CC BY
24^^ DIFERENTELE ASPECTELOR ^^ CLINICE SI ALE FACTORILOR DE RISC LA PACIENTII CU ALCOOLISM CRONIC iN FUNCTIE DE SEX
Rezumat
Consumul de alcool are un impact major asupra sanatatii pub-lice. Scopul studiului a constat in identificareaparticularitatilor si a factorilor de risc de imbolnavire de alcoolism in functie de sexul persoanei pentru elaborarea recomandarilor de preventie primara si secundara a maladiei. A fost realizat un studiu de tip retrospectiv, in care au fost inclusi 249 de bolnavi de alcoolism cronic inregistrati in 2018, distribuiti in mod egal in functie de sex masculin/feminin, fapt ce a asigurat com-parabilitatea rezultatelor. Evolutia diferita a alcoolismului in functie de sex a fost cauzata de implicarea diferitor factori de risc de imbolnavire. Cei mai frecventi au fost: nivelul social-economic vulnerabil, absentapolitei de asigurare, statutul civil de persoana solitara. Varsta peste 65 de ani si resedinta rurala au fost constatate mai frecvent la femei. Evolutia clinica a fost grava la femei din cauza tulburarilor psihotice, care a determinat solicitarea asistentei medicale urgente. Lipsa remisiei sau remisia incompleta, evolutia latenta a bolii catre pierderea controlului si degradarea continua a personalitatii au fost mai frecvente la femei, iar anozognozia - la barbati. Femeile au fost mai compliante la tratamentul spitalicesc decat barbatii. Profilaxiaprimara trebuie sa tinteascagrupurile defavorizate. Profilaxia secundara prin informare cu privire la semnele bolii trebuie sa tinteasca barbatii, iar colaborarea cu narcologul trebuie realizata cat mai devreme la femei pentru depistarea la timp a bolii si evitarea aparitiei tulburarilor psihotice.
Cuvinte-cheie: alcoolism, factori de risc, sex Summary
Differences in clinical aspects and risk factors in patients with chronic alcoholism according to gender
Alcohol consumption has a major impact on public health. The purpose of the study was to identify the peculiarities and risk factors of alcoholism according to the gender distribution for setting the recommendations for primary and secondary prevention. A retrospective study was conducted, which included 249 patients registered with chronic alcoholism in 2018, equally distributed according to gender, which ensured the comparability of the results. The different evolution of alcoholism according to the gender was caused by the involvement of different risk factors. The most frequent were the social economic vulnerable level, the absence of the insurance policy and single-state person. Age over 65 years as well as rural residence was more frequently found in women. Clinical evolution was severe in women due to psychotic disorders, which contributed to the accessing of the urgent medical care. Lack of remission or partial remission, the latent evolution of the disease towards the loss of control and continuous degradation of personality was more frequent in women, and anosognosia in men. Women were more compliant during the hospital
CZU: [616-36-002-008]
Eugeniu COTELEA1, Evelina LESNIC2,
'Dispensarul Republican de Narcologie, 2IP Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie Nicolae Testemitanu
treatment than men. Primary prophylaxis should target disadvantaged groups. Secondary prophylaxis by informing people about the signs of the disease should target men, and the collaboration with the narcologist should be done in early stages of the women to detect the disease early and avoid the occurrence of psychotic disorders.
Keywords: alcoholism, risk factors, gender Резюме
Различия в клинических аспектах и факторахрискау больных с хроническим алкоголизмом в зависимости от пола
Потребление алкоголя оказывает серьезное влияние на здоровье населения. Целью исследования было выявление особенностей и факторов риска алкоголизма в зависимости от пола больного, для определения рекомендаций по первичной и вторичной профилактике. Было проведено ретроспективное исследование, в котором были включены 249 пациентов, зарегистрированных с хроническим алкоголизмом в 2018 году, поровну распределенных по полу, что обеспечило сопоставимость результатов. Различная эволюция алкоголизма в зависимости от пола была вызвана разными факторами риска. Наиболее частыми были: низкий социально-экономический уровень, отсутствие страхового полиса и статус одинокого человека. Возраст старше 65 лет и сельское место жительства чаще встречались у женщин. Клиническая эволюция была тяжелой у женщин из-за психотических расстройств, которые способствовали частому обращению за неотложной медицинской помощью. Отсутствие ремиссии или частичная ремиссия, хроническая эволюция с потерей контроля, а также деградация личности чаще наблюдались у женщин, а анозогнозия -у мужчин. Приверженность к лечению у женщин была выше, чем у мужчин. Первичная профилактика должна быть направлена на уязвимые группы. Вторичная профилактика путем информирования людей о признаках заболевания должна быть направлена на мужчин, а сотрудничество с наркологом должно осуществляться на ранних стадиях развития заболевания у женщин, чтобы выявить заболевание на ранней стадии и избежать возникновения психотических расстройств.
Ключевые слова: алкоголизм, факторы риска, пол
Introducere
Alcoolul este un produs ce provoaca dependents psihica si fizica [3]. Aceasta dependents de manifests prin consumul unei cantitati tot mai mari de alcool, prin necesitatea de a consuma in perioadele de stres,
reluarea consumului dupá o perioadâ de abstinentá sau continuarea lui în pofida problemelor sociale si încercârii repetate de a controla consumul [2]. O báuturá este consideratá alcoolicá dacá continutul de alcool pur depáseste 1%. Consumul de báuturi alcoolice este considerat moderat în cazul a douá prize pe zi la bárbati si o prizá pe zi la femei. Consumul exagerat/abuziv este ingestia a mai mult de 21 prize pe sáptámáná la bárbati si mai mult de 14 prize la femei. Priza de alcool este o unitate conventional de báuturá ce másoará cantitatea de alcool pur si este consideratá: o sticlá de bere de 5% vol. alc. de 330 ml, un pahar de vin 10% vol. alc. de 150 ml sau un pahar mic de tárie 40% vol. alc. de 40 ml [3].
Conform definitiei standardizate, alcoolismul este o patologie progredientá, determinatá de atractia pentru báuturi alcoolice, cu formarea unei stári disfunctionale si a sindromului de abstinentá la întreruperea consumului, iar în cazurile cu consum de lungá duratá determiná dezvoltarea tulburárilor somatoneurologice si psihice [2]. Conform severitátii maladiei, alcoolismul se clasificá în: gradul 1 - preal-coolic, gradul 2 - prodromal, gradul 3 - cronic. Conform frecventei consumului, alcoolismul se diferentiazá în: consum excesiv episodic, consum sistematicîn crestere, consum sistematiccupierderea tolerantei la alcool si dipsomania. Conform duratei de evolutie a bolii, se diferentiazá forma latentâ cu duratá de mai mult de 8 ani, medie cu duratá de 5-8 ani si avansatâ, care este consideratá o evolutie de páná la 5 ani [3].
Cu cât mai devreme survine initierea consumului de báuturi alcoolice în perioada adolescentei, cu atât mai devreme apar tulburárile psihice, neurologice si somatice, cauzate de dependenta alcoolicá [2]. Prevalenta alcoolismului si a psihozelor alcoolice în anul 2016 a constituit 1311,9 la 100.000 populatie [1]. Tulburarea psihoticá delirium tremens este aparitia bruscá a stárii psihotice asociate cu halucinatii, dezorientare temporospatialá, agitatie psihomotorie pe o duratá de 2-5 zile, cu pástrarea în memorie a perceptiilor suportate pe durata psihozei. Incidenta psihozelor a constituit 48,9 la 100.000 populatie [1].
Factorii de risc ai maladiei sunt diferentiati în individuali (genetici), familiali (statut socioeconomic redus al familiei, comportament nociv, consum de alcool, absenta valorilor etico-morale în familie) si de mediu (publicitatea consumului de alcool, accesibili-tatea báuturilor alcoolice, statut socioeconomic pre-car, nivel redus de educatie, absenta sau perceptia redusá a riscului de nmbolnávire) [3].
Scopul studiului a constat în identificarea particularitátilor clinice, în managementul cazului si al factorilor de risc de nmbolnávire de alcoolism la bárbati si la femei, pentru elaborarea recomandárilor de preventie primará si secundará a maladiei.
Material si metode
A fost efectuat un studiu retrospectiv, longitudinal de tip cohortâ, în care au fost inclusi 249 de pacienti consumatori de alcool, înregistrati în perioada 1.01.2018 - 31.07.2018 si internati în subdiviziunile clinice ale IMSP Dispensarul Republican de Narcologie din Republica Moldova. Pacientii au fost distribuiti în grupuri simple si grupuri complexe în functie de sex. Lotul format din bârbati a inclus 126 (50,6%) pacienti si lotul format din femei a fost format din 123 (49,4%) cazuri. Astfel, distributia în loturi a fost similarâ, ceea ce a asigurat comparabilitatea cazurilor.
Cazurile au fost investigate, tratate si gestionate conform Protocolului clinic national - 20 Tulburari mentale si de comportament legate de consumul de alcool [3]. Prelucrarea matematico-statisticâ a ma-terialului a fost efectuatâ prin verificarea cantitativâ si calitativâ a datelor acumulate, apoi s-a procedat la repartizarea materialului în grupuri simple si grupuri complexe. Veridicitatea statisticâ a fost evaluatâ conform criteriului t Student. Semnificativâ a fost valoarea p<0,05 [4].
Rezultate si discutii
Repartizând pacientii pe grupe de vârstâ conform recomandârilor OMS, am constatat câ majorita-tea bârbatilor au avut aceeasi vârstâ cu lotul format din femei. Totusi, femeile cu vârstâ de peste 65 de ani au predominat cu 20 (16,2%) persoane fatâ de doar 4 (3,1%) bârbati, atingând un prag înalt de semnificatie statisticâ. Distribuind pacientii în functie de mediul de resedintâ, am constatat câ bârbatii proveniti din mediul urban au predominat statistic semnificativ fatâ de femeile din acelasi mediu - 73 (57,9%) versus 56 (45,5%) cazuri. Pacientele din mediul rural au predominat statistic semnificativ fatâ de bârbatii proveniti din acelasi mediu - 67 (54,5%) vs 53 (42%). Asadar, conchidem câ femeile vârstnice sunt mai predispuse îmbolnâvirii de alcoolism cronic decât bârbatii. De asemenea, s-a constatat câ vârsta activâ economic si reproductiv este similar afectatâ de alcoolismul cronic. Datele obtinute sunt expuse în tabelul 1.
Tabelul 1
Distributia pacientilor în grupe de vârsta conform recoman-darilor OMS
Indicatori Bârbati N=126 (P %) Femei N=123 (P %) P
Grupa de vârsta 18-24 ani 1 (0,8±0,79) 1 (0,8±0,8) >0,05
25-34 ani 16 (12,8±2,96) 10 (8,1±2,46) >0,05
35-44 ani 41 (32,5±4,17) 29 (23,6±3,82) >0,05
45-54 ani 46 (36,5±4,28) 34 (27,6±4,03) >0,05
55-64 ani 18 (14,3±3,17) 29 (23,6±3,82) >0,05
>65 ani 4 (3,2±1,56) 20 (16,3±3,32) <0,001
Resedinta în mediul: urban 73 (57,9±4,39) 56 (45,5±4,49) <0,05
rural 53 (42,0±4,39) 67 (54,5±4,49) <0,05
Conform rezultatelor studiului clinic, am constatât cä majoritatea bärbatilor au fost diagnosticati cu alcoolism cronic (cod CIM F-10.3) - 86 (68,2%) fatä de doar 48 (39,1%) femei, atingând un prag înalt de semnificatie statisticä (p<0,001). Delirium tremens (cod CIM F-10.4) a fost diagnosticat într-o pondere majoritarä la femei - 73 (59,3%) versus 39 (30,9%) bärbati, cu acelasi prag de semnificatie statisticä. Doar 1 (0,8%) femeie a fost diagnosticatä cu psihozä indusä de consumul mai multor droguri, inclusiv alcool (cod CIM F-19.5), 1 (0,8%) femeie - cu sevraj cauzat de consumul multiplu de droguri si alcool (cod CIM F-19.3), iar 1 (0,8%) bärbat - cu consum abuziv de alcool (cod CIM F-10.1). Asadar, severi-tatea modificärilor clinice este mai mare la femei comparativ cu bärbatii, fapt ce demonstreazä cä subpopulatia femininä trebuie sä fie tinta prioritarä a campaniilor de preventie primarä a consumului excesiv de alcool.
Selectând pacientii în functie de istoricul trata-mentului antialcoolism, am constatat o distributie similarä a pacientilor în cele douä loturi. Fiecare al doilea pacient reinternat din ambele loturi s-a aflat într-o remisie de pänä la sase luni de la cura anteri-oarä de tratament specializat, respectiv 42 (59,1%) bärbati versus 22 (51,1%) femei. Absenta remisiei s-a constatat la 14 (32,1%) femei vs 12 (16,9%) bärbati. Un numär mic de cazuri au fost integrate în grupu-rile cu durata remisiei de 6 luni - 1 an, respectiv 5 (7,1%) bärbati vs 2 (4,6%) femei, cu durata de 1-3 ani - 9 (12,6%) bärbati vs 3 (6,9%) femei, iar mai mult de 3 ani - 3 (4,2%) bärbati. Datele confirmä cä tratamentul medicamentos conduce la o remisie de scurtä duratä, incompletä sau la absenta instalärii remisiei în aceeasi proportie printre femei si printre bärbati, fapt explicat de impactul major al factorilor de mediu în reluarea consumului de alcool imediat dupä finalizarea curei de tratament.
Un numär absolut de 71 de bärbati si 43 de femei au beneficiat de spitalizäri repetate. Selectând pacientii tratati anterior pentru cauza reinternärii, am constatat cä douä treimi din ambele loturi au fost formate din persoane care au revenit la tratament repetat dupä recidiva patologiei - respectiv 54 (76,1%) bärbati vs 29 (67,4%) femei. Lipsa remisiei patologiei a fost cauza reinternärii unei proportii mai mari de femei - 14 (32,5%) vs 12 (16,9%) bärbati. Distribuind pacientii în functie de cauza spitalizärii repetate, am constatat cä 3 (4,2%) bärbati au fost recuperati dupä abandon, 1 (1,4%) bärbat a fost reinternat pentru tratament preventiv si 1 (1,4%) bärbat - conform reco-mandärilor expertizei legale. Sintetizând rezultatele obtinute, conchidem cä absenta diferentelor între bärbati si femei privind cauza spitalizärii repetate este conditionatä de acelasi mecanism fiziopatologic
care cauzeazä reinitierea consumului de alcool dupä finalizarea tratamentului medicamentos.
Repartizând pacientii conform duratei de perceptie a bolii, s-a constatat cä majoritatea bärbatilor au fost confirmati cu anozognozie, defini-tä prin lipsa recunoasterii ümbolnävirii la 69 (54,7%) din ei versus 9 (7,3%) femei, cu un prag înalt de semnificatie statisticä (p<0,001). Evolutie a bolii cu o duratä mai mare de 10 ani s-a constatat la fiecare a doua femeie - 65 (52,8%) cazuri fatä de 44 (34,9%) la bärbati, cu o diferentä statistic semnificativä între esantioane. În grupul pacientilor cu o duratä a bolii de 6-10 ani a fost inclusä fiecare a doua femeie, respectiv 34 (27,6%) vs 11 (8,7%) bärbati, de asemenea cu o diferentä statistic semnificativä. În grupul pacientilor cu o duratä a bolii de 3-5 ani de asemenea au predominat statistic semnificativ femeile - 13 (10,5%) vs 2 (1,5%) bärbati. Astfel, anozognozia si evolutia bolii de peste 10 ani au predominat în lotul peroanelor de sex masculin, iar evolutia de pânä la 10 ani a predominat în lotul peroanelor de sex feminin.
Repartizând pacientii conform progredientei (vitezei de progesare) alcoolismului, am constatat cä au evoluat avansat (viteza de progresare de pânä la 5 ani) un numär similar de pacienti în ambele loturi: 49 (38,9%) bärbati vs 49 (39,8%) femei. Progredienta medie (viteza de progresare de la 5 la 8 ani) a predominat semnificativ în lotul masculin - 59 (46,8%) vs 41 (33,3%), iar progredienta latentä a predominat în lotul feminin - 33 (25,8%) vs 18 (14,5%), atingând acelasi prag statistic (p<0,05).
Un indicator al riscului de ümbolnävire de alcoolism este statutul economic al persoanei. Repartizând pacientii în grupuri economice, am constatat predominarea semnificativä a bärbatilor someri - 78 (61,9%) versus 46 (37,3%) femei, atingând un prag înalt de semnificatie statisticä. Femeile pensionate au predominat statistic semnificativ fatä de bärbatii pensionati - 41 (33,3%) vs 7 (5,5%), cu acelasi prag de semnificatie statisticä. Persoanele angajate au predominat statistic nesemnificativ în grupul de bärbati - 35 (27,7%) vs 24 (19,5%). Persoanele cu dizabilitäti au predominat statistic nesemnificativ în grupul de femei - respectiv 12 (9,7%) vs 6 (4,7%) bärbati (tabelul 2). Asadar, alcoolismul se asociazä cu un statut economic precar, agravat de somaj la bärbati si de perioada pensionärii la femei.
Tabelul 2
Distributia pacientilor în functie de statutul conomic
Statutul Bärbati, N=126 Femei, N=123 P
economic
Angajat 35 (27,7±3,99) 24(19,5±3,57) >0,05
Pensionat 7 (5,5±2,04) 41 (33,3±2,25) <0,001
Persoanä cu dizabilitäti 6 (4,7±1,89) 12 (9,7±2,67) >0,05
Neangajat 78 (61,9±4,32) 46 (37,3±4,36) <0,001
Repartizând pacientii conform statutului de asigurat, care este determinat de cel economic, am constatât cä majoritatea lor au fost persoane asigu-rate într-o proportie similarä în ambele loturi, cu o ratä de 66 (52,3%) bärbati versus 77 (62,6%) femei. Pacienti neasigurati au fost mai putini, predominând statistic nesemnificativ în lotul format din bärbati - 54 (42,8%) vs 44 (35,7%) femei. Au beneficiat de servicii medicale contra platä un numär mic de cazuri în ambele loturi: 9 (7,3%) femei vs 4 (3,1%) bärbati.
Repartizând pacientii conform modului de acces la tratamentul medicamentos, am determinat cä fiecare al treilea bärbat a accesat în mod independent serviciile specializate în narcologie - 50 (39,6%) vs 14 (11,3%) femei, iar prin intermediul serviciului de asistentä medicalä urgentä au fost mai frecvent spitalizate femeile - 59 (47,9%) vs 40 (31,7%) bärbati, atingând un prag înalt de semnificatie sta-tisticä (p<0,001). Au fost însotiti de rude 26 (2o,1%) bärbati versus 38 (30,8%) femei, iar de colaboratorii organelor de ordine publicä - 10 (7,9%) bärbati vs 12 (9,1%) femei, färä diferentä statisticä între loturi. Conchidem cä predominarea femeilor directionate de serviciul de asistentä medicalä primarä demon-streazä starea generalä alteratä grav, care necesitä spitalizare urgentä pentru instituirea tratamentului medicamentos de dezintoxicare si prevenirea dece-sului. Implicarea colaboratorilor serviciului de ordine publicä demonstreazä comportamentul antisocial al pacientilor de ambele sexe.
Durata standardizatä a tratamentului narcolo-gic al alcoolismului în conditii de spitalizare este de 21-28 de zile. Repartizând pacientii conform duratei spitalizärii, am constatat cä majoritatea persoanelor din ambele grupuri au fost spitalizate pentru trata-ment medicamentos 3-4 säptämâni, respectiv 66 (52,3%) bärbati versus 77 (62,6%) femei. O pondere mai micä - 36 (28,5%) bärbati fatä de 28 (22,7%) femei - au fost spitalizati pe o duratä de 10-20 de zile, astfel nerespectându-se durata standardizatä. Un numär redus de pacienti din ambele loturi au fost incomplianti la tratamentul spitalicesc si s-au tratat doar 1-9 zile - 15 (11,9%) bärbati si 11 (8,9%) femei. De asemenea, un numär redus de pacienti au fost tratati mai mult de 28 de zile din cauza stärii generale grav alterate - 9 (7,1%) bärbati si 7 (5,6%) femei. Asadar, fiecare al doilea pacient a fost supus unei abordäri standardizate de management al cazu-lui, iar fiecare al treilea a fost incompliant, finalizând tratamentul prea devreme.
Repartizând pacientii conform tipului de spitalizare, am determinat cä spitalizare primarä au avut preponderent femeile - 80 (65,1%) versus 55 (43,6%) bärbati, iar spitalizäri repetate sau multiple au avut preponderent bärbatii - 61 (48,4%) vs 36 (29,3%) femei, cu un grad înalt de semnificatie statisticä (p<0,001). Predominarea spitalizärii primare la fe-
mei demonstreazä lipsa tratamentului narcologic in conditii de spital, dar si spitalizarea prin intermediul serviciului de asistentä medicalä urgentä din cauza stärii lor grave.
ín ceea ce priveste statutul educational, am constatat cä in ambele loturi fiecare al doilea pacient avea studii medii secundare sau liceale - 62 (49,2%) bärbati si 59 (47,9%) femei. Persoanele cu studii medii de specialitate au predominat semnificativ in lotul feminin cu 49 (39,8%) cazuri versus 34 (26,9%) cazuri la bärbati. Persoanele cu studii medii liceale au predominat semnificativ in lotul bärbatilor - 18 (14,2%) vs 8 (6,5%) femei. Bärbatii cu studii superioa-re au predominat nesemnificativ fatä de femei. Deci, nivelul socioeconomic diminuat este o consecintä a instruirii insuficiente si este identificat mai frecvent la pacientii cu alcoolism cronic (tabelul 3).
Tabelul 3
Distributia pacientilor în functie de statutul educational
Statut educational Bärbati, N=126 Femei, N=123 P
Studii medii incomplete 62 (49,2±4,45) 59 (47,9±4,51) >0,05
Studii liceale 18 (14,2±3.11) 8 (6,5±2,22) <0,05
Studii medii de specialitate 34 (26,9±3,95) 49 (39,8±4,41) <0,05
Studii superioare 12 (11,3±3,95) 7 (5,6±4,41) >0,05
În functie de statutul civil, fiecare al doilea pacient din ambele loturi a fost cásátorit, respectiv 63 (50%) bárbati versus 58 (47,15%) femei. Persoanele celibatare au predominat statistic nesemnificativ în lotul format din bárbati - 43 (34,1%) vs 29 (23,5%) femei. Persoanele divortate au fost distribuite în aceeasi proportie, iar cele váduve au predominat statistic semnificativ în lotul femeilor. Un numár mic de femei erau în concubinaj - 5 (4%) cazuri. Astfel, fiecare al doilea pacient era solitar, cu predomina-rea femeilor váduve, datoritá vârstei mai înaintate de îi^bo^vire. Totalitatea persoanelor solitare, care a inclus categoriile de celibatari/e, divortati/ te si váduvi/e, au fost distribuite similar în ambele esantioane - 63 (50%) fatá de 60 (49%), demonstrând necesitatea suportului acestor pacienti din partea întregii comunitáti (tabelul 4).
Tabelul 4
Distributia pacientilor în functie de statutul civil
Statutul civil Bärbati, N=126 Femei, N=123 P
Celibatar 43 (34,1±4,22) 29 (23,5±3,82) >0,05
Cäsätorit 63 (50,1±4,45) 58 (47,1±4,50) >0,05
Divortat 15 (11,9±2,88) 14 (11,3±2,86) >0,05
Väduv 5 (3,9±1,73) 17 (13,8±2,76) <0,01
Concubinaj 0 5 (4±0,78) <0,01
Sintetizând datele studiului efectuat, putem conchide cä diferentele principale dintre bärbatii si femeile afectate de alcoolismul cronic sunt
conditionate de particularitätile biologice, de mediul de resedintä si de evolutia clinicä a bolii. Astfel, particularitatea biologicä definitorie este predominarea vârstei de peste 65 de ani la femei si absenta diferentelor de proportii în celelalte grupe de vârstä între bärbati si femei. Din punct de vedere demografic, mediul de resedintä rural este mai frecvent asociat cu alcoolismul la femei, iar cel urban - la bärbati. Factorii de risc socioeconomici, precum statutul de persoanä neangajatä la bärbati si de persoanä pensionatä la femei, au condus mai frecvent la nmbolnävirea de alcoolism. Fiecare al doilea pacient, indiferent de sex, a accesat serviciile medicale în pofida lipsei politei de asigurare. Desi statutul de persoanä solitarä a predominat în ambele loturi, au fost identificate mai multe femei väduve. Studii medii generale au fost constatate la fiecare al doilea pacient, totusi nivelul redus de instruire a predominat în lotul masculin. Astfel, putem deduce cä nivelul redus de instruire, ca indicator al valorilor eti-co-morale diminuate asociate cu neconstientizarea riscului, a condus la ümbolnävirea mai frecventä de alcoolism a bärbatilor.
S-au stabilit diferente în managementul cazu-lui în ceea ce priveste metoda de acces la serviciile specializate în narcologie, diagnosticul la internare, durata si motivul internärii. Din cauza stärii generale grav alterate prin lipsa tratamentului, tulburarea psi-hoticä delirium tremens a fost diagnosticatä la fiecare a doua femeie. De asemenea, din cauza evolutiei severe, fiecare a doua femeie a apelat la serviciul de asistentä medicalä urgentä pentru internare. Spitalizarea primarä a predominat la femei, fapt ce reflectä stigmatul cu care acestea se confruntä. Spitalizarea repetatä a predominat la bärbati, de aceea ponderea bärbatilor internati pentru starea de sevraj a fost mai mare. Datoritä accesului oportun al tratamentului narcologic, fiecare al doilea bärbat nu si-a recunoscut boala, fiind stabilit cu anozognozie. Durata remisiei de la finalizarea ultimei cure de tra-tament medicamentos nu a depäsit sase luni pentru fiecare al doilea pacient din ambele loturi. Lipsa remisiei a predominat la femei, în pofida tratamentului administrat. Durata de spitalizare a corespuns cu cea recomandatä (21-28 de zile) la fiecare al doilea pacient din ambele loturi. Incompliantä terapeuticä, externare administrativä sau la cerere s-a stabilit la fiecare al treilea bärbat.
Concluzii
1. Alcoolismul cronic evolueazä diferit la femei comparativ cu bärbati, din cauza implicärii diferitor factori de risc si bariere psihologice.
2. Criteriul de vârstä este aplicat doar pentru femeile de peste 65 de ani, care au predominat fatä de bärbati.
3. Factorii de risc socioeconomici, cum ar fi nivelul redus de instruire, nivelul socioeconomic vulnerabil, absenta unei meserii sau profesii, absenta
politei de asigurare, statutul civil de persoanä solitarä, sunt criterii pentru nmbolnävirea de alcoolism în aceeasi mäsurä la femei si la bärbati, dacä mäsurile de preventie primarä nu sunt instituite.
4. La femei, evolutia clinicä a alcoolismului a fost agravatä mai frecvent de tulburärile psihotice, lipsa remisiei sau remisia incompletä la fiecare al doilea caz si evolutia cätre pierderea controlului si degradarea continuä a personalitätii.
5. Managementul cazului pe durata spitalizärii a fost standardizat, färä diferente în functie de sexul persoanei, msä femeile au fost compliante la tra-tamentul spitalicesc mai frecvent decât bärbatii si durata de spitalizare a fost mai mdelungatä.
Recomandári practice
• Metodele de profilaxie primarä, precum campaniile de educatie si informare, trebuie îndrep-tate cätre grupele defavorizate socioeconomic si cu nivel redus de instruire, tintind tinerii si femeile.
• Reducerea motivatiei de a se abtine de la consumul de bäuturi alcoolice, utilizând mesaje si vectori credibili, trebuie sä fie orientatä spre subpopulatia adultilor tineri si cea a femeilor.
• Metodele de profilaxie secundarä vor fi infor-marea subpopultiei masculine cu privire la semnele si simptomele alcoolismului si consilierea lor în ve-derea sistärii definitive a consumului de alcool.
• Metoda de profilaxie secundarä, care constä în colaborarea cu specialistul-narcolog cu scopul di-agnosticärii timpurii a alcoolismului pentru evitarea aparitiei tulburärilor psihotice, trebuie aplicatä în subpopultia femininä.
• Luând în considerare caracterul de viticultor al populatiei Republicii Moldova, se recomandä promovarea intensä a stilului sänätos de viatä prin: exercitii fizice, ingestia a cel putin doi litri de apä pe zi si evitarea consumului de sare, gräsimi si bäuturi alcoolice.
Bibliografie
1. Centrul National de Management în Sänätate. Indica-toriipreliminari în formatprescurtatprivindsànàtatea populatiei si activitatea institutiilor medico-sanitare. Chisinäu, 2017. Disponibil pe: http://www.cnms.md/ ro/rapoarte (citat 1.04.2020).
2. Oprea V. Particularitàtile structurale si dinamice ale psihozeloralcoolice: rez. tz. dr. st. med. USMF Nicolae Testemitanu, 1994.
3. Protocol clinic national. Tulburàri mentale si de com-portament legate de consumul de alcool. Chisinäu, 2013. Disponibil pe: https://old.ms.gov.md/files (citat 1.04.2020).
4. Spinei L., Lozan O., Badan V. Biostatistica. Chisinäu: Tipografia Centralä, 2009. 94 p.
Evelina Lesnic, dr. st. med, conferentiar universitar,
Catedra de pneumoftiziologie,
IP USMF Nicolae Testemitanu,
tel.: 069883302,
e-mail: evelina.lesnic@usmf.md
