CC BY
16CZU:159.98
CONTINUTUL REPREZENTÄRII SOCIALE A FERICIRII IN MEDIUL STUDENTESC DIN REPUBLICA MOLDOVA
loana A§EVSCHI,
Universitatea de Studii Politice §i Economice Europene Constantin Stere
Summary
The content of social representation of happiness in the student environment from the Republic of Moldova
The article contains the presentation of the results of an investigation of the sociological representation of happiness in the student environment from the Republic of Moldova. The data obtained from psychological research, carried out on a sample of245 young people, students from study I, II, III and IV, aged between 19 and 28, are analyzed. Through statistical calculations it makes clear that the core of the social representation of happiness in the student environment is formed in terms of "family", "health" and "love", but the peripheral elements -from the terms "fulfillment", "respect" and "satisfaction".
Keywords: social factors, happiness, social interaction, social representation
Резюме
Содержание социального представления о счастьe в студенческой среде Республики Молдова
В статье представлены результаты исследования социального представления о счастье в студенческой среде в Республике Молдова. Проанализированы данные, полученные в результате психологического исследования, проводимого на выборке из 245 молодых людей, студентов I, II, III и IV курсов в возрасте 19-28 лет. По статистическим расчетам установлено, что ядро социального представления о счастье в студенческой среде состоит из слов: „семья", „здоровье" и „любовь", а также периферийных элементов - „полноценность", „уважение" и „ удовлетворение".
Ключевые слова: социальные факторы, счастье, социальное взаимодействие, социальное представление
Introducere
Cu totii dorim sá fim fericiti, chiar dacá nu recunoastem aceasta in mod deschis sau incercám sá ascundem aceastá dorintá sub o multime de cuvinte. Indiferent dacá visám la succesul profesional, la realizarea spiritualá, la relatii, la scopul vietii sau la iubire, ne dorim aceasta, deoarece credem cá ne va face mai fericiti. Dar, in realitate, foarte putini inteleg in ce másurá pot influenta propriul simt al fericirii sau stiu cum sá o facá.
Desi fericirea este un concept fárá o definitie multumitoare, in-tuim cu totii ce inseamná si tráim sub tirania asteptárii ei. Probabil cá nu existá concept filozofic mai analizat decat fericirea. Ea a preocupat incá din zorii gandirii abstracte creierele intelepte ale umanitátii.„Fe-ricirea este sensul si scopul vietii, intreaga finalitate a existentei", spunea Aristotel [apud 8, p. 32].
Filozoful englez Bertrand Russell, un logician pentru care con-cretetea si perfecta justificare a conceptelor státea la baza teoriilor, spunea cá „a te lipsi de anumite lucruri pe care le vrei face parte indispensabilá din fericire" [apud 2, p. 144].
Parcá ráspunzand direct acestei idei, scriitorul rus А. Солженицын vine cu experienta lagárului si a„fericirii obligatorii", cu care comunis-mul a vrut sá acopere un continent:„Nimeni nu ar trebui sá conducá oamenii cátre fericire, pentru cá si aceasta este un idol al pietei...". Uluitor cat de mult se aplicá aceste cuvinte si celor din contempora-neitate, aflati sub presiunea „euforiei perpetue", asa cum o numeste inspirat romancierul francez Pascal Bruckner [apud 10, p. 42].
ín ultima vreme, fericirea este studiatá cu instrumentele eco-nomiei, neurostiintelor si sociologiei. Asta inseamná cá acest cuvant abstract incepe sá aibá cateva dimensiuni operationale concrete, sá „semene" a valoare másurabilá.
Am experimentat cu totii senzatia de fericire atunci cand am achizitionat o masiná nouá sau doar o hainá pe care o doream, o casá sau ceva mai putin semnificativ. Asadar, achizitiile, posesiunile intrá sub influenta perfidá a acestei „mori hedoniste", cum o numeste si Sonja Lyubomirsky, profesoará de psihologie la Harvard. Ea este una dintre autoritátile inatacabile ale teoriilor asupra psihologiei fericirii, si concluziile sale aruncá in aer multe dintre cliseele cu care gandim de obicei. „Nu stim ce ne face fericiti, ce ne aduce plácere, implinire; ca urmare, uneori luptám pentru lucruri care nu ne fac fericiti", scrie ea in cartea The how of happiness: A scientific approach to getting the life you want [5, p. 78].
Richard Layard completeazá:„Banii sunt importanti numai cand ii scot pe oameni din neagra sárácie. Fericirea tinde sá ajungá la medie din nou, pe másura ce te imbogátesti". Moara hedonistá mai are o particularitate perfidá: este valabilá intotdeauna si nimeni nu-i scapá. „Omul se adapteazá oricárei pláceri; numai stimularea supli-mentará ii creste nivelul de fericire; cand situatia se stabilizeazá, se
va reveni din nou la nivelul mediu de feriare", scrie Layard. Si, culmea, este valabil si dacá schimbarea este in ráu! Cu alte cuvinte, nivelul nostru subiectiv, personal si temperamental de fericire este foarte stabil [7, p. 91].
Sonja Lyubomirsky spune cá aproximativ 50% din starea noastrá de bine pe termen lung tine de factorii prestabiliti (genetic), 10% - de circumstante (uluitor, in conditiile in care tindem sá credem cá situatia, contextul in care suntem, tara sau epoca ne fac sá fim deprimati sau, dimpotrivá, prosperi) si 40% - de actiunile noastre concrete intreprinse pentru a ne maximiza coeficientul de multumire [5, p. 98].
Fericirea nu este altceva decat o stare de spirit, are un caracter mult mai profund, intensitate si stabi-litate variabile. Psihologul american Martin Seligman aratá - pe baza studiilor de specialitate - cá fericirea are trei componente („fericiri") diferite:
1. Fericirea produsá de ceea ce faci (de ex., faci sport, gandesti, iesi cu prietenii etc.) - viatá plácutá;
2. Fericirea produsá de indeplinirea/satisfacerea dorintelor personale ce exprimá punctele tari pe care le avem ca indivizi (de ex., realizarea unui proiect, dacá esti un om de stiintá, etc.) - viatá buná;
3. Fericirea produsá de indeplinirea/satisfacerea dorintelor transpersonale (de ex., norme si valori asumate de noi si de comunitate) - viatá cu sens [apud 6, p. 80].
Denis de Rougemont spune cá fericirea nu tine de „a avea", ci de „a fi"; ea nu poate fi achizitionatá, simtitá, deoarece este o stare de care trebuie sá te lasi cuprins. Fericirea vine din suflet, din interior. Poti fi fericit in mai multe feluri si din mai multe motive. Poti fi fericit, multumindu-te cu putin; poti avea o fericire ametitoare si dulce in ochii altora, iar tu sá te crezi vesnic nedreptátit; sau poti fi numai multumit, dar in sufletul táu sá fii fericit [apud 2, p. 145].
ín studiile despre fericire se demonstreazá cá starea materialá joacá departe nu primul loc intru atingerea fericirii si nici norocul neasteptat, in timp ce vechile páreri si idei se adeveresc: fericirea este cauzatá de o stare buná de sánátate, prieteni buni si, mai ales, de relatiile calde de familie. Buna inte-legere cu párintii, copiii si partenerul - iatá secretul unei vieti fericite, este ceea ce nu poate fi másurat prin calcule. Nici asa-zisele„efecte" nu sunt comune pentru toti, dar anume grupul de oameni care iti este aláturi oricand si oriunde, te sustine mereu, te pretuieste si te iubeste pentru ceea ce esti, nu insá pentru cum ai fi putut fi.
Dar cum rámane cu carieristii? Fiind pusi sá aleagá dintre a petrece cateva clipe cu cineva bol-nav din familie si semnarea unui contract reusit - ce
vor alege? De aici si intrebarea: existá oare o fericire universalá? Conform unor studii de caz [1], realizate pe reprezentanti ai tuturor categoriilor de varstá, s-a ajuns la concluzia cá:
• pentru unii, fericirea inseamná multimea de bucurii, acele momente de emotii intense si irepe-tabile. Acest tip se mai numeste „fericire in salturi" si poate fi simtitá in timpul diferitelor evenimente importante, cum ar fi nunta sau botezul, si este ca-racteristic tinerilor in jur de 30 de ani;
• pentru altii, fericirea reprezintá o stare pre-lungitá de multumire. Acest tip de fericire poate fi simtit prin momentele de plácere, succese si chiar (banal, dar esential) cand suntem sánátosi si este caracteristic adultilor in jur de 38 de ani;
• cineva opteazá pentru o activitate cu scop: acest tip de fericire poate fi simtit prin momentele de progres in muncá sau o activitate utilá, aleasá de bunávoie, si este caracteristic adultilor in jur de 45 de ani (acest tip de fericire ii era caracteristic lui Aristotel);
• unii sunt siguri cá fericirea este echilibrul sufle-tesc: acest tip de fericire poate fi simtit prin calmul sufletesc sau dispozitia echilibratá in fata schimbá-rilor destinului si este caracteristic persoanelor in jur de 55 de ani (pentru acest tip de fericire opta Seneca) [1, p. 101].
Obiectul cercetárii experimentóle. ín studiul pe care-l prezentám in continuare am intentionat sá identificám reprezentarea socialá a fericirii impár-tásitá de tinerii din mediul studentesc: modalitatea de a trata lucrurile in conformitate cu valorile si normele vehiculate in societate, prin intermediul unor cognitii, imagini elaborate la nivel de „simt comun", si de a accepta modele ale atitudinilor si comportamentelor in raport cu realitatea explicatá si inteleasá prin prisma acestor constructe create de mentalitatea colectivá.
Problema cercetárii experimentóle. Deoarece reprezentarea socialá este o categorie ce reflectá cunoasterea si credintele in raport cu obiectul care o formeazá, rezultatul interactiunilor sociale, dar si conditia mentinerii si uniformizárii lor, ea asigurá punctele de referintá pentru observarea si interpreta-rea realitátii. Modul in care tinerii impártásesc o anu-mitá reprezentare socialá a fericirii reflectá atitudinile si actiunile lor in raport cu aceastá stare, posibilitátile de a-si defini resursele individuale si factorii externi sociali ce pot sá-i facá fericiti, deci si starea de spirit si eforturile pe care le depun in acest scop.
Baza experimentalá. Cercetarea reprezentárii sociale a fericirii a fost efectuatá pe un esantion al-cátuit din 245 de tineri, studenti din anii de studii I, II, III si IV, cu varsta cuprinsá intre 19 si 28 de ani, din
cadrul Universitâtii de Studii Politice si Economice Europene Constantin Stere, Universitâtii Tehnice a Moldovei si Universitâtii Libere Internationale din Moldova. Cercetarea a fost realizatâ în perioada septembrie 2015 - aprilie 2016.
Material si metode
Demersul nostru analitic presupune, în prima etapâ, prezentarea continutului reprezentârii sociale a fericirii întregului lot supus cercetârii. În etapa a doua, prin metoda trierilor ierarhice succesive va fi verificat continutul nucleului central, obtinut prin metoda asociatiei libere.
Metoda asociatiei libere (Abric 1973) [apud 4, p. 56-82]. Asociatia ¡ibera sau evocarea ¡ibera este una dintre primele metode aplicate la identificarea continutului structurii reprezentârilor sociale si constituie o„etapâ fundamentalâ a studiului oricârei reprezentâri sociale" [9, p. 72]. Metoda datâ a fost aplicatâ în douâ etape.
În prima etapâ, subiectilor li sa propus sâ noteze cinci cuvinte sau îmbinâri de cuvinte ase-mânâtoare cu termenul inductor fericirea. Avantajul acestei metode constâ în faptul câ subiectul evocâ termenii asociati spontan si fârâ a fi influentati. În aceastâ etapâ au fost obtinuti indicatorii ce indicâ asupra frecventei termenilor asociativi.
În etapa a doua, subiectii antrenati în experiment au ierarhizat acesti termeni asociativi. Instruc-tiunea a fost formulatâ în felul urmâtor: „lerarhizati termenii asociativi de la cel mai important la cel mai putin important, reflectând asupra cuvântului fericire". Pentru a obtine valoarea (cifra) ce indicâ importanta termenului evocat în lantul asociativ, a fost folositâ scala Likert (de la 1 la 5).
Rezultatele cercetârii experimentale
Prin metoda asociatiei libere, aplicatâ pe un lot de 245 de persoane, au fost obtinuti 1225 de termeni asociativi pentru cuvântul inductor fericire, dintre care 59 termeni asociativi figureazâ în râspunsuri o singurâ datâ. În urma excluderii sinonimelor si a luârii în calcul doar a asociatiilor care au obtinut o frecventâ mai mare de 2%, a fost stabilit un corpus de 14 termeni asociativi pentru cuvântului inductor fericire.
În tabelul 1 si figura ce urmeazâ sunt prezentate rezultatele obtinute în urma aplicârii tehnicii prototi-pic categoriale pentru întregul lot de studiu.
Astfel, se poate constata câ termenii cu cea mai mare frecventâ sunt: „familie" (10,69%), „sânâtate" (9,17%), „dragoste" (6,30%), „bani" (5,42%), „iubire" (5,26%), „copii" (4,86%), „pârinti" (4,62%), „prieteni" (4,30%).
Tabelul 1
Frecventa, rangul aparitieisi rangul importantei termenilor asociativi pentru cuvântul inductor „fericire" pentru întregul ¡ot supus cercetârii
№ Asociatii Frecventa Rangul aparitiei Importanta Rangul impor-tantei
nr. % nr. %
1 Familie 134 10,69 1 558 14,75% 1
2 Sânâtate 115 9,17 2 450 11,89% 2
3 Dragoste 79 6,30% 3 254 6,71% 3
4 Bani 68 5,42% 4 144 3,80% 7
5 Iubire 66 5,26% 5 238 6,29% 4
6 Copii 61 4,86% 6 224 5,91% 5
7 Pârinti 58 4,62% 7 172 4,54% 6
8 Prieteni 54 4,30% 8 137 3,62% 8
9 Bucurie 47 3,74% 9 107 2,83% 10
10 Întelegere 40 3,19% 10 118 3,12% 9
11 Succes 39 3,11% 11 96 2,54% 12
12 Împlinire 36 2,87% 12 100 2,64% 11
13 Respect 28 2,23% 13 74 1,95% 14
14 Satisfactie 28 2,23% 14 71 1,88% 15
14,00 12,00 10,00 8,00 6,00 4,00 2,00 0,00
□ Importanta
- ri _
=j "I " îffl-iïT-iiï-mm-
Figura 1. Rangul aparitiei si rangul importantei pentru cuvântul inductor „fericire" pentru întregul ¡ot supus cercetârii (%)
Calculul importantei termenilor evocati si al ran-gului importantei acestora aratâ câ termenii familie, sânâtate si dragosteîsi pâstreazâ pozitia atât ca rang al aparitiei, cât si ca rang al importantei, situându-se pe locul I, Il si Ill. Termenul asociativ bani, cu rangul aparitiei 3, se deplaseazâ spre pozitia a VII-a în rangul importantei. Termenul asociativ iubire, cu rangul aparitiei 5, are pozitia a IV-a în rangul importantei. De asemenea, termenul asociativ copii, cu rangul aparitiei 6, îsi întâreste pozitia în rangul importantei, ocupând locul al V-lea. Termenul pârinti, cu rangul aparitiei 7, pierde pozitia în rangul importantei, si-tuându-se pe locul 6. Termenul asociativ bucurie, cu rangul aparitiei 9, ocupâ pozitia 10. Calculând rangul importantei pentru toti cei 59 de termeni evocati de întregul lot de studiu, a fost dedus procentul frecventei egal cu 1,99%.
Tabelul 2
Frecventa si rangui aparitiei termeniiorasociati cuvântuiui inductor „fericire"
Raportul dintre frecventa aparitiei termenilor asociativi si rangul aparitiei lor, conform tehnicii prototipic-categoriale propuse de Verges [apud 3, p. 105], se prezinta astfel: termenii asociativi familie si sanatate sunt, conform datelor obtinute, centrali, iar termenii asociativi fmplinire, respect si satisfactie sunt periferici.
Concluzii
1. Fericirea a fost si ramane un obiectiv major pentru noi, oamenii. Avem atitudini, scopuri si valori diferite, dar toti vrem acelasi lucru - sa fim fericiti. Am investigat reprezentarea sociala a fericirii in randul tinerilor din mediul studentesc, pentru a identifica modul in care tinerii impartasesc o anumita repre-zentare sociala a fericirii.
2. În urma aplicärii metodei asociatiei libere, rezultatele cercetärii ne demonstreazä cä nucleul central al reprezentärii sociale a fericirii la tinerii din mediul studentesc este format din termenii familie, sänätate si dragoste, iar elementele periferice - din termenii împlinire, respect si satisfactie.
Bibliografie
1. Andre Ch., F. Lelord. Cum sä ne exprimäm emotiile sentimentele. Iaji: Trei, 2003, 264 p.
2. Chekola M.G. The concept of happiness. Dissertation abstract international. In: N.M. University, 1975; no. 35(4609), p. 142-148.
3. Curelaru M. Reprezentäri sociale. Ed. a 2-a, rev. Iaji: Polirom, 2006, 235 p.
4. Curelaru M. Reprezentärile sociale - teorie §i metodä. Iasi: Erota, 2001, 444 p.
5. Lyubomirsky S. The how of happiness: A scientific approach to getting the life you want. New York: The Penguin Press, 2008, 408 p.
6. Potâng A., Çiçianu A. Starea subiectivä de bine în functie de tipul depersonalitate. În: Studia universitatis mol-daviae. Chijinäu, USM, 2013, nr. 3, p. 78-86.
7. Richard Layard. Secretele fericirii - lectii despre o nouä ftiintä. Bucurejti: Aquaforte, 2007, 220 p.
8. Savu A. Eseu despre fericire. În: Psyvolution, nr. 2, 1 iulie 2010, p. 29-36.
9. Çleahtitchi M. Instrumentele de analizä structuralä a spatiului reprezentational: inductia prin scenariu am-biguu. În: Psihologie, 2013, nr. 4, p. 70-76.
10. Джидарьян И.А. Счастье в представлениях обыденного сознания. B: Психологический журнал, 2000, т. 21, № 2, c. 40-48.
Frecventá s' Rang Rang Înalt În apa-ritie (elemente plasate pe primele locuri ale lantului asociativ) Rang scázut În apa-ritie (elemente plasate pe urmátoarele locuri ale lantului asociativ)
Frecventá ridicatá (mai mare sau egalá cu 140) familie, sànàtate, dragoste (teme centrale) bani, iubire, copii, pàrinti, prieteni (statut ambiguu)
Frecventá scázutá (mai micá de 140) bucurie, întelege-re, succes (statut ambiguu) împlinire, respect, satisfactie (teme periferice)
DIN ÎNTELEPCIUNEA TIMPURILOR
♦ O spun sä mä audä çi plin de floare pomul: din mor-mânt voi spune multimii adevärul".
(Grigore Vieru)
♦ Pentru a-ti asigura o stare bunä de sänätate, mänäncä superficial, respirä adânc, fii moderat çi mentine un interes
în viatä.
t
(William Londen)
♦ Adevärul ne umple de sänätate çi ne dä puteri noi în mun-cä. Cine stä aläturi de adevär nu poate sä nu mvingä.
(George Cälinescu)
♦ Medicina este çtiinta çi conçtiinta mcälzite de iubire fatä de oameni.
(Iuliu Hatieganu)
