CC BY
12Vladimir BEBÍH, Vasile IACHIM, Olga FRUMUSACHI, Dmitrii EGOROV, Elena FLOREA,
Centrul National de Sänätate Publica
Summary
Working conditions and morbidity of family physicians
This article describes materials of scientific researches of working conditions, functional changes of the organism during of labor activity and the state of health of family doctors, with the purpose of revealing professional risks factors. As a result, preventive measures have been developed.
Key-words: family doctors, working conditions, the functional state of the organism, temporary loose of working capacity diseases, chronic diseases and preventive measures.
Резюме
Условия труда и заболеваемость семейных врачей
Статья содержит материалы научных исследований условий труда, функциональных изменений организма в процессе трудовой деятельности и состояния здоровья семейных врачей с целью выявления профессиональных факторов риска. В результате были разработаны профилактические мероприятия.
Ключевые слова: семейный врач, условия труда, функциональное состояние организма, заболеваемость с временной утратой трудоспособности и хроническая, профилактические мероприятия
Introducere
Calitatea §¡ eficacitatea activitätii lucrätorilor medicali depind in mare mäsurä de conditiile de muncä §i starea lor de sänätate. Personalul medical pe parcursul activitätii este expus unor factori potential däunä-tori sänätätii - fizici, chimici, biologici, care se imbinä si cu cei formati de procesul de muncä - suprasolicitäri sporite intelectuale, emotionale, fizice cu eforturi musculare statice si dinamice, pozitii de lucru fortate, incomode, regim de muncä si odihnä irational, situatii stresante si alti factori. Din aceste considerente, munca lucrätorilor medicali trebuie sä fie in atentia specialistilor in igiena muncii, asa cum se face pentru alte categorii de angajati din sectoarele de productie.
Medicina de familie ca specialitate are unele principii foarte importante [5], dintre ele mentionäm: observarea de duratä si continuä, asistenta primarä sä fie poliprofilarä, atitudinea fatä de familie - ca fatä de o unitate medicalä, profilaxia sä fie baza activitätii medicului si asistentei, ajutorul eficace si economic justificat, coordonarea ajutorului medical, räspunderea pentru starea de sänätate a pacientului, precum si imbunätätirea ei.
Medicina de familie poate fi consideratä ca o medicinä de prim contact, care asigurä accesul nediscriminatoriu al populatiei la asistenta medicalä, indiferent de varstä, de sex sau de boala pe care o are paci-entul. Ea este in acelasi timp si o medicinä care asigurä continuitatea ingrijirilor medicale, medicinä a persoanei in toatä integritatea ei, medicinä a familiei si a colectivitätii in care träieste persoana respectivä.
Organizarea activitätii medicului de familie se deosebeste de cea traditionalä prin faptul cä medicul de familie devine figura-cheie in acordarea asistentei medicale primare (AMP). El indeplineste sarcina de bazä, care constituie 70-75% din toate solicitärile de servicii medicale, exercitand unele obligatiuni atribuite anterior mai multor specialisti: terapeut, pediatru, ginecolog, ftiziatru, otolaringolog, oftalmolog, neurolog etc. [4].
Dezvoltarea medicinei contemporane impune necesitatea studierii conditiilor de muncä a lucrätorilor medicali din asistenta medicalä pri-marä/medicilor de familie, a factorilor de risc profesional; elaborarea mäsurilor de diminuare a impactului lor nociv.
Metode si materiale
Cercetärile au fost efectuate pe parcursul anilor 2008-2010 in 6 centre ale medicilor de familie (CMF), care sunt parte componentä a douä Asociatii medicale teritoriale (AMT) din mun. Chisinäu. Pentru identificarea factorilor de risc profesional, care pot influenta asupra organismului in procesul de lucru, s-au efectuat studii aprofundate cu o evaluare igienicä complexä a conditiilor de muncä a medicilor de familie.
Evaluarea situatiei reale privind particularitätile de activitate a medicilor de familie a fost efectuatä prin studierea datelor statistice,
a documentelor relevante privind activitatea Asociatiilor medicale teritoriale, publicatiilor stiintifice, datelor obtinute în urma intervievärii persoanelor-cheie din AMT si lucrätorilor me-dicali. Au fost analizate datele colectate prin chestionarea medicilor de familie.
Caracteristica igienicä a conditiilor de muncä a fost apreciatä în baza analizei a 436 de mäsuräri instrumentale a parametrilor microcli-matului, iluminatului, zgomotului. Conditiile de muncä a medicilor de familie s-au evaluat si prin intervievarea a 110 lucrätori medicali.
Cercetärile privind caracterul si dinamica modificärilor stärii functionale a sistemului cardiovascular au cuprins 101 medici de familie, în total 2222 determinäri.
Caracteristica profesiograficä a activitätii medicilor de familie a fost datä în baza rezulta-telor a 1453 de observatii cronometrice. Au fost calculati si evaluati indicatorii factorilor proce-sului de muncä a medicilor de familie.
Analiza morbiditätii, cu incapacitatea temporarä de muncä (MITM), a lucrätorilor medicali din AMT pentru perioada 2006-2008 a fost efectuatä în baza datelor obtinute prin prelucrarea a 1585 de certificate de concediu medical primare. În calitate de lot-martor s-au fo-losit datele cercetärilor efectuate de cätre autori anterior (anii 2004 §i 2007) privind MITM a per-sonalului medical din chirurgia de urgentä §i din echipele de asistentä medicalä urgentä (AMU). S-a dat caracteristica morbiditätii cronice a 104 medici de familie (care au lucrat permanent în functia datä nu mai putin de trei ani: 2007-2009) în conformitate cu datele fiselor de ambulatoriu (F25e). Au fost analizate datele autoevaluärii de cätre medicii de familie a stärii lor de sänätate conform chestionarului.
În scopul aprecierii de cätre medicii de familie a gradului de satisfactie în activitatea lor si a satisfactiei pacientilor privind calitatea serviciilor medicale, s-a efectuat un sondaj prin chestionarea a 120 de pacienti si 110 medici.
Rezultate si discutii
Serviciul de asistentä medicalä primarä, ca parte componentä a sistemului de ocrotire a sänätätii din R. Moldova, este bine conturat din punct de vedere organizatoric si este constituit din centre ale medicilor de familie, centre de sänätate, oficii ale medicilor de familie si puncte de sänätate. Una dintre problemele acute ale AMP rämäne a fi tendinta de micsorare a nu-märului de cadre medicale. Dinamica numärului medicilor de familie, care au activat în perioada
2002-2009, indicä asupra micsorärii acestuia la 11,4% în anul 2009 [2]. În 2010 numärul lucrätorilor medicali a scäzut fatä de 2009 de la 10.761 la 10.612 medici §i de la 23.141 la 22.996 lucrätori medicali cu studii medii [3]. Refuzul tinerilor specialist de a se încadra în câmpul muncii, în special în mediul rural, genereazä dificultäti considerabile în asigurarea popul atiei cu asistentä medicalä de calitate.
Modificäri în acordarea serviciilor medicale, asociate cu implementarea medicinei de familie, au observat 50,0% din pacientii intervievati, inclusiv 33,3% sustin cä aceste schimbäri sunt pozitive. Factorii care determinä aceste schimbäri sunt: nrnbunätätirea calitätii asistentei medicale - 46,3%, scäderea numärului de adresäri la specialistii de profil - 22,0%, atentie sporitä a medicului de familie pentru lucrul profilactic - 12,2% si creçterea accesului la servicii medicale - 19,5%. 16,7% din pacientii intervievati considerä msä cä odatä cu trecerea la medicina de familie asistenta medicalä s-a mräutätit.
Printre medicii de familie intervievati, 66,1% nu sunt satisfäcuti de activitatea lor, 28,8% sunt multumiti. Problemele majore sunt: mult lucru cu documentatia -100,0% din respondent care nu sunt satisfäcuti de activitatea lor ca medic de familie; salariu necorespunzätor volumului de lucru - 92,3%; timp insuficient pentru consultarea pacientilor - 94,9%; primirea unui numär mare de pacienti - 94,9%; medicul de familie are prea multe obligatii - 92,3% §i alte cauze.
Evaluarea igienicä a conditiilor de muncä a medicilor de familie a identificat principalii factori de risc profesional care ar putea afecta sänätatea lor. Analiza datelor a arätat cä conditiile de muncä, dupä o serie de indicatori [1], sunt nocive - clasa de nocivitate a conditiilor de muncä 3.2-3.3 (tabelul 1). O semnificatie majorä are factorul biologic - clasa 3.3. Medicul de familie este supus contactului cu diversi factori de naturä infectioasä si neinfectioasä si se aflä în grupa de risc privind expunerea la locul de muncä la diferite infectii provocate de microorganisme patogene si oportuniste. Ca urmare, factorul biologic este unul dintre factorii däunätori principali, care afecteazä starea de sänätate a medicilor de familie.
Tabelul 1
Rezultatele evaluàrii factorilor conditiilor de muncà a medicilor de familie dupà clasele de nocivitate §i pericol
Conditiile de muncä a medicilor de familie privind zgomotul, vibratiile, indicii microclimatului si iluminatului au fost evaluate ca fiind admisibile - clasa 2.
Factorii clasa conditiilor de muncä
Chi-mici Biolo-gici Zgo-mot Radi-atii Microclimat Ilumi-nat Efort fizic Supra-solici-täri Evalu-area generalä
2 3.3 2 1 2 2 2 3.3 3.3
Posibilitatea de contact al medicilor de familie cu diferite substante chimice sub formä de preparate farmacologice, cu substante care induc diferite reac-tii alergice, precum si cu radiatiile electromagnetice §i ionizante este catalogatä ca fiind minimalä (clasele 1 - 2).
Greutatea procesului de muncä nu este un factor semnificativ, deoarece activitatea profesionalä medicii de familie o efectueazä in pozitii alternative - ortostaticä si/sau sezand, färä a ridica §i transporta greutäti; pozitia in timpul lucrului este liberä, comodä, cu posibilitate de trecere de la o pozitie la alta - clasa 2.
Cercetärile de cronometrie, intervievarea medicilor de familie, descrierea profesiograficä a activitätii lor ne-au permis sä apreciem gradul de incordare in muncä a medicilor de familie dupä 22 de indici, in conformitate cu criteriile igienice de clasificare a conditiilor de muncä [1]. Din ace§tea, 8 indici au fost atribuiti clasei 3.2 (figura 1), prin urmare, gradul de incordare in muncä a medicilor de familie poate fi evaluat cätre clasa 3.3, conditiile de muncä fiind caracterizate printr-un numär de factori nocivi, actiunea cärora duce la dezvoltarea, de regulä, in perioada de muncä productivä a maladiilor profesionale de grad u§or sau mediu (cu pierderea capacitätii de muncä profesionalä), la cre§terea numärului de patologii cronice (conditionate de factorii de muncä), inclusiv a
□ Clasa 1 - 10 indici,45,4%
□ Clasa 2 - 2 indici, 9,1%
□ Clasa 3.1 - 2 indici, 9,1%
0 Clasa 3.2 - 8 indici, 36,4%
Figura 1. Rezultatele evaluáriiincordáriisiintensitatii in procesul de muncá a medicilor de familie dupa 22 de indici, %.
Nivelul inalt de incordare in muncä este fa-vorizat de particularitätile regimului de muncä §i odihnä, gradul inalt de suprasolicitäri intelectuale, emotionale, stres neuroemotional. Cerintele profesionale referitoare la necesitatea de comunicare cu personalul §i pacientii, care pot fi adeseori legate nemijlocit de un numär mare de situatii incerte de stres, completeazä imaginea activitätii profesionale a medicului ca fiind una stresantä. Medicii de familie
au mentionat ca exista un numar mare de situatii de conflict care rezulta din activitatea profesionala §i un numar mare de pacienti conflictuali cu care au trebuit sa lucreze in timpul zilei. Acest fapt la fel este un puternic declarator al starii de stres psihoemo-tional la medicul de familie.
Sistemul circulator determina in mare masura adaptarea organismului la sarcina de lucru. Analiza rezultatelor cercetarilor fiziologice a demonstrat ca reactia sistemului circulator al medicilor de familie la incordarea in procesul de lucru si actiunea factorilor mediului ocupational pot declansa reactii negative - cre§terea volumului cardiac si minut-volumului cardiac la sfarsitul turei cu 51,8-64,3% (p< 0,001), precum §i scaderea rezistentei periferice cu 61,9% (p<0,001), ceea ce indica adaptarea nesatisfacatoare a sistemului cardiovascular al medicilor de familie la impactul factorilor de munca (tabelul 2).
Tabelul 2
Dinamica indicilor sistemului cardiovascular la medici in timpul turei
Indicii Pána la Dupä
Frecventa pulsului, bät/min. 72,3±1,8 75,3±0,45
Tensiunea arterialä, mm c. Hg. sistolicä diastolicä 123,0±4,0 84,1±2,5 127,7±2,8 87,8±2,7
Presiunea pulsului, mm c. Hg. 39,4±3,0 39,9±1,8
Volumul cardiac 48,8±2,3 74,1±1,3*
Minut-volumul cardiac 3388,2±140,2 5566,0±169,7*
Tensiunea dinamicä-medie 97,3±3,0 100,3±2,4
Rezistenta perifericä 2366,8±150,0 1461,8±42,5*
Coeficientul eficacitätii circu-latorii 2796,8±143,9 2996,0±176,8
Coeficientul rezistentei 19,7±1,6 19,8±1,2
Indexul vegetativ Kerdo -18,9±1,7 -17,8±2,2
Nota: * - p<0,001.
Prevalenta sistemului parasimpatic (nivelul indexului vegetativ Kerdo purtand semnificatie negativä), apreciatä in 40,0% cazuri la medicii de familie, märturiseste despre micsorarea proceselor compensatorii si de adaptare a organismului medicilor la sfarsitul turei.
Identificarea factorilor care afecteazä starea de sänätate a medicilor de familie a sugerat ideea de a afla opiniile lucrätorilor medicali privind conditiile lor de muncä. Datele expuse pot fi confirmate prin rezultatele chestionärii privind evaluarea igienicä a conditiilor de muncä si stärii de sänätate. Astfel, contact cu factori däunätori remarcä 88,3% din medicii de familie intervievati. Este cunoscut cä actiunea factorilor de producere de o anumitä intensitate, componentä §i duratä de timp provoacä modificäri functionale in organism, pot avea loc schimbäri prepatologice §i patologice. Analiza rezultatelor intervievärii medicilor de familie a demonstrat cä
28,8% din numärul total de intervievati au apreciat starea lor de sänätate ca fiind ,,nesatisfácátoare", ceea ce este de 8,7 ori mai mult în comparatie cu medicii echipelor de urgentä (tabelul 3).
Tabelul 3
Rezultatele autoaprecierii stárii de sánátate de cátre medicii de familie si lotul-martor (cazuri la 100 intervievati)
Räspuns Medici de familie Medici din echipele de AMU
Foarte bunä 0 0
Buna 10,2 36,7
Satisfacatoare 61,0 60,0
Nesatisfacatoare 28,8 3,3
Patologiile cronice la medicii de familie prioritar sunt: bolile ficatului, vezicii biliare §i pancreasului -23,3% (inclusiv hepatitele cronice - 3,5% §i pancre-atita cronicâ - 14,0%), boala hipertensivâ - 19,8%, pielonefrita cronicâ - 11,6%. Printre maladiile cronice mai frecvent au fost diagnosticate acutizarea bolilor aparatului respirator - 7,0%, ulcer gastric si duodenal - 5,8%. Grupele de risc cu un numâr mai mare de boli cronice sunt cu vechimea în muncâ de 10-14 ani, 15-19 ani §i 20 §i mai multi ani. Frecventa maladiilor cronice depistate la un medic de familie bolnav este de 1,4; la medicii din lotul-martor (medicii din echipele de AMU) - 1,8.
Prezenta maladiilor cronice, înregistrate în fisele de ambulatoriu (F25e) sau care au fost depistate în cadrul examenelor medicale periodice, au indicat-o 90,9% din medicii de familie intervievati, ceea ce este de 1,7 ori mai mult în comparatie cu lotul-martor. Printre cauzele de bazâ ale dezvoltârii maladiilor cronice medicii de familie numesc ,,regim de muncâ si odihnâ neechilibrat"(79,6% din medicii intervievati) si ,,conditii de muncâ nefavorabile" (20,4%), „regimul alimentar nesatisfâcâtor" (81,5%),„predispozitie la ca-reva maladie" (42,6%) si„deprinderi vicioase" (33,3%). Aceste date, într-o anumitâ mâsurâ, confirmâ actiu-nea nefavorabilâ a conditiilor si caracterului muncii asupra stârii de sânâtate a medicilor de familie.
Structura morbiditâtii cu incapacitatea tempo-rarâ de muncâ a personalului din AMT nu se deose-beste esential de morbiditatea pentru toti angajatii si lucrâtorii medicali din mun. Chisinâu. La personalul din AMT însâ rata de cazuri si zile cu incapacitate temporarâ de muncâ din cauza bolilor aparatului circulator este de 1,2-1,7 ori mai mare în comparatie cu personalul din lotul-martor (medicii din echipele de AMU si chirurgia de urgentâ).
La medicii de familie se observâ indicatori mai înalti ai morbiditâtii cu incapacitate temporarâ de muncâ din cauza gripei si bolilor aparatului respirator (48,2% cazuri), aparatului circulator (15,7%),
aparatului digestiv (9,0%).
Riscul de dezvoltare a bolilor aparatelor digestiv si circulator este mai exprimat la vechimea in munca de peste 15 ani, a gripei si maladiilor aparatului respirator - 20 de ani si mai mult (p<0,05). Este necesar de remarcat numarul mare al cazurilor de boala si zile cu incapacitate temporara de munca printre medicii de familie cu varsta de 60 ani si vechimea in munca de 20 ani si mai multi. Este natural ca incidenta cremte odata cu varsta §i durata de lucru in conditii de contact cu factorii de munca daunatori §i periculo§i. S-a observat o corelatie directa, dar cu o forta slaba (rxy = +0,1, rxy = +0,15), intre numarul de cazuri si zilele de boala si varsta medicilor de familie (t<3), precum si o corelatie puternica (rxy = +0,7 , rxy = +0,91, t>3) a acestor indicatori in raport cu vechimea in munca (tabelul 4).
Tabelul 4
Corelatia dintre indicatorii MITM, vârsta si vechimea în muncá a medicilor de familie
Vârsta Vechimea în
Indicii MITM muncä
r t r T
Numar cazuri, total +0,1 1,01 +0,7 13,81
Numar zile, total +0,15 1,54 +0,91 53,2
Structura morbiditätii medicilor de familie în comparatie cu medicii din lotul-martor se caracte-rizeazä printr-un nivel înalt de boli ale aparatelor circulator si digestiv (de 1,3-2,7 ori), precum si un procent mai mic de maladii ale sistemelor osteoar-ticular si nervos periferic (de 2,9-3,4 ori ). La medicii de familie care lucreazä cu diverse contingente de pacienti, sarcina psihoemotionalä este mai mare si practic lipsesc conditiile pentru respectarea regi-mului alimentar si de odihnä. Concomitent, pentru medicii din echipele de AMU si de profil chirurgical de urgentä (lotul-martor) sunt prezenti factori de severitate a procesului de muncä ca: pozitia fortatä în timpul lucrului si încordarea staticä, ridicarea si deplasarea diferitelor greutäti etc., care sunt, în comparatie cu medicii de familie, mai pronuntate, ceea ce poate duce la boli ale sistemului locomotor.
Indicii medii ai MITM la medicii de familie au constituit 54,8 cazuri si 563,0 zile cu incapacitate tem-porarä de muncä la 100 salariati si sunt mai mici de 1,8 ori (dupä numärul de zile) comparativ cu media pe republicä printre toate categoriile de angajati. Numärul total de cazuri la medicii de familie, în comparatie cu medicii lotului-martor (figura 2) sunt mai mari de 1,5-7,2 ori (p<0,001), numärul total de zile - de 1,3 -3,9 ori (p<0,001); dupä unele forme nozologice numärul de cazuri - de 1,8-10,7 ori (p<0,001), numärul de zile - de 1,6-9,1 ori (p<0,001).
1 1 1 1 □ Cazuri DZile
Medici-chirurgi din AMU
1
1
Medicii echipelor 1
de AMU J
Medici de familie 1
0 100 200 300 400 500 600
Figura 2. Indicii MITM la medicii de familie si în lotul-martor, total pe 3 ani (la 100 angajati).
Particularitâtile structurii si nivelul înalt al morbiditâtii medicilor de familie în comparatie cu lotul-martor mârturisesc despre faptul câ comple-xul de factori din mediul ocupational si procesul de muncâ, caracteristici profesiei lucrâtorilor medical din asistenta medicalâ primarâ, pot actiona negativ asupra sânâtâtii lor.
Particularitâtiile muncii medicilor de familie, precum: deficitul de timp la primirea în ambulato-riu, inevitabilitatea contactului apropiat continuu cu pacientii si familiile lor, stare de alertâ privind dezvoltarea maladiei cronice la pacienti, pot duce la dezvoltarea de suprasolicitâri neuroemotionale, care influenteazâ asupra organismului lor, inclusiv asupra sistemului cardiovascular.
Cauzele principale de aparitie a bolilor apara-tului digestiv pot fi: dereglarea functiei sistemului nervos central ca urmare a suprasolicitârilor neuroemotionale, precum si nerespectarea regimului alimentar de câtre personalul medical, frecvent cauzatâ de lipsa conditiilor de alimentare.
A§adar, contactul medicilor de familie cu pacientii bolnavi de gripâ sau boli respiratorii acute este mai frecvent, ceea ce determinâ într-o mare mâsurâ multele cauze de îmbolnâvire cu diferite afectiuni acute ale câilor respiratorii superioare.
Actualmente, cercetâtorii acordâ o atentie sporitâ rolului de autoapreciere a sânâtâtii ca o stare fizicâ, mentalâ §i socialâ completâ, capacitatea de a se adapta la schimbârile de mediu, ceea ce se perce-pe subiectiv. A§a cum aratâ cercetârile în domeniu [9], autoaprecierea în 70-80% cazuri coincide cu o evaluare obiectivâ a stârii de sânâtate §i este în creçtere pe mâsura înaintârii în vârstâ §i în functie de vechimea în muncâ a subiectilor testati. În acest sens, evaluarea subiectivâ de sânâtate este de multe ori obiectul unor analize în studii de igienâ socialâ ca fiind un factor de prognostic [6, 7, 8]. În legâturâ cu aceasta, a fost folositâ metoda de intervievare
pentru studierea stârii de sânâtate a medicilor de familie. Analiza materialelor obtinute prin intervievare a demonstrat câ conditiile si particularitâtile de activitate a medicilor de familie sunt una dintre cauzele care influenteazâ capacitatea de muncâ si sânâtatea - 66,1% din numârul total de intervievati nu sunt satisfâcuti de activitatea lor (tabelul 5).
Tabelul 5
Rezultatele intervievârii medicilor de familie privind sa-tisfactia în muncà si conditiile de muncà (cazuri la 100 intervievati)
Raspuns Cazuri
Satisfactia în muncä: da 28,8
nu 66,1
nu pot sä dau un räspuns concret 5,1
Conditiile de muncä: favorabile, nu influenteazâ capacitatea de muncä §i sänätatea 11,7
satisfäcätoare, influenteazâ capacitatea de muncä §i sänätatea 68,3
nefavorabile, periculoase pentru sänätate 20,0
Astfel, 20,0% dintre medicii de familie apreciazä conditiile lor de muncä ca„nefavorabile si periculoase pentru sânâtate". 68,3% din respondent considerä conditiile de muncä „satisfâcâtoare", dar în acelasi timp sustin cä „conditiile de muncâ influenteazâ capacitatea de muncâ si sânâtatea".
Analiza morbiditätii medicilor de familie a demonstrat cä MITM a medicilor de familie are caracter sezonier (figura 3) si se caracterizeazä printr-un nivel înalt al afectiunilor acute ale cäilor respiratorii superioare, bolilor aparatului circulator si aparatului digestiv. Gripa si bolile aparatului respirator în structura MITM la medicii de familie ocupä locul I - 48,2% din totalul cazurilor si, în general, pot forma caracterul sezonier al morbiditätii, precum si rata de incidentä mai mare în luna februarie.
Materialele cercetärilor, într-o mäsurä oarecare, ne permit sä excludem actiunea factorilor climaterici de sezon în dezvoltarea si acutizarea maladiilor la medicii de familie, deoarece nu s-a apreciat o anu-mitä tendintä cätre majorarea numärului de cazuri de boalä în anumite anotimpuri.
Datele cercetärilor stiintifice complexe confirmä actiunea nefavorabilä a conditiilor si caracterului muncii asupra stärii functionale a organismului si sänätätii medicilor de familie. Crearea conditiilor favorabile de muncä, prin excluderea sau diminuarea factorilor de risc profesional, rezolvarea problemelor organizatorice vor contribui în mare mäsurä la ame-liorarea conditiilor de muncä a medicilor de familie,
a eficacitâtii si capacitatii de muncâ a lor, diminuarea morbiditâtii cu incapacitatea temporarâ de muncâ, la pâstrarea resurselor umane, ce presupune un efect economic pozitiv în întreaga ramurâ a ocrotirii sânâtâtii.
Figura 3. Repartizarea cazurilor MITM la 100 medici de familie pe lunile anului.
Concluzii
Activitatea medicilor de familie se desfâçoarâ în conditii nefavorabile §i este însotitâ de factori care pot influenta starea lor de sânâtate. La factorii de risc profesional pentru medicii de familie pot fi atribuiti:
- gradul înalt de suprasolicitâri neuroemotionale §i intelectuale;
- tura prea lungâ cu regim nerational de lucru §i odihnâ;
- regim alimentar nesatisfâcâtor;
- actiunea factorilor biologici, care adeseori influenteazâ conditiile de muncâ în comun cu alti factori nefavorabili.
Identificarea conditiilor de muncâ, a stârii de sânâtate si a factorilor de risc profesional al medicilor de familie a permis de a elabora bazele mâsurilor de diminuare a impactului lor nociv.
Bibliografie
1. Evaluarea igienica a factorilor mediului ocupational §i a
procesului de munca. Criteriile igienice de clasificare a conditiilor de munca (indicatii metodice): aprobate de catre Medicul-jef sanitar de Stat al RM, nr. 01.10.32.1 din 10.03.08.
2. Raportul ministrului sanatatii la Colegiul Ministerului
Sanatatii din 30 martie 2010, www.ms.gov.md/.
3. Raport anual in sanatate, 2010, http://www.ms.gov.
md/.
4. Tintiuc D., Savin V., Moraru C, Staider L, Managementul
asistenteimedicaleprimare in Republica Moldova. Univ. de Stat de Medicina $i Farmacie Nicolae Testemitanu, Chijinau, 2005, 280 p.
5. Windak A., Family medicine - a model for changes in PHC.
The Polish experience and lesson for future, International Conference «Integration of General Practice/ Family Medicine Reform in Polyclinic System», Tartu, Estonia, 13-15 April 2000, http://www.sovet63.ru/ docs/med.doc.
6. Williams M.V., Baker D.W., Parker R.V., Nurss J.R., Relation-
ship of functional health literacy to patient knowledge of their chronic disease. A study of patients with hypertension and diabetes, Arch. Intern. Med. 1998. V. 158, 2. p. 166-172, http://www.epirev.oxfordjournals.org/.
7. Корицер М. Образ жизни и основные сердечно-
сосудистые заболевания у взрослых, Терапевтический архив, 1995, 11, c. 6 - 13.
8. Пономарева Г.А. Субъективная оценка как показа-
тель здоровья работающих Здравоохранение Российской Федерации, 1997, № 2, c. 44 - 45.
9. Шверина О.В., Возрастная характеристика функ-
ционального состояния организма с учетом его субъективной оценки (на примере преподавателей вуза): Дис. канд. биол. наук, Тверь, 2007, 131 с., http://www.eprints.tversu.ru/.
Prezentat la 5. 03.2012 Vladimir Bebih, dr. in med., cerc. st. superior, laboratorul stiintific igiena muncii. Centrul National de Sanatate Publica tel. serv. 574-672, e-mail: [email protected]
