CC BY
2652,54%), carente in conditiile de studiu (cursanti -23,47%, manageri - 14,71%, profesori - 20,34%).
6. Raportul optim pregatire teoreticä/pregätire practica poate fi considerat 50/50 sau 55/45, sau intre aceste limite (partea teoretica: 53,06±0,74%).
7. Se considera ca 66,11±0,8% din orele/credi-tele de educatie continua e necesar sa fie dobandite de catre medici/farmacisti in cadrul IP USMF Nicolae Testemitanu sau de la alti prestatori similari de astfel de studii.
Bibliografie
1. Continuing Professional Development (CPD) of Medical Doctors. WFME Global Standards for Quality Improv-ment. Denmark, 2003.
2. Bennett N.L., Davis D.A., Easterling W.E., Friedmann P., Green J.S., Koeppen B.M. et al. Continuing medical education: a new vision of the professional development of physicians. In: Acad. Med., 2000; nr. 75, p. 1167-1172.
3. Chan K.W. Continuous professional development: the link with quality. In: HK Pract., 2001; nr. 23, p. 298300.
4. Chan K.W. Medical education: From continuing medical
Summary
To health policies for adaptation to extreme ambient temperatures in the climate change
The article discusses the principles and approaches of the development of health policies on adaptation to extreme air temperatures - high and low. Information on the heat and cold effects on health in the European region and the Republic of Moldova is provided as an argument for the development and implementation of a national action plan. An overview of the recommendations and developed policies in Europe and analysis of the national efforts to address the problem are given. The results of the literature review and of the national study show the necessity to address and solve the problem at the national level with specific and nonspecific measures of adaptation to extreme temperatures. It is concluded that it is necessary to create the early warning system, training of health professionals, collaboration with other sectors of the economy, as well as economic assessment of social damage as a result of these meteorological phenomena.
Keywords: extreme temperatures, public health, national action plan, adaptation measures
education to continuing professional development. In: Medical education, 2002.
5. Continuing Professional Development (CPD) of Medical Doctors. WFME Global Standards for Quality Improv-ment. Denmark, 2003.
6. Du Boulay C. From CME to CPD getting better at getting better? In: BMJ, 2000; nr. 320, p. 393-394.
7. Friedman A. and Phillips M. Continuing professional development: developing a vision. In: J. Work Educ., 2004; nr. 17, p. 361-376.
8. Peck C., McCall M., McLaren B., Rotem T. Continuing Medical Education and Continuing Professional Development: International Comparisons. In: BMJ, 2000; nr. 320, p. 432-435.
9. Round W.H. Continuing professional development programs for medical physicists. In: Jap. J. Med. Phys., 2011; nr. 31, p. 80.
10. Round W.H., Fukuda S., Han Y., Chiang T.C., and Cheung K.Y. Continuing professional development systems in AFOMPcountries. In: Jap. J. Med. Phys., 2011; nr. 31, p. 81.
11. 2008 President's report. Project Globe, Consortium for Continuing Professional Development. Web site http:// www.globecpd.org, July, 2010.
12. http://www.ms.gov.md
13. http://www.usmf.md
Ala OVERCENCO1, Valeriu PANTEA1, Nicolae OPOPOL12, Cätälina CROITORU12, Ion ÇALARU1, Mihai MAGDEI1, Igor MOCANU1
'Centrul National de Sänätate Publica, 2Universitatea de Stat de Medicina çi Farmacie N. Testemitanu
Резюме
К вопросу политики в здравоохранении по адаптации к экстремальным температурам окружающей среды в контексте изменения климата
В статье рассматриваются принципы и подходы по разработке политик в здравоохранении по адаптации к экстремальным температурам воздуха - высоким и низким. Приводятся сведения по воздействию жары и холода на здоровье населения в европейском регионе и в Республике Молдова как аргументация для разработки и внедрения Национального плана действий. Представлен обзор рекомендаций и уже разработанных политик в Европе и дан анализ национальных усилий по решению этой проблемы. Результаты библиографического обзора и проведенного исследования показывают необходимость рассмотрения и решения проблемы на национальном уровне с внедрением специфических и неспецифических адаптационных мер в условиях экстремальных температур. Заключается, что для адаптации к экстремальным температурам необходимо создание системы раннего предупреждения, обучение медицинских специалистов, сотрудничество с другими отраслями экономики, а также экономическая оценка социального ущерба в результате этих метеоявлений.
Ключевые слова: экстремальные температуры, здоровье населения, национальный план действий, меры по адаптации
CU PRIVIRE LA POLITICILE DE SÄNÄTATE PENTRU ADAPTAREA LA TEMPERATURILE AMBIENTALE EXTREME ÎN CONTEXTUL SCHIMBÄRILOR CLIMATICE
Introducere
În cercetärile savantilor din întreaga lume sunt prezentate dovezi elocvente despre impactul activitätii umane asupra climei la nivel global, iar ca urmare acest fapt genereazä consecinte seri-oase pentru sänätatea umanä. În cele din urmä, încâlzirea globalä se manifestatä si prin declansa-rea fenomenelor extreme de vreme, care devin tot mai frecvente si mai intense, conditionând riscuri majore pentru sänätatea populatiei din majoritatea tärilor. Rezultatele monitoringului global denotä cä numärul anual al unor asemenea fenomene este în crestere. În ultimele decenii, impactul lor asupra sänätätii a devenit mult mai pronuntat. Nici o tarä din lume nu este ocolitä de impactul fenomenelor extreme ale schimbärii climatului, iar manifestärile sunt mai exprimate în emisfera de nord a globului pämäntesc [6, 8].
Rezultate si discutii
Potrivit directorului general al OMS, dr. Margaret Chan, schimbärile climatice vor avea în continuare un mare impact negativ asupra unor determinant sociali, de mediu si de sänätate, numind secolul XXI „secolul provocärilor climatice" [20]. Zonele cu infrastructurä de sänätate slabä, mai ales din tärile în curs de dezvoltare, nu vor fi în stare färä asistentä externä sä se pregäteascä pentru aceste schimbäri si sä intervinä cu contramäsuri necesare [17]. Astfel, ca urmare a mcälzirii globale, din 1970 pänä în 2004 au fost înregistrate mai mult de 140.000 de decese. Costurile directe asociate cu pagube de sänätate (adicä excluzând costurile în aceste sectoare care sunt determinante pentru sänätate, cum ar fi agricultura, apa si sanitatia), cätre anul 2030, potrivit estimärilor, se vor ridica la 2-4 miliarde de dolari SUA pe an [25].
Adunarea generalä a Organizatiei Mondiale a Sänätätii a adoptat în 2009 un nou plan pentru activitatea în domeniul schimbärilor climatice si de sänätate [18]. Acesta include:
• Activitáti de promovare si informare: a creste gradul de constientizare a faptului cä schimbärile climatice prezintä un pericol semnificativ pentru sänätatea umanä.
• Parteneriate: a interactiona cu institutiile-par-tenere în cadrul sistemului ONU si a asigura locul potrivit pentru sänätate în agenda pro-blemelor privind schimbärile climatice.
• Stiintà si dovezi: a coordona rapoarte de date stiintifice cu privire la legäturile dintre schimbärile climatice si sänätate si a dezvolta o agendä de cercetare globalä.
• Consolidarea sistemelor de sànàtate: a ajuta tärile în evaluarea vulnerabilitätii în sänätate si
a fortifica capacitatea de a reduce vulnerabili-
tatea sänätätii la schimbärile climatice.
La cea de a 5-a Conferintä ministerialä privind mediul si sänätatea Protejarea sänätätii copiilor intr-un mediu in schimbare, desfäsuratä in martie 2010 la Parma (Italia), o atentie deosebitä a fost acordatä efectelor schimbärilor climatice asupra sänätätii umane si a mediului [21]. ín Declaratia adoptatä de cele 54 de täri-membre ale OMS/Euro, a fost, in special, afirmatä promovarea cercetärilor si elaborärilor in aceste domenii, cum ar fi instrumente de prognozare a impactului schimbärilor climatice asupra sänätätii, identificarea vulnerabilitätii de sänätate a omului, dezvoltarea unor mäsuri adecvate de atenuare a schimbärilor climatice si adaptarea la consecintele lor. Mai mult decat atat, pärtile s-au angajat sä conso-lideze sistemele si serviciile de sänätate, de protectie socialä si protectie a mediului, in scopul de a spori capacitatea lor de a interveni oportun in prevenirea efectelor nocive ale schimbärilor climatice, cum ar fi fenomenele meteo extreme, inclusiv valurile de cäldurä si de frig.
ín raportul recent al IPCC Schimbarea climei 2014: impacte, adaptare si vulnerabilitate, sunt prezentate dovezi cu privire la impactul mäsurilor privind schimbärile climatice si de adaptare pentru diferite regiuni, sisteme naturale si umane, inclusiv cele de sänätate [7]. Raportul reflectä unele riscuri aditionale pentru sänätate, aträgand atentie sporitä asupra expunerii la cäldurä. ín special, raportul reflectä cercetärile recente privind potentialele scenarii climatice de „high end", cu prognozarea incälzirii de 4-7 grade Celsius asupra unei pärti extinse a globului. ín aceste conditii, capacitatea umanä de a face fata la cäldurä va fi depäsitä in cele mai calde sezoane ale anului in unele regiuni si nu va mai fi posibilä munca neprotejatä in aer liber sau activitatea de agrement.
ín raport de asemenea sunt prezentate do-vezi care pot ghida actiunile de räspuns la aceastä provocare globalä. Au fost efectuate studii care au modelat pentru prima datä consecintele potentiale ale schimbärilor climatice, aläturi de schimbärile sociale si economice prognozate. Cercetätorii ilustreazä modul in care schimbärile climatice diminueazä po-tentialul de sänätate, reduc dezvoltarea socialä si pot retine progresul in tärile cele mai särace. Savantii de asemenea demonstreazä modul in care investitiile in programele de prevenire a efectelor pe sänätate, in contextul dezvoltärilor socioeconomice puternice si echitabile, pot sä reducä foarte mult vulnerabilitatea si, posibil, pot redefini cel putin unele dintre riscurile pentru sänätate pe termen scurt si termen mediu.
Temperaturile extreme si sánátatea populatiei
Unul dintre cele 10 efecte principale determinate de schimbarea climei cu impact asupra sânâtâtii, declarat public de câtre OMS, sunt temperaturile extreme. Acest al 3-lea efect spune: fluctuatiile intensive pe termen scurt ale vremii pot sâ afecteze grav starea de sânâtate, cauzând stres termic (hiper-termie) sau râcire excesivâ (hipotermie), care poate spori nivelul de mortalitate de boli cardiovasculare si ale aparatului respirator [23]. Episoadele de tem-peraturi extreme pot afecta sânâtatea în mod sem-nificativ, prezentând o provocare pentru sistemele de sânâtate.
Cel mai important aspect în metodologia studierii impactului temperaturilor extreme asupra sânâtâtii este determinarea pragului temperaturii, când conditiile meteorologice devin periculoase pentru populatie. Multe studii confirmâ câ stabili-rea acestui prag trebuie sâ fie bazatâ pe râspunsul organismului uman la temperaturi extremale (înalte sau joase) ale aerului, exprimat prin decese excesive, cresterea morbiditâtii generale din cauza anumitor boli, precum si prin cresterea solicitârilor de asistentâ medicalâ urgentâ [1, 8].
Impactul valurilor de câldurâ asupra sânâtâtii publice este dependent de nivelul de expunere (frec-venta, severitatea si durata valurilor de câldurâ), de numârul populatiei si sensibilitatea acesteia. Efectele directe ale expunerii la câldurâ excesivâ sunt epuiza-rea termicâ si socul hipertermic (vezi tabelul). Efectele directe ale expunerii la câldurâ
Efecte asupra sánátátii pot avea loc in toate grupele de varstá, cu toate acestea, existá anumite grupe de populatie care sunt deosebit de vulnerabile la impactul valurilor de cáldurá: varstnicii, sugarii si copiii, persoanele cu boli cronice, persoane care iau anumite medicamente si persoane nevoiase. Impactul valurilor de cáldurá asupra sánátátii poate include deshidratarea, epuizarea de cáldurá si insolatie, exacerbare a conditiilor de sánátate preexistente si
probleme respiratorii cauzate de cresterea poluärii aerului.
Temperaturile extrem de ridicate deseori pot provoca decese în cazul bolnavilor cu maladii cardiovasculare si/sau respiratorii, în special în rândul persoanelor în vârstâ. De exemplu, în timpul valului de cäldurä din vara anului 2003, în Europa au fost raportate pe parcurs mai mult de 70.000 de decese [15]. Totodatä, din cauza cäldurii în aer creste nivelul de ozon si de alti poluanti, care agraveazä bolile cardiovasculare si respiratorii. Din cauza poluärii aerului, în mediul urban, în fiecare an, pe glob se în-registreazä aproximativ 1,2 milioane de decese. Mai mult, în timpul caniculei creste nivelul continutului de polen si alti aeroalergeni. Acestia pot declansa astmul, care actualmente afecteazä în lume cca 300 milioane de oameni. Este de asteptat cä cresterea continuä a temperaturii va contribui la sporirea poverii acestora [20].
Valurile de cäldurä au crescut în duratä si frec-ventä, iar efecte grave asupra sänätätii publice au fost observate în întreaga Europä. Functia „temperaturä - mortalitate" variazä foarte mult între orasele din Europa si, de obicei, are o formä de „V". Pragul temperaturii pentru orasele mediteraneene este 29,4°C, iar pentru orasele din nordul Europei - 23,3°C. Modi-ficarea globalä estimatä în toate decesele naturale, asociate cresterii peste prag cu 1°C a temperaturii maxime aparente, specifice pentru un anumit oras, a fost, respectiv, de 3,12% în regiunea mediteranea-nä si 1,84% (pentru 95% interval de credibilitate) în regiunea continentalä de Nord. Asociatii puternice s-au gäsit între cäldurä si mortalitatea la vârstnici prin boli respiratorii [1, 19].
Cercetärile au demonstrat cä pacientii care suferä de boli cronice prezintä un risc mai mare de deces în timpul valurilor de cäldurä, decât în timpul conditiilor meteorologice normale. De asemenea, este important de remarcat faptul cä, în unele täri din Europa, inegalitätile socioeconomice ar putea duce la cresterea riscului de a muri din cauza cäldurii. Cel mai recent val mare de cäldurä a avut loc în Fe-deratia Rusä, în timpul verii 2010, cu incendii severe, agravând situatia generalä.
În Republica Moldova, în ultimul timp, o atentie deosebitä în acest context a fost acordatä cercetärilor impactului vremii caniculare asupra sänätätii uma-ne în cadrul a douä proiecte de cercetäri bilaterale moldo-americane, finantate de cätre Fundatia Civilä pentru Cercetare si Dezvoltare din SUA (CRDF), si în cadrul proiectului institutional, finantat de cätre ASM la Centrul National de Sänätate Publicä. Cercetärile respective au dovedit faptul prezentei impactului temperaturii extrem de înalte din vara anului 2007, fiind identificat pragul temperaturii maxime a aerului
Epuizare térmica §oc hipertermic
• Transpirare abundenta • Lipsa transpiratiei
• Piele palida §i lipicioasa • Piele fierbinte, uscatä §i
• Temperatura poate parea înroçitâ
normala • Temperatura corpului
• Sete severa ridicatä
• Greata • Puls rapid
• Ameteli sau le§in • Respiratie dificilä
• Gafaiala / respiratie rapida • Pupile punctiforme
• Puls slab • Este posibilä pierderea
• Durere de cap con^tiintei
• Vedere inceto^ata • Comportament bizar
• Epuizare, slabiciune • Convulsii
• Neindemanare • Confuzie
• Confuzie • Colaps
• Crampe
pentru mun. Chisinäu: +30,9°C [3, 4]. Au fost determinate va-lorile impactului temperaturi-lor extrem de înalte (în timpul caniculei) asupra sänätätii, însotit de decese excesive în rândul populatiei în Centrul si Sudul republicii.
Relatiile identificate sunt mai pronuntate pentru popu-latia urbanä, femei si vârstnici; preponderent decesele în rândul bolnavilor cu patologii cardiovasculare sunt cele mai pronuntate; cresterea tempe-raturii minimale (nocturne) detine cel mai sporit efect cumulativ pentru sporirea ca-zurilor de decese excesive (la cresterea temperaturii cu 1°C: pentru zona urbanä ß=0,6; pentru vârstnici ß =0,5, pentru bolnavi cu CVS ß=0,4) [13, 14, 24]. Un studiu a arätat cä expu-nerea directä la cäldurä în vara anului 2007 a dus în Chisinäu la cca 200 de decese in exces [2]. Cea mai mare pondere în structura mortalitätii în exces, din sezonul cald, o au pacientii cu boli cardiovasculare (13 la 100 000 de locuitori), urmati de cei cu boli ale aparatului digestiv si celui respirator (re-spectiv 1,8 si 1,0 la 100 000 de locuitori) [26].
În cadrul studiului a fost mtreprinsä o încercare de a aprecia pagubele economice si sociale în vara lui 2007 prin estimarea indicelui DALY. S-a stabilit cä cazurile de deces, pe motivul temperaturilor înalte, au provocat o pagubä economicä în societate de cca 20 mil. lei, cu pierderea vietilor omenesti în sumä de cca 1568 ani de viatä pierduti în rândul populatiei. În plus, cäldura în anul 2007 a condus la o secetä catastrofalä, estimatä cu pier-deri de circa 1 miliard de dolari SUA [16].
Este important de re-marcat cä, desi temperaturile
globale sunt in crestere, fenomenele meteorologice extreme cu temperatura reci nu vor dispärea. OMS a subliniat cä pentru regiunea europeanä acest lucru este de interes special. Mortalitatea in perioada de iarnä in tärile mediteraneene este mai mare decat in tärile din nordul Europei, iar decesele mai frecvent au loc dupä mai multe zile sau la cateva säptämani dupä cea mai rece zi din sezonul rece.
Definitiile frigului si frigului extrem variazä in functie de regiunea sau zona climaticä. De exemplu, un eveniment de frig extrem din sudul Europei ar putea fi considerat ca valori normale pentru tärile din nordul Europei. Evenimente extrem de reci pot avea o serie de efecte semnifi-cative asupra sänätätii umane si pot depinde de un sir de factori: durata valului de frig; rata de schimbare a temperaturii; alti factori legati de vreme, cum ar fi calitatea aerului, umiditatea sau vantul. Expunerea la frig poate duce la diverse boli asociate cu frigul, simptome tipice si acuze, precum si leziuni si accidente (schema 1), inclusiv modificäri de circulatie, probleme respiratorii si cardiovasculare. Conditii adverse legate de frig in aer liber pot conduce la mai multe leziuni prin alunecäri si cäderi.
Schema 1. Efectele expunerii la frig asupra sänätätii umane (sursa: Makinen & Hassi [9])
Grupele de populatie care sunt deosebit de vulnerabile la evenimente reci extreme includ: persoanele in varstä, sugarii, copiii, adolescentii, persoanele cu boli cronice sau cu dizabilitäti fizice sau mentale si cei din päturile särace, cum ar fi persoanele färä adäpost. Impactul vremii reci pentru sectorul sänätätii include efectele asupra serviciilor spitalicesti si de urgentä, serviciilor de asistenta medicalä primarä, serviciilor de ingrijire a sänätätii mentale, de protectie a sänätätii si companiei de imunizare si asistentä socialä.
Multe dintre efectele adverse ale vremii reci asupra sänätätii pot fi prevenite, fie prin actiune individualä, fie prin actiunile intreprinse de cätre profesionistii sistemului de sänätate, inclusiv de cätre guvern. Actiunile individuale includ purtarea hainelor adecvate pentru vremea corespunzätoare, consumul de bäuturi si mese calde si asigurarea cä persoanele in varstä sau alte persoane vulnerabile sä limiteze iesirea din incäpere, cu conditia cä confortul din interior este sigur (e destul de cald). La nivel local si national, sistemele de avertizare timpurie despre riscul factorului, prin campanii de sensibilizare, sunt vitale. Alte actiuni includ evaluarea riscurilor la locul de muncä, suportul necesar acordat grupelor
vulnerabile ale populatiei, precum si asigurarea cu ghiduri, colaborarea cu alte institutii si sectoare, cum ar fi asistenta socialä, sectorul educational sau sectorul de transport [22].
Experienta mondialà de elaborare a poli-ticilor
Prevenirea impactului temperaturilor extreme asupra sänätätii cuprinde mäsuri de räspuns prin actiuni la diferite nivele, inclusiv prin avertizare tim-purie si informatii privind evenimentele extremale. Practica demonstreazä [5, 8, 11] cä efectele nefavora-bile pentru sänätate se explicä prin lipsa de potential, cunostinte, metode sau supraveghere neadecvatä în aparitia evenimentelor de boalä sau morbiditate. Re-ducerea impactului nefast al temperaturilor extreme asupra sänätätii, de asemenea, necesitä räspunsuri la mtrebärile: Cum pot fi constatate, pronosticate aceste evenimente la nivel local? Cum populatia se poate adapta la schimbärile climatice? Cea mai efici-entä modalitate de pregätire a sistemului de ocrotire a sänätätii cätre asemenea situatii este elaborarea si implementarea planurilor de actiuni, elementul de bazä al cärora sä fie avertizarea oportunä si monito-ringul operational, efectuate de serviciile medicale, precum si de infrastructura respectivä [12].
Planificarea mäsurilor de preventie si adaptare în timpul evenimentelor extreme de cäldurä si de frig trebuie sä continä elemente axate pe grupe-tintä specifice cu risc sporit. Activitätile planificate ar avea nevoie de mäsuri specifice si precise, pentru a se asigura cä obiectivele pentru grupele-tintä sunt atinse cu succes. Pentru ca planurile sä fie eficiente, ele trebuie orientate spre câteva grupe cu risc ridicat, decât efectuarea activitätilor la scarä socialä. Desi nu existä un consens general cu privire la acest aspect, este recunoscut faptul cä unele grupe cu risc sporit sunt extrem de mari si sfaturi generale preväzute ar fi suficiente pentru a furniza informatii si rndrumäri accesibile si usor de utilizat. Cu toate acestea, unele categorii de pacienti se confruntä cu probleme specifice, cum ar fi cei „tintuiti" la pat, care au nevoie de îngrijire zilnicä.
Ghidul despre elaborarea Planurilor de actiuni privind canicula si sánátatea a fost publicat pentru prima datä de cätre Biroul Regional al OMS pentru Europa în 2008 [10]. Acest Ghid contine rndrumäri pentru täri cu privire la dezvoltarea planurilor nationale de actiuni legate de sänätate si caniculä, pentru a combate impactul evenimentelor extreme de cäldurä. Documentul respectiv a oferit orientäri utile pentru dezvoltarea planurilor nationale, de exemplu, în Croatia, Macedonia (plan de actiune-pilotat în vara anului 2010) s.a., dar existä o serie de probleme care trebuie sä fie solutionate. A fost convenit ca trei domenii-cheie ale documentului sä fie dezvoltate în continuare, fiind orientate spre:
• factorii de risc;
• educatie si comunicare;
• cerinte pentru standarde de mäsurare si rapor-
tare.
Prevenirea impactului asupra sänätätii publice necesitä un portofoliu de actiuni la diferite niveluri: de la pregätirea sistemului sänätätii în coordonare cu sistemele de avertizare timpurie meteorologicä si recomandäri oportune publice si medicale pânä la amelioräri ale locuintelor si ale planificärii urbane. Aceste actiuni pot fi integrate într-un plan de actiuni definit „Caniculä - sänätate". Existä mai multe prin-cipii comune în planificarea de urgentä, care pot fi urmate atunci când se planificä mäsuri si se räspunde la valurile de cäldurä. Exemple de astfel de principii sunt utilizarea sistemelor existente, utilizarea abordä-rilor pe termen lung si a mecanismelor de evaluare. În Ghid au fost identificate elementele esentiale pentru structura si punerea în aplicare a unui plan de actiuni de „caniculä - sänätate", care cuprinde inclusiv sistemele de alertä, un plan de comunicare, mäsuri de reducere a expunerii si de îngrijire pentru grupurile de populatie vulnerabile. Mäsurile pe termen lung se concentreazä asupra locuintelor si planificärii urbane. Elementele de bazä propuse, precum si actiunile specifice si mäsurile descrise în recomandäri trebuie sä fie revizuite si nrnbunätätite, actualizate si extinse dupä caz, examinate în urma revizuirii si a discutiilor.
Diferite täri dezvoltate economic multi ani con-tribuie la elaborarea, dezvoltarea si implementarea instrumentelor manageriale, bazate pe dovezi stiin-tifice, privind dezvoltarea potentialului sistemelor de sänätate publicä, pentru a reactiona adecvat si la timp la provocärile evenimentelor meteo extreme în cadrul schimbärilor climatice.
În Marea Britanie permanent sunt în dezvoltare politicile de prevenire si diminuare a efectelor evenimentelor meteo extreme asupra populatiei. De exemplu, în fiecare an este actualizat si reväzut Planul national pentru caniculá si sánátate, în care se recomandä o serie de mäsuri de reducere a riscurilor pentru sänätate la expunerea de lungä duratä la cäldurä - mäsuri pentru sistemul national de sänätate, autoritätile locale, serviciile de asistentä socialä, precum si pentru alte agentii publice, specialist care lucreazä în conditii de risc, pentru personalul angajat, persoanele fizice, comunitätile locale si grupurile de voluntari.
Republica Federalä Germania are o strategie de a face fatä unor evenimente meteorologice severe, care contine planuri definite si stabilite pentru multe sectoare ce ar putea fi afectate de astfel de evenimente. De exemplu, ca reactie la valul de cäldurä din 2003, în Germania si în alte täri europene a fost
instalat un sistem rapid de alertä, care avertizeazä grupuri vulnerabile ale populatiei, cum ar fi persoa-nele in varstä, prin intermediul mass-mediei sau prin contact direct cu casele de ingrijire medicalä. ín timpul valului de cäldurä din 2006, mass-media a jucat un rol vital in alertarea si consilierea publicului, insä problema-cheie cu implicarea mass-mediei este cä, in cazul in care evenimentele meteorologice extreme dureazä perioade lungi de timp, aceasta si-ar pierde interesul fatä de eveniment [22].
ín Germania, Agentia Federala de Mediu (UBA) a investit un volum ridicat de resurse in dezvoltarea unor mäsuri de abordare a problemei schimbärilor climatice pentru sänätatea publicä, in special prin infiintarea Centrului National de Competentä privind efectele schimbärilor climatice si de adaptare, care a creat un catalog al schimbärilor climatice si al datelor de sänätate, folosit de cätre toate organismele competente in luarea deciziilor. A fost dezvoltat un plan de adaptare la schimbärile climatice, inclusiv mäsuri cum ar fi cresterea gradului de constientizare la nivel national si local. Planul implicä 15 sectoare, inclusiv de sänätate, si contine o bazä de date pentru schim-bul de informatii intre pärtile interesate, un sistem de alertä rapidä si ghidul schimbärilor climatice pentru intreprinderile mici si mijlocii, oferind consiliere cu privire la controlul däunätorilor, impactul asupra sänätätii umane, mäsurile de prevenire si de adaptare in cazul impactului de polen etc.
ín Federatia Rusä, dupä valul de cäldurä ucigasä din 2010, a fost elaborat si aprobat in 2012 Planul de actiuni al Ministerului Sánátátii pentru protectia sánátátii publice in cazul valurilor de cáldurá. Planul cuprinde diferite aspecte privind protectia populatiei: sisteme de avertizare despre valurile de cäldurä; planul de informare a publicului cu privire la efectele cäldurii asupra sänätätii; reducerea impactului cäl-durii in interior; asistentä specialä pentru grupurile vulnerabile; pregätirea sistemului de sänätate si a serviciilor sociale; planificarea urbanä si proiectarea clädirilor; organizarea supravegherii si evaluärii in timp real; consiliere pentru public in timpul caniculei; recomandäri pentru medicii de familie si medicii de asistentä medicalä primarä; recomandäri de administrare a institutiilor medicale, caselor pentru per-soanele in varstä si persoanele cu handicap; efectele secundare ale medicamentelor in timpul caniculei; recomandäri pentru regimul de bäut in timpul vremii calde si valurilor de cäldurä (short-ghiduri pentru profesionistii din domeniul medical); principiile de bazä ale comunicärii cu privire la riscurile asociate cu cäldurä anormalä; bolilor asociate cäldurii in conditii de severitate usoarä si moderatä, precum si cu pericol pentru viatä (accident vascular cerebral), asigurarea ajutorului medical in aceste stäri morbide.
La consfätuirea Grupului international de lucru privind schimbarea climei, evenimente extreme si sänätate publicä din noiembrie 2010 de la Bonn a fost abordatä problema nivelului de pregätire a sis-temelor de sänätate cätre valurile de frig. Membrii grupului de lucru cu privire la valurile de frig au discutat douä documente [22]. Primul a fost documentul-cadru tehnic privind impactul de frig asupra sänätätii; al doilea - proiectul instrumentului Prevenirea vremii reci: un set de instrumente de sänätate publicó. Docu-mentul de fond furnizeazä informatii solide si precise cu privire la impactul vremii reci asupra sänätätii si este o sursä importantä de informatii. Discutiile pe marginea proiectului de manual s-au concentrat asupra punctelor care necesitä modificäri si zonelor care au necesitat discutii si dezvoltare în continuare.
În Italia a fost dezvoltat un sistem de evaluare pentru boli, utilizând analiza factorilor de risc. Acest sistem contine o listä de boli cronice care cauzeazä un risc crescut în timpul evenimentelor meteorologice extreme. Aceastä listä si statutul socioeconomic al pacientilor sunt luate în consideratie atunci când vizeazä grupuri si pacienti. Marea Britanie a dezvoltat, de asemenea, un sistem care lucreazä cu medicii de familie, cu folosirea mediilor de comunicare, cum ar fi mesajele textuale. Sistemul prevede ca profesi-onistii din domeniul sänätätii sä poatä avea acces nestingherit la informatii cu privire la grupurile de risc ale pacientilor. Sisteme similare care utilizeazä mesaje textuale, internet, telefon si e-mail au fost, de asemenea, dezvoltate în täri ca Germania si Finlanda. În România existä planuri de mäsuri atât în cazul tem-peraturilor caniculare, cât si în timpul temperaturilor foarte joase, dar ele au caracter fragmentar si sunt implementate numai în unele judete ale tärii.
Este important de mentionat cä interventiile vor varia de la o tarä la alta în functie de capacitatea serviciilor de sänätate si pregätirea lor pentru prevenire si räspuns adecvat, de gradul de instruire al perso-nalului medical, de constientizarea publicului si de disponibilitatea sistemelor de avertizare timpurie.
Biroul Regional European al OMS intentioneazä sä publice si sä actualizeze manuale de pregätire si de räspuns al sänätätii publice, care au ca scop orienta-rea statelor-membre cu privire la elaborarea planuri-lor respective de mäsuri. Expertii internationali sunt consultati încontinuu cu privire la proiectele de manuale în cazul valurilor de frig si de inundatii, precum si pentru perfectionarea ghidului privind dezvoltarea planurilor de actiuni „caniculä - sänätate".
Experienta nationalà de utilizare a realizà-rilor internationale în ràspunsurile sectorului de sànàtate
Prevenirea si reducerea (sau evitarea) riscurilor evenimentelor climatice, la nivel national, necesitä
elaborarea unui sistem de avertizare timpurie a po-pulatiei in perioadele critice cu impact asupra sänätätii. Acesta trebuie sä includä evenimentele meteo extreme si obligatoriu sä fie aprobat prin politici care cuprind mäsuri de adaptare la aceste fenomene. Pentru implementarea sistemului de avertizare sau a programului national de mäsuri privind adaptarea, este necesar de a coopera cu mai multe structuri, cum ar fi: asistenta medicalä primarä, Serviciul hi-drometeorologic de stat, Serviciul protectie civilä si situatii exceptionale, autoritätile publice centrale, autoritätile publice locale, mass-media, organizatiile neguvernamentale etc. ín Capitolul II din Legea nr. 10 cu privire la supravegherea de stat a sänätätii publice din 03.02.2009 se prevede cooperarea au-toritätilor in asigurarea sänätätii publice, iar articolul 9 al acestei legi prevede cä guvernul garanteazä un nivel adecvat de asigurare a sänätätii publice prin definirea si punerea in aplicare a tuturor politicilor si actiunilor trasate.
Serviciul de Stat de Supraveghere a Sänätätii publice, in ultimii ani, este masiv implicat in preve-nirea impactului evenimentelor extreme cauzate de schimbärile climatice, cu monitorizarea riscurilor acestor fenomene pentru sänätate, mäsuri intre-prinse in timpul valurilor de cäldurä excesivä. De exemplu, incepand cu 2008 (dupä vara extrem de caldä a anului 2007 cu numär ridicat al deceselor in exces) au fost emise ordine si avertizäri ale Ministe-rului Sänätätii cu privire la actiunile medico-sani-tare in perioada canicularä (Ordinul MS nr. 206 din 20.05.2008, Dispozitia MS nr. 287-d din 18.06.2010, Ordinul MS nr. 547 din 06.08.2010, Dispozitia MS nr. 341-d din 15.07.2010, Avertizarea MS nr. 06/1-10/329 din 07.06.2012, Ordinul MS nr. 695 din 05.07.2012, Avertizarea MS nr. 01-10/755 din 26.07.2013).
ín aceste documente sunt stipulate actiunile sistemului de sänätate si recomandäri medico-sanitare pentru perioada canicularä, care asigurä institutiile medico-sanitare cu instrumente efective pentru prevenirea si diminuarea efectelor adverse ale temperaturilor extrem de inalte asupra sänätätii. De ex., in anexa la Ordinul MS nr. 206 din 20.05.2008, intre mäsurile care trebuie sä fie consolidate de cätre serviciile de sänätate sunt si editarea si distribuirea materialelor de informare publicä cu privire la reguli-le care trebuie sä fie respectate pe timp de caniculä, pentru prevenirea bolilor - mäsuri efectuate de cätre centrele de sänätate publicä, ONG-uri, inclusiv cu asigurarea echipelor de interventie cu necesarul medical pentru acordarea primului ajutor in prevenirea fenomenelor de deshidratare, hipertermie, a complicatiilor maladiilor cronice s.a.
ín acelasi timp, sunt insuficient promovate prac-ticile cu privire la mäsurile de prevenire si diminuare a
efectelor nefaste pentru sänätate ale temperaturilor foarte joase in sezonul rece. Toate cele expuse mai sus induc concluzia cä existä o necesitate urgen-tä pentru elaborarea si adoptarea documentului care ar combina activitätile de prevenire in timpul perioadelor cu temperaturi foarte inalte si foarte joase. Acest document trebuie sä cuprindä in mod obligatoriu mäsurile serviciilor de sänätate deja existente si puse in practicä, precum si mäsuri noi, axate exact pe prevenirea riscurilor pentru sänätate asociate cu temperaturi extreme ale aerului, inclusiv prin coordonarea activitätilor de nivel intersectorial. Acest document ar trebui sä includä, de asemenea, recomandäri privind comportamentul populatiei in timpul acestor evenimente meteorologice, preve-nind astfel eventualele riscuri pentru sänätate.
ín cadrul realizärii Proiectului institutional in Centrul National de Sänätate Publicä (finantat prin concurs de cätre ASM), au fost elaborate propuneri de mäsuri concrete pentru sectorul de sänätate privind prevenirea si diminuarea riscurilor cauzate de temperaturile extreme, atat de cele foarte inalte, cat si de cele foarte joase. Aceste mäsuri combinä activitätile specialistilor din domeniul sänätätii la diferite niveluri. ín proiectul Planului de actiuni (PA) sunt preväzute activitäti si recomandäri pentru specialistii din sänätate, precum si pentru cei din alte sectoare (Ministerul Sänätätii, IMSP; CSP, CMF, Crucea Rosie, sectorul spitalicesc, APC, APL, Ministerul Mediului, SHS, Ministerul Muncii, Protectiei sociale si Familiei, ONG-uri). ín PA sunt stipulate mäsurile care trebuie sä fie intreprinse si responsabilitätile, executorii si termenele de realizare. Proiectul Planului elaborat urmeazä a fi distribuit si discutat cu reprezentantii institutiilor implicate, actualizat conform propune-rilor inaintate si prezentat pentru aprobare.
Totodatä, in aceastä perioadä au fost elaborate si coordonate 2 ghiduri de comportament pentru populatie in timpul caniculei si valurilor de frig. Aceste ghiduri contin recomandäri si sfaturi concrete privind actiunile care pot fi intreprinse de populatie pentru a evita si a atenua consecintele grave asupra sänätätii in expunerea la cäldura excesivä sau la frigul sever. De exemplu, in Ghidul privind compor-tamentul in timpul caniculei sunt descrise principiile de bazä ale comunicärii riscului caniculei, riscurile potentiale, sunt determinate grupele de risc si sunt propuse recomandäri despre protectia individualä si a locuintelor de supraincälzire puternicä si activitäti adecvate in cazul hipertermiei. ín plus, in acest ghid au fost elaborate materiale informative, orientate spre grupe-tintä ale populatiei (schema 2).
Canícula - impediment pentru activitate sau nu?
Copii §i canícula
• pentru agricultori
• pentru personalul institupilorde învaÇamînt pre$coiar
pentru personalul taberelor de odihnä
> pentru ad и Iii
• pentru varstnici
• pentru autoritäre publice locale
Schema 2. Setul de pliante „Canicula si efectele ei asupra sànàtàtii" elaborate pentru populatie de càtre autori
Urmarea acestor pasi simpli poate reduce În mod semnificativ potentialul impact negativ al riscurilor previzibile asociate cu schimbärile climatice, dintre care fac parte si evenimentele termice extreme.
Trebuie de subliniat cä procesul de elaborare si dezvoltare a Planului national de actiuni este sustinut de cätre OMS În mod sistematic, prin diferite ateliere de lucru, traininguri si Întâlniri la diferite nivele. Ac-celerarea elaborärii si ^bunätätirea calitätii Planului national pentru sänätate În conditiile temperaturilor extreme sunt posibile prin atragerea finantärii su-plimentare si a sprijinului tehnic si de experti de la donatori si organizatii internationale.
Conciuzíí
Efectele pentru sänätate ale fenomenelor meteo extreme, asociate cu schimbarea climei, pot fi observate astäzi În toatä regiunea europeanä. Aceste efecte asupra sänätätii pot fi prevenite, În mare parte, prin ^bunätätirea pregätirii si planificärii räspunsu-lui organelor de sänätate publicä.
Sistemele de avertizare timpurie pentru evenimentele meteo extreme sunt vitale pentru asigura-rea mäsurilor de interventie predictivä si oportunä. Specialistii - atât din sectorul sänätätii publice, cât si din institutiile medico-sanitare (medicina primará) - necesitä instruire si constientizare, cu ulterioara implementare la nivel local a mäsurilor conform Planului de actiuni, În cazul obtinerii informatiilor furnizate de sistemul de avertizare.
Aplicarea mäsurilor preväzute În Planul de actiuni trebuie sä poarte un caracter intersectorial, implicând sectoare cum ar fi: protectia mediului, agricultura, educatia, dezvoltarea regionalä, economia si energetica, mass-media s.a.Este vital a actualiza si a efectua schimb de informatii cu Biroul Regional European al OMS pri-
vind nevoile diferitor tari în domeniul schimbärilor climatice, se cer ecologizarea serviciilor de sänätate si dezvoltarea durabilä a acestora, luând în conside-ratie metodele si formele de organizare si ajustare a sistemelor de sänätate din diverse täri.
Estimarea costurilor economice si a beneficiilor punerii în aplicare a planurilor de actiuni în conditiile evenimentelor meteo extreme este o componentä importantä în argumentarea luärii deciziilor optime si oportune.
Bibliografie
1. Baccini M., Biggeri A., Accetta G., Kosatsky T., Katsouy-anni K., Analitis A., Anderson H. R., Bisanti L., D'Ippoliti D., Danova J., Forsberg B., Medina S., Paldy A., Rabc-zenko D., Schindler C., Michelozzi P. Heat effects on mortality in 15 European cities. In: Epidemiology, 2008, nr. 19 (5), p. 711-719.
2. Corobov R., Opopol N. Some temperature-mortality relationships in the warm season in Chisinau. In: Curier Medical, 2010, nr. 2, p. 35-43.
3. Corobov R., Sheridan S., Ebi K., Opopol N. Warm Season Temperature - Mortality Relationships in Chisinau (Moldova). In: International Journal of Atmospheric Sciences, 2013, nr. 2013. Article ID 346024, 9 pages. http://dx.doi.org/10.1155/2013/346024.
4. Corobov R., Sheridan S., Opopol N., Ebi K. Heat-related mortality in Moldova: the summer of2007. In: International Journal of Climatology, 2012. http://onlineli-brary.wiley.com/doi/10.1002/joc.3610/abstract, doi: 10.1002/joc.3610
5. Ebi K. L., Smith J.B., Burton I., Hitz S. Adaptation to climate variability and change from a public health perspective. In: Integration of Public Health with Adaptation to Climate Change: Lessons learned and new directions. Balkema Publishers: Leiden, The Netherlands, 2005, 1-17 p.
6. IPCC. Climate Change 2007: The Physical Science Basis Contribution of Working Group I to the Fourth Assessment Report of the Intergovernmental Panel on Climate Change. Cambridge University Press, Cambridge, United Kingdom and New York, NY, USA, 2007, 996 p.
7. IPCC. Summary for Policy Makers. In: Climate Change 2014: Impacts, Adaptation and Vulnerability. Contribution of Working Group II to the Fifth Assessment Report of the Intergovernmental Panel on Climate Change, Field C. B., V.R. Barros, D.J. Dokken, K.J. Mach, M.D. Mastrandrea, T.E. Bilir, M. Chatterjee, K.L. Ebi, Y.O. Estrada, R.C. Genova, B. Girma, E.S. Kissel, A.N. Levy, S. MacCracken, P.R. Mastrandrea, and L.L. White (Eds.). Cambridge University Press: Cambridge, United Kingdom and New York, NY, USA, 2014, 1-32 p.
8. Kirch W., Menne B., and Bertollini R. (eds.). Extreme Weather Events and Public Health Responses. Published on behalf of the WHO Regional Office for Europe by Springer-Verlad, 2005, 303 p.
9. Mäkinen T. M., Hassi J. Health problems in cold work. In: Ind Health, 2009, nr. 47 (3), p. 207-220.
10. Matthies F., Bickler G., Cardenosa Marin N., Hales S. Heat health action plans - a guidance document. Europe W. R. O. f., 2008, 58 p.
11. McMichael A., Neira, M., Bertollini, R., Campbell-Lendrum, D., and Hales, S. Climate change: a time need
1S
and opportunity for the health sector. In: Lancet, 2009, nr. 374 (9707), p. 2123-2125.
12. Menne B., Apfel F., Kovats S., Racioppi F. (ed.). 2008: Protecting health in Europe from climate change. WHO Regional Office for Europe, 51 p.
13. Overcenco A., Pantea V. Study on extreme heat biom-eteorological conditions impacting human health. In: Journal of Hygiene and Public Health, 2012, nr. 3 (62), p. 29-37.
14. Overcenco A., Pantea V., Barba O., Trejcilo L., Croitoru C. The influence ofhigh ambient temperature on human mortality during 2007 heat wave in the Republic of Moldova. In: International Scientific Conference BIO-CLIMATE 2012 - BIOCLIMATOLOGY OF ECOSYSTEMS. Usti nad Labem, Czech Republic, 2012, p. 80-81.
15. Robine J. M., Cheung S.L., Le Roy S., Van Oyen H., Griffiths C., Michel J.P., Herrmann F.R. Death toll exceeded 70,000 in Europe during the summer of 2003. In: Les Comptes Rendus/Série Biologies, 2008, nr. 331, p. 171-178.
16. UNDP. National Human Development Report2009/2010. UNDP-Moldova, Chisinau, 2009, 224 p.
17. WHO. Climate Change. The Global Health Community, and WHO, cited 2011. http://www.who.int/mediacen-tre/news/statements/2008/s05/en/index.html
18. WHO. Climate change and health. A62/11. Secretariat W. 2009, 7 p.
19. WHO. Improving public health responses to extreme weather/heat-waves -EuroHEAT;Technical Summary. Europe WRO. f., 2009, 60 p.
20. WHO. Protecting health from climate change. Climate change puts health at risk. 2009, 33 p.
21. WHO. Declaration on Environment and Health, 5th Ministerial Conference on Environment and Health "Protecting children's health in a changing environment". Parma, Italy, cited 2010. http://www.euro.who.int/en/ home/conferences/fifth-ministerial-conference-on-environment-and-health
22. WHO. Climate change, extreme weather events and public health - Meeting report. WHO Regional Office for Europe, Bonn, 2011, 35 p.
23. WHO. 10 facts on climate change and health, cited 2014. http://www.who.int/features/factfiles/cli-mate_change/en/
24. Opopol N., Croitoru C., Overcenco A., Pantea V., Crudu P. Decese suplimentare in Republica Moldova in vara neobi^nuit de calda a a. 2007. tn: Anale jtiintifice ale USMF „Nicolae Testemitanu" 2012, nr. II, p. 163-166.
25. ВОЗ. Изменение климата и здоровье, cited 2014. http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs266/ ru/0
26. Оверченко А. Эпидемиологическое исследование смертности населения в Молдове жарким летом 2007 года. tn: Bull. A§M, §tiinte Medicale, 2010, nr. 5(28), p. 43-50.
Prezentat la 20.09.2014
Ala Overcenco, cercetator stiintific superior,
Centrul National de Sanatate Publica,
Chisinau, str. Gh. Asachi, 67a,
tel. +373 22 574 578,
e-mail: aovercenco@cnsp.md, a_overcenco@yahoo.
com
