Date comparative privind evaluarea capacităţilor de comunicare a medicilor de familie şi a persoanelor din lotul-martor Текст научной статьи по специальности «Фундаментальная медицина»

MANAGEMENT ÎN SÁNÁTATE

DATE COMPARATIVE PRIVIND EVALUAREA CAPACITÀTILOR •E COMUNICARE A MEDICILOR DE FAMILIE §I A PERSOANELOR DIN LOTUL-MARTOR

Victoria BUCOV, Nicolae FURTUNÄ, Elena BUCOV, Laura JURCAN,

Centrul National de Sänätate Publica

Summary

Comparative data on communication skills of family doctor and in the control group

By way of questionnaires were conducted comparative studies on communication and organizational skills of family physicians (n=101) and those from the control group (n=100). The data obtained showed that persons in the group of family physicians compared with those in the control group are more rigid, less mobile in communication, have a lower level of communication skills and organizational skills. It should be mentioned that this difference is observed in groups with different work experience - 0-5 and 21 years and over, so that is not influenced by life and professional experience. Moreover the group offamily doctors with greater work experience had significantly lower level of government in the process of communication. An important influence on communication skills and differences between family doctors and control group it has individual style of behavior. All this shows the need for psychological testing on the admission of persons in educational institutions with medical profile and continuous training of doctors in compartment for communication with patients.

Keywords: communication skills, organizational skills, family doctors, control group.

Резюме

Сравнительные данные по оценке навыков общения семейных врачей и в контрольной группе

C помощью анкетирования были проведены сравнительные исследования по оценке коммуникативных и организаторских навыков в группе семейных врачей (№=101) и в контрольной группе (№=100). Полученные данные показали, что в группе семейных врачей по сравнению с контрольной группой наблюдается большая ригидность и меньшая мобильность при общении, более низкий уровень коммуникативных навыков и организаторских способностей. Обращает на себя внимание тот факт, что это различие выявляется как при стаже 0-5 лет, так и 21 и более лет, то есть не зависит от жизненного и профессионального опыта. Кроме того, в группе семейных врачей с большим стажем работы значительно снижается уровень самоуправления при общении. Существенное влияние на навыки общения и различия между указанными группами лиц имеет индивидуальный стиль поведения. Полученные данные свидетельствуют о необходимости психологического тестирования при приеме лиц в учебные заведения медицинского профиля и непрерывного обучения врачей коммуникативным и организационным навыкам для более эффективного общения с пациентами.

Ключевые слова: коммуникативные навыки, организаторские способности, семейный врач, контрольная группа.

Introducere

ín activitatea profesionalä reusitä, un rol decisiv il joacä competent si experi-en^a lucrätorului in domeniul respectiv, indeosebi aceasta se referä la specialistii in medicinä [1]. Succesul mäsurilor preventive medicale, cärora sunt supuse persoanele sänätoase, in special al vaccinärii, depinde de increderea pacientului in medicul de familie, de competent medicului de a comunica eficient cu oamenii [2, 3]. Este de subliniat faptul cä timpul limitat al vizitei pacientului cere de la medic un nivel inalt de aptitudini organizatorice [4, 5]. La prima vedere, s-ar pärea cä vechimea in muncä a specialistului, in particular a medicului de familie, contribuie nu numai la acumularea experien^ei profesionale si a deprinderilor practice, dar si la cresterea nivelului abi-litä^ilor de comunicare si organizare [6]. ín studii speciale, prin chestionarea a 101 medici de familie, a fost demonstrat insä cä in manifestarea aptitudinilor organizatorice, abilitä^ilor de comunicare si nivelului de autoguvernare la medicii de familie in grupuri cu diferitä vechime in muncä si pe mäsura cresterii experien^ei profesionale nu au fost evidencíate diferente statistice [7, 8]. Acest fapt a determinat necesitatea de comparare a datelor ob^inute in mediul medicilor de familie cu rezultatele testärii persoanelor dintr-un lot-martor. Rezultatele ob^inute in cercetärile comparative servesc drept subiect al articolului de fa^ä.

Materiale si metode

t

Caracteristica comportamentului in comunicare a persoanelor evaluate a fost ob^inutä prin intervievarea, cu utilizarea chestionarelor respective, a 101 medici de familie si a 100 indivizi de alte specialitäti legate de comunicarea cu oamenii (de ex., studen^i, pedagogi, vanzätori etc.), selecta^i randomizat cu diferitä vechime in muncä - de la 0-5 ani panä la 20 si mai mul^i ani. Chestionarele au fost analizate prin evalua-

MANAGEMENT IN SÁNÁTATE

rea ráspunsurilor in puncte si au inclus caracteristica abilitátilor de comunicare, aptitudinilor organizato-rice, nivelului de autoguvernare in comunicare si a stilului comportamentului in comunicare [7, 8]. Au fost calculati urmátorii indici statistici: indicatorul Student, pentru a compara datele din douá loturi examinate, si coeficientul corelatiei de rang Spearman, pentru a compara douá caracteristici diferite in interiorul unuia si aceluiasi grup [9].

Rezultate obfinute si discufii

ín tabelele 1 si 2 sunt prezentate date medii privind punctele adunate de medicii de familie si persoanele din lotul-martor, calculate in baza ches-tionarelor completate si caracteristicii detaliate a capacitátilor de comunicare.

Tabelul 1

Caracteristica generala a capacitátilor de comunicare ín grupul medicilor de familie si ín lotul-martor (ín puncte)

Lotul Nivelul Abili- Apti- Stilul comporta-

de auto- tate de tudini mentului ín comu-

guverna- comu- orga- nicare

re ín co- nicare nizato- 1 2 3 4

municare rice

Medici de 12,1 10,8 12,5 9,7 11,9 11,1 7,2

familie

Lot-martor 13,9 16,1 16,9 8,9 11,6 12,3 7,2

La evaluarea nivelului de autoguvernare in comunicare, a abilitátilor de comunicare, aptitudinilor organizatorice mai multe puncte sunt adunate de reprezentantii lotului-martor.

ín ceea ce priveste stilul comportamentului in comunicare, tendinta dominantá in ambele grupuri include directionarea spre partener, tendinta de parteneriat in procesul de comunicare, mobilitate, capacitate de a opera in procesul de comunicare in functie de situatia creatá, o manifestare de sine in procesul de comunicare, caracterul deschis in comunicare, accesibilitate pentru partener in anu-mite situatii.

ín acelasi timp, persoanele din grupul medicilor de familie sunt mult mai rigide in dialog, preferand sá foloseascá un model stabil de comunicare, com-parativ cu lotul-martor, in care un numár mai mare de respondenti au arátat mobilitate in comunicare, disponibilitate la dialog, capacitate de a schimba stilul de comunicare in functie de situatia specificá, capacitate de a se adapta la partener, tinand cont de comportamentul si mobilitatea lui (figura 1).

Medicii de familie, conform rezultatelor chesti-onárii, au un nivel mediu al abilitátii de comunicare si al aptitudinilor organizatorice, adicá existá dorinta de a comunica pentru a-si apára propriile opinii, dar

poten^ialul acestor abilitá^i este redus. Un numár mic al medicilor de familie au evaluat propriile abilitá^i organizatorice si de comunicare ca fiind ridicate. ín acest caz, aptitudinile organizatorice sunt la un nivel mai inalt, comparativ cu cele comunicative.

90% 80%-70% 60%-50%-40% 30%-20% 10% 0%-

_ _□ Martor _ □ Medici de familie

j

J i 1 A.

Rigiditate

Axarea la partener

Mobilitate

Figura 1. Nivelul de autoguvernare ín comunicare ín grupul medicilor de familie si ín lotul-martor

Potrivit ráspunsurilor respondentilor, majorita-tea din lotul-martor se caracterizeazá printr-un nivel inalt al abilitátii de comunicare si al aptitudinilor organizatorice, se orienteazá bine in circumstantele noi, gásesc rapid un limbaj comun cu persoanele necunoscute, incearcá sá extindá comunicarea lor, sá ia initiativa in comunicare, sunt capabili de a lua decizii in situatii dificile, neobisnuite. Mai mult ca atat, ei simt dorinta de a se ocupa cu activitatea de comunicare si cu cea organizatoricá, sunt siguri in luarea deciziilor, capabili sá-si apere punctul de vedere (figurile 2 si 3).

60%

50%

40%

30%

20%

10%

0%

□ Martor □ Medici de familie

=

1

Inferior Scazut Mediu Inalt Ridicat Nivelul abilitátilor de comunicare

Figura 2. Date privind nivelul abilitátilor de comunicare ín grupul medicilor de familie si ín lotul-martor

MANAGEMENT IN SÄNÄTATE

70%

60%

50%-

40%-

30%-

20%-

10%-

0%

□ Martor

□ Medici de familie

Inferior

Scäzut

Mediu

Inalt

Ridicat

Nu a fost depistatá o diferentá statisticá semnificativá pentru urmátoarele:

• orientarea la proces in comunicarea profesionalá (P>0,05);

• orientarea spre perspectivá, spre viitor (P>0,05);

• orientarea la actiune (P>0,05).

Au fost comparate caracteristici comportamentale in grupurile analizate de respondent in funche de vechimea in muncá - 0-5 si 21 si mai multi ani. S-a constatat cá experienta de viatá si cea profesionalá nu influenteazá indicii analiza^. Atat in grupurile cu vechimea in muncá de 0-5 ani, cat si in cele cu 21 si mai multi ani, diferente statistic semnificative au fost depistate la aceleasi pozitii:

• nivelul de autoguvernare in dialog (P<0,01);

• abilitáti de comunicare (P<0,001);

• aptitudini organizatorice (P<0,001).

Nu au fost depistate diferente semnificative (P>0,05) in orientarea spre actiune, concentrarea asupra procesului, axarea pe partener, orientarea spre perspectivá.

Analiza diferitor caracteristici comportamentale si orga-nizatorice prin calcularea indecelui de corelare Spearman la persoanele din grupul medicilor de familie si din lotul-martor cu diferitá vechime in muncá este prezentatá in tabelul 3.

Tabelul 3

Valoarea coeficientului de corelare Spearman in grupul medicilor de familie si in lotul-martor cu diferitá vechime in muncá*

Nivelul aptitudinilor organizatorice

Figura 3. Date privind nivelul aptitudinilor organizatorice in grupul medicilor de familie si in lotul-martor

Stilul predominant de comunicare in lotul-martor este orientarea spre oameni, inclusiv discutii despre nevoile umane, motive, sentimente, in^elegere, cooperare si relatii re-ciproce, empatie, sensibilitate, orientare emo-tionalä si psihologicä. Medicii de familie sunt mult mai orienta^ la procesul de activitate, prioritätile fiind discutiile faptelor, aspectelor procedurale, de planificare, organizare, evaluare a detaliilor. Ei sunt mai putin emotionali, in comunicare sunt axati pe caracterul ei sis-tematic, secvential, meticulos.

Cu ajutorul criteriului Student (t-test), bazandu-ne pe datele din tabelul2, am iden-tificat diferente statistice semnificative intre capacitätile de comunicare demonstrate de respondentii esantionului-martor si de me-dicii de familie.

O diferentä statistic semnificativä a fost depistatä pentru urmätorii indici:

• capacitatea de autoguvernare in comunicare (P<0,001);

• abilitatea de comunicare (P<0,001);

• aptitudini organizatorice (P<0,001);

• orientarea spre oameni in comunicarea profesionalä (P<0,01).

Tabelul 2

Date comparative privind comunicarea si aptitudinile organizatorice in grupul medicilor de familie si in lotul-martor

Valoarea coeficientului de corelare

Spearman la vechimea de munca

egala cu:

0-5 ani >21ani

Indici evaluati Lotul Lotul-martor Lotul Lotul-martor

med. de med. de

familie familie

Nivelul de autoguvernare in -0,308 0,468 0,471 0,059

comunicare - orientare spre oameni

Nivelul de autoguvernare in -0,05 0,019 -0,183 0,154

comunicare - orientare la actiune

Nivelul de autoguvernare in -0,109 -0,09 -0,147 0,194

comunicare - orientare la proces

Nivelul de autoguvernare in -0,048 -0,045 -0,4 0,357

comunicare - orientare spre

perspectiva, spre viitor

Abilitati de comunicare - aptitudini 0,657 0,53 0,493 0,277

organizatorice

Abilitati de comunicare - nivelul - 0,064 0,226 0,124 0,239

de autoguvernare in comunicare

Lot Nivelul de autoguvernare in comunicare Abilitäti de comunicare Aptitudini organizatorice Stiluri de comunicare

Rigidita- te, % Axare pe partener, % Mobilita-te, % I S M ¡ R I S M ¡ R 1 2 3 4

Medici de familie 24,8±4,2 72,3±4,4 2,9±1,6 2,9±1,6 7,9±2,6 47,5±4,9 31,8±4,6 9,9±2,9 0% 11,9±3,2 34,7±4,7 44,5±4,9 8,9±2,8 16,5±3,7% 52,7±5,0% 26,4±4,4 % 4,4±2,1%

Martor 4,0±2,0 84,0±3,7 12,0±3,2 0°% 1,0±0,9% 1,0±0,9% 55,0±5,0% 43,0±4,9% 0% 0% 3,0±1,7% 35,0±4,8% 62,0±4,8% 7,0±2,6% 33,0±4,7% 57,0±5,0% 3,0±1,7%

Nota: nivel I - inferior; S - scäzut; M - mediu; í - ínalt; R - ridicat.

MALPRAXIS MEDICAL

Abilitáti de comunicare - orientare la actiune 0,185 -0,209 - 0,218 0,061

Abilitáti de comunicare - orientare la proces -0,0370 0,02 0,209 -0,09

Abilitáti de comunicare - orientare spre partener 0,298 0,133 0,253 0,14

Abilitáti de comunicare - orientare spre perspectiva, spre viitor 0,237 -0,059 -0,315 0,124

Aptitudini organizatorice - nivelul de autoguvernare ín comunicare -0,186 0,357 0,251 0,259

Aptitudini organizatorice - orientare la actiune 0,077 - 0,192 0,057 -0,217

Aptitudini organizatorice - orientare la proces -0,067 -0,071 -0,169 0,036

Aptitudini organizatorice -orientare spre partener 0,408 0,01 0,136 0,058

Aptitudini organizatorice - orientare spre perspectiva, spre viitor 0,017 -0,196 -0,048 0,066

Nota: ín aldine - valori semnificative.

A fost evidentiatá legátura corelativá la medicii de familie ín ceea ce priveste „abilitátile de comunicare - ap-titudinile organizatorice" ín loturi cu diferitá vechime ín muncá si „nivelul de autoguvernare ín comunicare - orien-tarea spre oameni" ín grupul cu vechimea de muncá mai mare. De mentionat cá atat ín grupul medicilor de familie, cat si ín lotul-martor abilitátile de a organiza procesul de comunicare nu depinde de vechimea ín muncá si sunt putin armonioase. Din aceastá cauzá, am purces la analiza compa-rativá a grupului medicilor de familie si a lotului-martor ín functie de stilul lor de comunicare: I) orientare la actiuni, II) orientare la proces, III) orientare spre oameni si IV) orientare spre perspectivá, spre viitor [7]. Majoritatea covarsitoare a respondentilor manifestá primele trei stiluri. La compararea punctelor adunate de medicii de familie si reprezentantii lo-tului-martor, o diferentá statistic semnificativá dupá criteriul Student a fost depistatá pentru urmátoarii indici:

Stilul I. Orientare la acfiuni

• Nivelul de autoguvernare ín comunicare (P<0,05);

• Abilitáti comunicative (P<0,01);

• Aptitudini organizatorice (P<0,01).

Stilul II. Orientare la proces

• Nivelul de autoguvernare ín comunicare (P<0,01);

• Abilitáti comunicative (P<0,001);

• Aptitudini organizatorice (P<0,001).

Stilul III. Orientare spre oameni

• Nivelul de autoguvernare ín comunicare (P<0,001);

• Abilitáti comunicative (P<0,001);

• Aptitudini organizatorice (P<0,001).

Concluzii

Datele obtinute au arátat cá persoanele din grupul medicilor de familie, comparativ cu cele din lotul-martor, sunt mai rigide, mai putin mobile ín comunicare, au un nivel mai redus de abilitáti comunicative si aptitudini organiza-

torice. De mentionat cá diferen^a aceasta este observatá atat la vechimea in muncá de 0-5 ani, cat si de 21 de ani si mai mul^i, adicá nu este influen^atá de experien^a de via^á si cea profesionalá. Mai mult decat atat, in grupul medicilor de familie cu vechimea in muncá mai mare scade semnificativ nivelul de autoguvernare in comunicare. O influen^á importantá asupra capacitá^ilor de comunicare si diferen^elor dintre lotul medicilor de familie si cel martor o are stilul individual de comportament. Toate acestea demonstreazá necesitatea testárii psihologice la admiterea persoanelor in institu^iile de invá^ámant cu profil medical si instruirea continuá a medicilor la compartimentul comunicárii cu pacien^ii.

Bibliografie

1. Blackston J.W., Bouldin M.J., Brown C.A. et al.

Malpractice risk prevention for primary care physicians. In: Am. J. Med. Sci., 2002, nr. 324(4), p. 212-219.

2. Eisner D., Zoller M., Rosemann T. et al. Scree-

ning and prevention in Swiss primary care: a systematic review. In: Int. J. Gen. Med., 2011, nr. 4, p. 853-870.

3. Kim E., Lee M. Related Factors of Age-Appropriate

Immunization among Urban-Rural Children Aged24-35Months in a2005Population-Based Survey in Nonsan, Korea. In: Yonsei Med. J., 2011, nr. 52(1), p. 104-112.

4. Fiscella K. , Epstein R. M. So much to do, so little.

In: Arch. Intern. Med., 2008, nr. 168(17), p. 1843-1852._

5. Marshall M. Practice, politics, and possibilities.

In: Br. J. Gen. Pract., 2009; nr. 59 (565), p. 273-282.

6. Tudose F. Orizonturile psihologiei medicale,

Bucurejti: Medicina, 2003. Cap. 5. Aspecte ale comunicárii cu pacientul, p. 177-227.

7. Bucov V., Furtuná N., Bucov E., Jurcan L. Evalu-

area nivelului de autoguvernare §i a stilului comportamentului medicilor de familie cu diferitá vechime in muncá. Tn: Sánátate Publicá, Economie $i Management ín Mediciná, 2012, nr. 1, p. 7-10.

8. Bucov V., Furtuná N., Bucov E., Jurcan L. Caracter-

ística abilitá¡ilor de comunicare §i aptitudinilor organizatorice ale medicilor de familie. Tn: Sánátate Publicá, Economie $¡ Management in Mediciná, 2012, nr. 2, p. 12-15.

9. Jaba E. Statistica, edifia a III-a. Bucurejti: Editura

Economica, 2002.

Prezentat la 7.09.2012

Victoria Bucov,

2020 MD, Chisináu, str. Gh. Asachi 67A Tel. 574-587; e-mail vbucov@cnsp.md