) aveau vârsta cuprinsá între 41 si 60 de ani (n=208), 26,7% (n=99) aveau vârsta cuprinsá între 22-40 de ani, iar 17,3% (n=64) - peste 61 de ani. Vârsta medie a constituit 49 de ani ± 11 ani. Majoritatea respondentilor, 81,7% (n=303), au fost instruiti în domeniul educatiei terapeutice pentru pacientii cu boli cronice ne-transmisibile, în special hipertensiunea arterialá, în ultimii 5 ani; 6,7 % (n=25) niciodatá nu au participat la asemenea instruiri; 4,6% (n=17) au participat în ultimii 6-9 ani, 4,6% (n=17) nu tin minte, iar 2,4% (n=9) - au participat mai mult de 10 ani.
Analizând rezultatele obtinute, s-au evidentiat cele privind evaluarea importantei educatiei terape-utice în hipertensiunea arterialá. Personalul medical chestionat, 98,1% (n=364), considerá importantá educatia terapeuticá în HTA. Importanta acesteia este argumentatá de rezultatele obtinute privind perceperea beneficiilor determinate de educatia terapeuticá în HTA - 90,6% (n=336) din respondenti au perceput controlul tensiuniiarteriale, 81,7% (n=303) - scáderea mortalitátii cauzate de hipertensiunea arterialá, 72,5% (n=269) - cresterea compliantei la tratament si 65,5% (n=243) - constientizarea bolii.
În continuare, a fost evaluatá perceptia ter-menului de educatie terapeuticá. Majoritatea per-sonalului medical chestionat, 87,3% (n=247) - 170 medici de familie si 77 asistenti medicali au identi-ficat corect definitia educatiei terapeutice, aceasta reprezentând: a) „modalitatea prin care pacientii cu hipertensiune arterialá dobândesc si mentin abilitáti de gestionare optimá a vietii" sau b)„proces de influentare a comportamentului si de producere a schimbárilor de cunostinte, atitudini si practici necesare pentru mentinerea sau úmbunátátirea stárii de sánátate". Termenii incorecti perceputi de 12,7%
din respondenti au fost„oferirea de informatii privind tratamentul antihipertensiv prescris" si „oferirea de informatii organizationale si de comportament legate de sánátate si boalá".
Atât importanta educatiei terapeutice si identi-ficarea beneficiilor procesului care urmeazá a fi rea-lizat, cât si cunoasterea termenilor de bazá fac parte din prima etapá a procesului de educatie terapeuticá - etapa de planificare. Aceastá etapá este perceputá de 70,1% din personalul medical chestionat (n=260) drept parte componentá a procesului de organizare, dar sunt implicati în procesul propriu-zis al planificá-rii doar 42,3% (n=157) din personal. În continuare, a fost evaluatá opinia personalului medical privind persoana responsabilá de organizarea procesului de ET a pacientilor cu hipertensiune arterialá (figura 1). Mai mult de jumátate din respondenti 61,7% (n=227) considerá cá medicul de familie este persoana responsabilá de organizarea procesului de ET a pacientilor cu HTA; 22,3% (n=82) considerá asistentul medical responsabil; 7,1% (n=26) - considerá mana-gerul persoana responsabilá; 4,9% (n=18) - echipa medicului de familie si 4,1% (n=15) - asistentul medical superior.
■ Medic de familie
■ Asistent medical
■ Managerul
■ Echipa medicului de familie Asistent medical superior
Figura 1. Persoana responsabilá de organizarea educatiei terapeutice, in opinia personalului medical din AMP, %
Pentru a evalúa opinia personalului medical privind necesitateai alocárii resurselor financiare pentru realizarea ET, acestia au fost intrebati dacá
consideré cá educatia terapeuticá reprezintá un serviciu medical de sine státátor. Au fost obtinute urmátoarele rezultate: 79,2% (n=294) considerá cá educatia terapeuticá nu este un serviciu de sine státátor, educatia pacientilor cu HTA fiind parte componentá a tratamentului antihipertensiv, 18,6% (n=69) sunt de párera cá ar trebui sá fie un serviciu de sine státátor, iar 2,2% (n=8) nu stiu.
Dupá ce procesul de educatie terapeuticá este planificat, acesta parcurge urmátoarea etapá a modelului Deming, etapa de realizare. Astfel, a fost evaluatá modalitatea de desfásurare a ET, periodici-tatea si gradul de implicare a personalului medical in realizarea ET. S-a determinat cá educatia terapeuticá se desfásoará in majoritatea cazurilor 86,5% (n=321) in mod individual, iar in 13,5% (n=50) - in grup. Pe-riodicitatea desfásurárii educatiei terapeutice este trimestrialá in 72,8% din cazuri (n=270), in 11,9% (n=44) - lunar, iar in 7% (n=26) - sáptámanal. Perso-nalul medical din AMP in 93% (n=345) este implicat in oferirea serviciului de ET pacientilor cu HTA.
Etapa urmátoare, de evaluare, a fost perceputá de 59,6% (n=221) din personalul medical chestionat, implicandu-se in proportie de doar 29,1% (n=108). Analizand rezultatele obtinute in evaluarea perce-perii personalului medical din AMP a etapelor de planificare si evaluare, comparativ cu implicarea in etapele respective, se constatá o diferentá intre perceptie si realizare, ceea ce sugereazá faptul cá personalul medical constientizeazá aceste etape drept etape ale procesului de organizare, dar se implicá in cadrul acestora intr-o proportie mai micá. ín cazul etapei de planificare, diferenta este de 27,8%, iar in cazul evaluárii - de 30,5% (figurile 2 si 3).
Dupá etapa de evaluare a procesului de ET, urmeazá etapa de actiune, care constá in identi-ficarea barierelor si solutiilor pentru a imbunátáti rezultatele educatiei terapeutice. Implicarea perso-nalului medical la aceastá etapá constituie 54,2% (n=201). Personalul medical chestionat a indicat diverse impedimente in procesul de organizare a educatiei terapeutice: 75,7% (n=281) au semnalat deficientele tehnico-materiale, 69,5% (n=258) au arátat necomplianta pacientilor (refuzul sau neac-ceptarea tratamentului nemedicamentos si/sau medicamentos antihipertensiv); 65,2% (n=242) au mentionat lipsa timpului pentru organizarea si desfásurarea educatiei terapeutice a pacientilor cu hipertensiune arterialá, 27,8% (n=103) au specificat cá au abilitáti insuficiente in organizarea procesului de educatie terapeuticá in hipertensiunea arterialá. Personalul medical din AMP a identificat urmátoarele másuri de imbunátátire a procesului de organizare a ET in HTA, 84,1% (n=312) - instruirea personalului medical pentru organizarea educatiei, 69,3%
70 60 -SO
1 40
2 30 20 10
0
Perceperea etapei de Implicarea in etapa de planificare planificare
70
59,6
60
40
-.29,1
5 30
ai
LL_
20 10 O
Perceperea etapei Implicarea in etapa de evaluare de evaluare
Figurile 2 si 3. Perceperea etapelor de planificare si evaluare de catre personalul medical, comparativ cu implicarea acestuia in etapele respective, %
(n=257) - standardizarea procesului de organizare a procesului de educatie terapeuticá la nivel national, 60,1% (n=223) - sporirea motivatiei pacientilor de a participa la instruiri, 51,5% (n=191) - plata supli-mentará pentru serviciile de educatie terapeuticá a pacientilor cu hipertensiune arterialá, 48,2% (n=179) - implicarea organizatiilor non-guvernamentale in suportul educatiei terapeutice; 48,0% (n=178) - fo-losirea solutiilor digitale (instruiri on-line, webinare) in ET a pacientilor (figura 4).
Discutii
Educatia terapeuticá in bolile cronice, pre-cum hipertensiunea arterialá este o interventie medicalá importantá, datoritá beneficiilor acestei interventii. Opiniile personalului medical chestionat si intervievat corespund cu dovezile din litera-turá privind importanta educatiei terapeutice in hipertensiunea arterialá [15, 14]. Pentru a obtine beneficiile mentionate, in urma realizárii educatiei terapeutice, acest proces necesitá a fi abordat din perspectiva managementului calitátii, astfel, fiind
■ Instruirea personalului medical
■ Standardizarea
■ Motivatia pacientilor
■ Plata suplimentará
■ Implicarea ONG-urilor
■ Solutiile digitale
Figura 4. Másurile de fmbunátátire a organizárii educatiei terapeutice fn hipertensiunea arterialá, fn viziunea personalului medical din AMP, %
propus modelul lui Deming PDCA pentru a evalúa organizarea procesului de educatie terapeuticá în hipertensiunea arterialá. Conform acestui model, a fost evaluat un program integrat de îngrijire în afectiunile musculo-scheletale, implementat în asistenta primará, în perioada 2012-2014, în regiunea Goierri-Alto Urola, Spania, ceea ce a îmbunâtâtit re-comandárile pacientilor si a redus costurile [8]. Un alt studiu, proiectul CareWell, 2012-2014 a demonstrat cá analiza impactului bugetar are capacitatea de a îmbunâtâti implementarea interventiilor complexe pentru pacientii cu multimorbiditáti [16].
Astfel, în acest studiu au fost evaluate cele pa-tru etape ale modelului lui Deming PDCA, ceea ce a permis identificarea ariilor de Nmbunátátire care, aplicate la etapa de planificare, pot contribui la atingerea rezultatelor scontate. Etapa de planificare este perceputá de 70,1% din personalul medical din AMP, dar doar 42,3% sunt implicati în procesul de planificare al ET în HTA. De asemenea, necesitá a fi luate în consideratie toate resursele (umane si financiare) necesare pentru realizarea educatiei terapeutice. Conform raportului Grupului de lucru al OMS „Therapeutic Patient Education", 1998, pentru realizarea educatiei terapeutice este necesar un personal medical instruit în domeniul ET, care sá posede anumite competente, totodatá, fiind necesare si re-sursa de mvátare - pacientii cu hipertensiune arterialá, si resurse financiare [21]. Majoritatea personalului
medical chestionat (81,7%) a beneficiat de instruiri in domeniul educatiei terapeutice pentru pacientii cu boli cronice netransmisibile, in special hipertensiunea arterialá in ultimii 5 ani, cu toate cá acestia au considerat in 84,1% din cazuri cá instruirea personalului medical in organizarea educatiei terapeutice ar imbunátáti organizarea procesului de educatie terapeuticá. Pacientul ca resursá de invátare, de asemenea, este apreciatá de personalul medical, acesta identificand problema necompliantei pacientilor (refuzul, negarea, neacceptarea interventiilor medícale) in 69,5% din cazuri, totodatá considerand cá sporirea motivatiei pacientilor de a participa la instruiri ar putea imbunátáti organizarea ET in 60,1% din cazuri.
ín privinta resurselor financiare, OMS le reco-mandá factorilor de decizie sá stabileascá educatia terapeuticá drept serviciu prestat de personalul medical instruit, iar resursele financiare posibile sá fie reprezentate de plata pacientilor pentru serviciile de educatie terapeuticá, contributiile financiare din fondurile Ministerului Sánátátii, asigurárile medicale si contributiile organizatiilor neguvernamentale [21]. ín studiul dat s-a determinat cá 18,6% din personalul medical din AMP considerá cá educatia terapeuticá ar trebui sá fie un serviciu medical de sine státátor, iar 79,2% considerá educatia terapeuticá parte com-ponentá a tratamentului antihipertensiv. Rezultatele obtinute in cadrul studiului denotá faptul cá personalul medical din AMP necesitá instruiri suplimentare in domeniul organizárii educatiei terapeutice.
La etapa de realizare, 93% din respondent se implicá, oferind servicii de educatie terapeuticá. Medicul de familie este considerat persoana responsabilá de organizarea ET, pe cand OMS mentioneazá faptul cá educator in sánátate poate fi orice personal medical instruit. ín RM, conform Ordinului Ministerului Sánátátii nr. 695 din 13.10.2010 cu privire la Asistenta Medicalá Primará din Republica Moldova, oferirea serviciilor de ET nu este inclusá in profesiograma medicului de familie, cu toate cá promovarea sánátátii este consideratá o abilitate necesará in abordarea comprehensivá [9]. Educatia terapeuticá se desfásoará in cabinetul medicului de familie, in 86,5% din cazuri in mod individual, si in 72,8% din cazuri trimestrial. Aceste rezultate sunt argumentate de Regulamentul privind prescrierea medicamentelor compensate pentru tratamentul in conditii de ambulator al persoanelor inregistrate la medicul de familie [5], conform cáruia medica-mentele compensate se prescriu maximum pentru 3 luni de tratament. Persoanele cu HTA beneficiazá de medicamente compensate, acestea adresandu-se la medicul de familie trimestrial pentru prescrierea acestora, iar aceastá vizitá reprezintá o oportunitate
pentru echipa medicului de familie de a oferi servi-ciul de educatie terapeuticá.
La etapa de evaluare, se atestá deficiente, pentru cá la nivel de AMP nu existá indicatori care sá evalueze realizarea educatiei terapeutice si aceasta nu este raportatá la nivel institutional. Conform Ordinului Ministerului Sánátátii al Republicii Moldova nr. 829din 29.10.2016 privind implementarea Hotárárii Guvernului nr. 1000 din 23.08.2016 cu privire la apro-barea Programului national de promovare a sánátátii pentru anii 2016-2020, „conducátorii IMSP raionale, municipale si republicane 4) vor institui unitáti de functie in promovarea sánátátii pe perioada 2016-2020, vor nominaliza prin ordin intern per-soane responsabile de monitorizarea si raportarea actiunilor, conform formularului nr. 50-san„Darea de seamá privind promovarea sánátátii si educatiei"; 6) vor stabili un indicator de activitate lunar - nu mai putin de 6 ore de actiuni in domeniul promovárii sánátátii si educatiei pentru sánátate pentru fie-care lucrátor medical cu monitorizarea si evidenta acestor activitáti in registrul statistic F-38/e"[10]. Un indicator care a fost evaluat si raportat - „educatia persoanelor la rise de boalá cardiovasculará si a celor cu Hipertensiune Arterialá" [11], a fost exclus in 2018 din lista indicatorilor de performantá din AMP. lar in baza Raportului Centrului National de Sánátate Publicá, indicatorii de performantá cu privire la educatia pacientilor cu HTA in 2017 au fost realizati in proportie de 18% [12]. Conform unui studiu realizat in 2019 in 7 institutii de AMP din RM, care a evaluat cunostintele bolnavilor cu hipertensiune arterialá, pacientii hipertensivi posedá cunostinte insuficiente privind propria boalá [17].
O parte din impedimentele intalnite de perso-nalul medical in organizarea educatiei terapeutice in hipertensiunea arterialá au fost identificate de respondenti, precum deficientele tehnico-materi-ale (75,7%), necomplianta pacientilor (69,5%), lipsa timpului (65,2%). De asemenea, in cadrul etapei 4 a modelului Deming, se contureazá másurile de imbunátátire a procesului de organizare a educatiei terapeutice: instruirea personalului medical (84,1%), standardizarea procesului de educatie terapeuticá la nivel national (69,3%), sporirea motivatiei pacientilor (60,1%).
ín urma studiului realizat, s-au conturat reco-mandárile privind organizarea educatiei terapeutice in hipertensiunea arterialá: 1) aplicarea modelului lui Deming PDCA in organizarea procesului de educatie terapeuticá; 2) standardizarea procesului de educatie terapeuticá in HTA la nivel national; 3) instruirea personalului medical in organizarea educatiei terapeutice in conformitate cu recomandárile OMS;
4) stabilirea educatiei terapeutice un serviciu medical prestat de personalul medical instruit; 5) motivarea pacientilor prin implicarea familiei, societätii si a mass-mediei.
Limitárile studiului
În studiu a participat personalul institutiilor medicale, care dispune de posibilitäti tehnice si competente de utilizare a tehnologiilor digitale. Distributia participantilor la studiu a fost neuniformä, tnsä importantä a fost analiza esantionului.
Concluzii
1. În Republica Moldova medicul de familie este considerat persoana responsabilä de organizarea educatiei terapeutice a pacientilor cu hipertensiune arterialä, spre deosebire de alte täri unde aceastä sarcinä este atribuitä personalului medical instruit în educatia terapeuticä.
2. Conform räspunsurilor primite, educatia te-rapeuticä a pacientilor cu hipertensiune arterialä se efectueazä în mod individual, în cadrul consultului medical care este planificat în mediu trimestrial, msä rezultatele acestei interventii denotä necesitatea de reevaluare a procesului de organizare a educatiei terapeutice.
3. Procesul de organizare a educatiei terapeutice este incomplet, din cauza lipsei sau insuficientei proceselor de planificare si evaluare a rezultatelor educatiei terapeutice a pacientilor cu hipertensiune arterialä.
Multumiri
Autoarea aduce multumiri profesorilor Scolii de Management în Sänätate Publicä si îsi exprimä profunda recunostintä tuturor participantilor în studiu pentru receptivitate si suport în colectarea datelor.
Bibliografie
1. American Academy of Family Physician, Patient Education. 2000.1;62(7):1712-1714. Disponibil la: https:// www.aafp.org/afp/2000/1001/p1712.html.
2. Di Chiara T., Scaglione A., Corrao S., Argano C., Pinto A. & Scaglione R. Education and hypertension: impact on global cardiovascular risk. Acta Cardiológica, 2017, 72(5): 507-513.
3. Forouzanfar MH, Liu P, Roth GA et al. Global burden of hypertension and systolic blood pressure of at least 110 to 115 mm Hg, 1990-2015. JAMA 2017;317: 165-182.
4. Health for all targets. The health policy for Europe. Copenhagen, WHO Regional Office for Europe, 1991.
5. Hotärärea Guvernului RM. Nr. 1372 din 23-12-2005 cu privire la modul de compensare a medicamentelor în conditiile asigurärii obligatorii de asistentä medicalä, 2005.
6. Iliej L. Managementul calität i i totale Cluj-Napoca: Editura Dacia. 2003. (p. 30).
7. Kearney PM, Whelton M, Reynolds K, Muntner P, Whel-ton PK, He J. Global burden of hypertension: analysis of worldwide data. Lancet 2005; 365:217-223.
8. Larrañaga I., Soto-Gordoa M., Arrospide A., Jauregi M., Millas J. & San Vicente R. et al. (2017). Evaluation of the Implementation of an Integrated Program for Musculoskeletal System Care. Reumatología Clínica (English Edition), 13(4), 189-196. DOI: 10.1016/j. reumae.2016.04.013.
9. Ministerul Sánátátii al Republicii Moldova. Ordinul nr. 695 din 13.10.2010 cu privire la Asistenta Medicalá Primará din Republica Moldova, 2010.
10. Ministerul Sánátátii al Republicii Moldova. Ordin nr. 829 din 29.10.2016 privind implementarea Hotárárii Guvernului nr. 1000 din 23.08.2016 cu privire la apro-barea Programului national de promovare a sánátátii pentru anii 2016-2020. Chisináu, 2016.
11. Ministerul Sánátátii al Republicii Moldova, Compa-nia Nationalá de Asigurári în Mediciná. Ordinul a nr. 247/125A din 28.03.2017 cu privire la indicatorii de performantá în Asistenta Medicalá Primará. Chisináu, 2017.
12. Ministerul Sánátátii, Muncii si Protectiei Sociale al Republicii Moldova. Raport privind îndeplinirea in-dicatorilor AMP, 2017.
13. Ozoemena E., Iweama C., Agbaje O., Umoke P., Ene O. & Ofili P. et al. Effects of a health education intervention on hypertension-related knowledge, prevention and self-care practices in Nigerian retirees: a quasi-experimental study. Archives Of Public Health, 2019, 77 (1).
14. Ribeiro C. D., Resqueti V. R., Lima Í., Dias F. A., Glynn L. & Fregonezi G. A. (2015). Educational interventions for improving control of blood pressure in patients with hypertension: a systematic review protocol. BMJ open, 5(3), e006583. https://doi.org/10.1136/ bmjopen-2014-006583.
15. Perl S., Niederl E., Kos C., Mrak P., Ederer H., Rakovac I., Beck P., Kraler E., Stoff I., Klima G., Pieske B. M., Pie-ber Th. R., Zweiker R. Randomized Evaluation of the Effectiveness of a Structured Educational Program
for Patients With Essential Hypertension. American Journal of Hypertension, Volume 29, Issue 7, July 2016, Pages 866-872, https://doi.org/10.1093/ajh/ hpv186.
16. Soto-Gordoa M., Arrospide A., Merino Hernández M., Mora Amengual J., Fullaondo Zabala A. & Larrañaga I. et al. (2017). Incorporating Budget Impact Analysis in the Implementation of Complex Interventions: A Case of an Integrated Intervention for Multimorbid Patients within the CareWell Study. Value In Health, 20(1), 100-106. doi: 10.1016/j.jval.2016.08.002.
17. Topa A., Gusilá I.,. Maximciuc S., Zarbailov N. Evalu-area cunostintelor pacientilor cu hipertensiune arterialá din Republica Moldova cu privire la propria boalá. Sànàtate Publica, Economie §i Management în Medicina, 2019; 4 (82): 72-75.
18. Wang Y., Chen J., Wang K. & Edwards C. Education as an important risk factor for the prevalence of hypertension and elevated blood pressure in Chinese men and women. Journal Of Human Hypertension, 2006, 20 (11): 898-900.
19. World Health Organization. A global brief on hypertension. 2013.
20. World Health Organization. World Hypertension Day 2019. https://www.who.int/cardiovascular_diseases/ world-hypertension-day-2019/en/.
21. World Health Organization. Therapeutic Patient Education. Continuing Education Programmes for Health Care Providersin the Field of Prevention of Chronic Diseases. Report of a WHO Working Group. 1998.
22. World Health Organization. Global NCD target reduce high blood pressure, (pp. 1-2), 2016. https://www. who.int/beat-ncds/take-action/policy-brief-reduce-high-blood-pressure.pdf.
Alexandra Topa,
Master în sánátate publicá, doctorandá, USMF "Nicolae Testemitanu" tel: +373 68208482 e-mail: alexandra.topa.fd@gmail.com
