CC BY
18CONTINUTUL DE PLUMB ÎN MEDIUL ÎNCONJURÀTOR SI IMPACTUL EVENTUAL ASUPRA SÀNÀTÀTII POPULATIEI DIN REPUBLICA MOLDOVA
Elena JARDAN,
Laboratorul stiintific Pericole Chimice si Toxicologie, Centrul National de Sänätate Publica
Summary
Lead content in the environment and possible impact on public health in Moldova
The article is a review of the scientific literature data on the content of lead compounds in the environmental factors (soil, water, air) and biological substrates. The estimation of provided information shows that the national normative and methodical acts, as the scientific literature lacks data on comprehensive assessment of environmental and human biological substares pollution with lead compounds, as well as preventive measures to reduce the impact of heavy metals on human health. At the same time there are multiple premises regarding the presence of extensive areas with high lead content in the soil, which presents hazard for human health.
Keywords: environmental factors, lead compounds, public health, biomarkers, risk
Резюме
Содержание свинца в окружающей среде и возможное воздействие на здоровье населения Республики Молдова
Статья представляет собой обзор данных научной литературы по содержанию соединений свинца в объектах окружающей среды (почва, вода, воздух) и биологических средах. Анализ информации показал, что в национальных методических и нормативных актах и в научной литературе отсутствует в настоящее время комплексная оценка загрязнения окружающей среды и биосред человека соединениями свинца, а также профилактические меры по снижению воздействия данного тяжелого металла на организм человека. В то же время есть несколько оснований на наличие обширных помещений с высоким содержанием свинца в почве, что опасно для здоровья.
Ключевые слова: окружающая среда, соединения свинца, здоровье человека, биомаркеры, риск воздействия
Introducere
Sänätatea omului si siguranta chimicä a factorilor de mediu trebuie sä reprezinte elemente-cheie în dezvoltarea socioecono-micä a fiecärui stat. Cercetärile efectuate în acest domeniu denotä un impact pronuntat al poluantilor de mediu asupra sänätätii populatiei [20].
Plumbul se considerä unul dintre cei mai semnificativi poluanti, fapt datorat toxicitätii exprimate si pozitiei lui de lider printre poluantii ecotoxicologici. Odatä cu dezvoltarea intensä a sectoarelor industrial si agricol, cu cresterea numärului de unitäti de transport si al gospodäriilor comunale, factorii de mediu (ae-rul atmosferic si solul) sunt sub influenta continuä a poluärii cu substante nocive, printre care si metale grele [44]. Astfel, mcärcä-tura actualä a plumbului din factorii de mediu este conditionatä de activitätile antropogene din deceniile precedente.
Concomitent cu acumularea plumbului în obiectele mediului mconjurätor si eventuala posibilitate de încorporare a acestuia în organismul uman, se induc deregläri ale sänätätii populatiei, în special la copii si persoanele care vin în contact cu poluantul [18, 19]. Din aceste considerente, reducerea nivelului de poluare cu plumb în sectoarele industriale si de mediu trebuie sä figureze printre sarcinile de bazä ale politicii socioeconomice si de sänätate.
Cu toate acestea, problema poluärii mediului mconjurätor cu metale grele este axatä msä doar pe regiunile industriale, iar cercetärile în domeniul poluärii factorilor de mediu cu plumb în activitatea de supraveghere de stat a sänätätii publice poartä caracter mai mult informational si de documentare. Nu se iau în calcul cantitätile semnificative de plumb care au fost utilizte în trecut în constructii, transport si în alte ramuri ale economiei nationale.
Plumbul este un element persistent de mediu si continuä sä prezinte pericol pentru sänätatea populatiei. De aceea, studiul preconizat are o semnificatie deosebitä în conditiile morbiditätii sporite prin boli netransmisibile si se înscrie pe deplin în sarcinile si strategiile nationale de sänätate publicä pentru urmätoarii ani.
Scopul lucrärii constä în evaluarea igienicä a continutului de plumb în factorii de mediu din Republica Moldova, estimarea poverii asupra organismului uman §i elaborarea mäsurilor orientate spre minimalizarea impactului nefast al compuçilor acestui element asupra sänätätii populatiei.
Materiale si metode
A fost utilizatä metoda de analizä a surselor bibliografice, cu selectarea bibliografiei la tema datä, evidentierea experientei tärilor si organismelor internationale în domeniul poluärii facto-rilor de mediu cu compusi ai plumbului.
Rezultate si discutii
Particularitâtile fizico-chimice aie plumbului. Plumbul este elementul chimic cu numärul 82 din tabelul periodic
al elementelor, numárul CAS (Chemical Abstracts Service) a lui fiind 7439-92-1. Este un metal greu, cu un aspect albástrui-alb, masa atomicá si cea molará fiind 207,2 p si 18,26x10-6 m3/mol respectiv. Plumbul are o structurá cristaliná cubicá, stare de agregare solidá, densitate si duritate foarte mari [51].
Continutul de plumb în scoarta Pámántului este repartizat neuniform, iar în solurile spatiului dintre râurile Nistru si Prut el este prezent doar ca microelement. Din punctul de vedere al impactului asupra biotei, plumbul se manifestá ca element toxic. Oxidul de plumb (II) existá în douá forme cristaline, în apá se dizolvá prost, adesea se utilizeazá la fabricarea vopselelor protectoare (miniu, litargá). Plumbul bivalent formeazá compusi destul de rezistenti cu sulful. Astfel, cu hidrogenul sulfurat formeazá PbS (sulfura de plumb sau „galena"), care nu se dizolvá în surplusul de alcaline [42, 43].
De asemenea, plácutele de plumb se utilizeazá la fabricarea acumulatoarelor pentru automobile. În trecut, plumbul era folosit la fabricarea tuburilor pentru alimentarea cu apá potabilá, lucru grav, datorat toxicitátii ridicate. Sárurile de plumb se utilizeazá rar în economie, exceptie fácánd folosirea lor în labora-toare de microbiologie la producerea unor medii de culturá (gelozá cu plumb).
Continutul plumbului în factorii de mediu. Continutul compu§ilor de plumb în factorii de mediu este un indicator al gradului de periculozitate §¡ face parte din topul primelor 10 substante chimice peri-culoase. Conform publicatiilor OMS, nivelul mediu de plumb în aerul din regiunile neurbane este mai jos de 0,15 pg/m3. În urbe, concentratia plumbului în aerul atmosferic este cuprins între 0,15 §i 0,5 pg/m3 în [16, 29]. Unul din Ghidurile privind calitatea aerului pentru Europa, publicate de OMS, include prevederea cá continutul mediu de plumb recomandat pe termen lung nu trebuie sá depáseascá 0,5-1,0 pg la m3, aceast nivel asigurând protectia sánátátii populatiei.
În una dintre publicatiile OMS este prezentat studiul realizat de un grup de autori care au inves-tigat apa potabilá din reteaua de comert, în care se recomandá ca nivelul plumbului în apa potabilá sá nu depáseascá 0,01 mg/l [8]. În ce priveste Republica Moldova, páná în prezent nu dispunem de un document national oficial prin care se reglementeazá continutul plumbului în factorii de mediu (alimente, aer, sol, apá etc.).
În literatura de specialitate si în studiile savantilor din Republica Moldova sunt descrise ca surse de poluare cu plumb tevile din sistemele de asigurare cu apá, emisiile transportului auto (etilul de plumb), descárcárile de precipitatii, deseurile electronice, vasele din lut si ceramice, produsele de uz fitosanitar si fertilizante vopselele si produsele cosmetice etc. [11, 17, 46]. Au fost stabilite urmá-toarele legitáti: odatá cu cresterea numárului de unitáti auto, a sporit si continutul de plumb si de alti
compusi chimici toxici in aerul atmosferic din mun. Chisinäu [17].
A fost demonstrat faptul cä, in medie, anual, fiecare o mie de unitäti de transport eliminau in aerul atmosferic 3 kg plumb [48]. Mai pronuntat poluarea aerului atmosferic se producea in perioada de iarnä - primävara, in special in luna mai [49].
Degajärile sumare ale substantelor nocive in aerul atmosferic din urbe de la sursele stationare si transportul auto, pe peroada 1985-1990, au consti-tuit 135 mii tone anual. Printre cei mai important poluanti se aflä si plumbul [9, 44]. Studiul din aceeasi perioadä denotä un grad sporit de poluare a facto-rilor de mediu (aerul atmosferic, sol, apä, produse alimentare) cu plumb. Praful de pe suprafata zäpezii continea concentratii de plumb la nivel de 1642 mg/ kg, iar concentratiile de plumb in aerul atmosferic depä§eau CMA de 10 ori. Investigatiile au dovedit cä in or. Chi§inäu existau 3 zone intens poluate cu plumb: bd. §tefan cel Mare §i Sfänt, str. Calea Orheiu-lui §i bd. Dacia [44, 49].
Conform datelor din literatura de specialitate, plumbul este atribuit clasei I de pericol, CMA unicä in aerul atmosferic constituie 0,001 mg/m3 §i cea medie - 0,003 mg/m3 [38].
ín scopul evaluärii gradului de poluare, solurile din ariile urbane in Republica Moldova au fost prima datä cercetate la sfär§itul anilor '80 si inceputul anilor '90 ai secolului trecut [17, 33, 44, 48, 49]. Cercetärile efectuate in trecut indicä faptul cä unul dintre cei mai periculo§i poluanti ai solului in or. Chi§inäu a fost plumbul. Evaluarea poluärii cu acest element a avut loc prin douä cäi: nivelul plumbului in sol (32 mg/kg) §i continutul de plumb in sol (250 mg/kg), unde s-au urmärit depä§iri ale continutului acestuia in aerul atmosferic (0,3 mg/m3).
O mare parte din teritoriile ora§ului se caracterizeazä prin sol cu un continut al compu§ilor plumbului de la 50 pänä la 200 mg/kg, adicä de 1,5-6,25 ori mai mari decät normativele admise, ceea ce aratä cä concentratiile de plumb in aerul atmosferic sunt mai mari de 0,3 mg/m3 [26, 49]. A fost stabilit un continut sporit de plumb si in solul suburbiilor Chisinäului, in sectorul Centru al capitalei (800 mg/kg), sträzile Tighina, G. Bänulescu-Bodoni, D. Cantemir. ín aceste sectoare ale mun. Chi§inäu concentratiile de plumb depä§esc CMA de 3 ori. De asemenea, a fost investigat solul din preajma a 80 de institutii pentru copii §i adolescenti (cre§e-grädinite, §coli). Rezultatele indicä faptul cä in 60% din institutii solul nu este poluat, in 24% nivelul poluärii este moderat periculos, in 10% - periculos, iar intr-o institutie nivelul poluärii solului cu plumb a atins un nivel foarte inalt [26, 49].
Poluarea cu plumb a solului din urbe are loc si prin sedimentarea acestui element cu depunerile atmosferice. ín or. Chi§inäu, zäpada contine cantitäti foarte inalte de plumb - pänä la 1642 mg/kg.
Totodata, a fost stabilit ca in capitala concentratiile de plumb sunt de 10 ori mai inalte decat normativele igienice adoptate in perioada sovietica [17, 31, 34, 44]. Suprafata totala a solului din or. Chisinau cu cea mai intensa poluare constituie cca 18% din intreg teritoriul orasului. Totodata, un teritoriu cu cea mai extinsa suprafata de poluare a solului il constituie spatiile din stanga raului Bac, unde s-a depistat o poluare intensa prin plumb a solului, concentratia lui constituind 10 mg/kg [49].
In centrul urbei, poluarea cu plumb a solului trebuie sa fie evaluata ca critica, deoarece concentratia depa§e§te de 3 ori limita admisa. In cele mai multe cazuri, zonele solului poluate cu plumb se extind pe o suprafata de mai mult de 100 m, la fel si teritoriile ce indica o incarcatura a plumbului cauzata de gazele de e§apament ale unitatilor de transport sau de la statiile fixe de poluare a aerului atmosferic. Toate aceastea impun necesitatea de a monitoriza starea de sanatate a populatiei din aceste zone, in special a copiilor [44, 48].
In solurile din or. Chi§inau continutul mediu de plumb este de 28,88 mg/kg, variatia continuturilor remarca depa§iri in 74% din probele analizate. Distributia parametrilor statistici ai plumbului in zonele functionale ale or. Chi§inau reprezinta 2530 mg/kg, depa§ind astfel normativele igienice admise [26].
Conform planului sau de activitate, Serviciul Supraveghere de Stat a Sanatatii Publice al Republicii Moldova monitorizeaza permanent calitatea solului in diferite localitati. Pe parcursul anului 2012 au fost prelevate §i investigate 759 de probe de sol la indi-catorii chimici (Pb, Cu, Zn etc.). Conform evaluarilor efectuate, in anul 2012 solul a fost influentat de poluari intense. Zonele cele mai contaminate sunt cele rezidentiale, unde e stabilita necorespunderea a 17,9% de probe (13,3% in a. 2010), teritoriile institutiilor pentru copii cu 7,3% si terenurile de joaca pentru copii cu 30,2% [22-25].
Metalele grele ajung in sol prin interme-diul poluarii aerului atmosferic, apoi prin ape ace§ti compu§i nimeresc in vegetatii, dupa care se acumuleaza in organismele animalelor §i oamenilor. Astfel, monitorizarea metalelor grele este definita ca o activitate integrata de evaluare a concentratiilor lor in raport cu starea de sanatate a omului de catre Departamentul de Monitorizare a Calitatii Mediului din cadrul Serviciului Hidrometeorologic de Stat [3-6]. In anul 2012 s-au efectuat analize privind continutul de metale grele (compu§ii hidrosolubili) in probele de sol din campurile agricole. Analizand datele obtinute, se observa ca continutul de plumb in solurile colectate variaza foarte larg - de la un nivel neapreciabil pana la 23,4 mg/kg [3-6].
Continutul de plumb in sol provine din emisiile mijloacelor de transport, materialele de constructie (material de finisare), namolurile apelor uzate, de-
seuri, preparatele de uz fitosanitar si fertilizanti etc. La evaluarea rezultatelor investigatiilor efectuate in zonele industriale cu potential de poluare a solului au fost stabilite depäsiri ale continutului de plumb in anumite zone ale tärii, si anume: or. Bälti (Knaufgips0 - 30,9 mg/kg; or. Rezina (vecinätatea Uzinei de ciment) - 32,6 mg/kg; or. Chisinäu (vecinätatea S.A. CTC-Tutun) - 46,1 mg/kg; or. Ungheni (vecinätatea Fabricii Covoare) - 46,0 mg/kg; or. Cahul (vecinätatea Uzinei de beton armat) - 74,9 mg/kg [15]. In etapa de studiere a continutului de plumb in solul din parcu-rile mun. Chisinäu s-au inregistrat depäsiri ale CMA in probele prelevate din Parcul Silvic Valea Gastelor, maxima atingand 39,53 mg/kg (1,23 CMA).
Continutul de plumb in sedimentele lacurilor de acumulare si in sedimentele raurilor Republicii Moldova constituie 0,40 mg/kg (r. Prut, s. Siräuti) si 19,65 mg/kg (r. Bac, s. Gura Bacului). Dinamica continutului de plumb total in probele prelevate din sediment demonstreazä cä depäsiri ale CMA nu s-au depistat. In ce priveste continutul de plumb in precipitatiile atmosferice, numärul de obsrvatii este mai redus. Se observä o majorare a valorilor concentratiilor pentru continutul de plumb de la 4,27 pg/l panä la 5,19 pg/l (statia Leova) si de la 2,39 pg/l panä la 6,38 pg/l (statia Chisinäu) [15, 16].
Conform datelor aduse de N. Marlean si altii (1992), nivelul plumbului in sursele subterane a constituit 0,25 mg/l [46, 47]. CMA a plumbului in apele de suprafatä pentru tärile Uniunii Europene constituie 0,5 mg/m3, in Federatia Rusä - 0,03 mg/ m3 [7, 30].
Totodatä, un grup de cercetätori a investigat probele vegetale prelevate din zona industrialä a ora§ului Chi§inäu §i s-a observat poluarea in partea de sud-est. A fost demonstrat faptul cä in vecinätatea magistralelor auto solul este poluat cu concentratii de plumb de la 60 panä la 100 mg/kg, iar in fasia de 40 m in lungul traseului auto aceastä concentratie se reduce pinä la 40-20 mg/kg, fapt care dovede§te cä transportul auto este sursa principalä a poluärii. Pe sträzile unde sunt plantatii multianuale, concentratiile de plumb in solul colectat este mai mare decat unde sunt culturi anuale. Astfel, pe str. G. Bänulescu-Bodoni, concentratia de plumb in solul colectat este de 100 mg/kg. La fel, s-a demonstrat cä din toate tipurile de copaci, copacul de tei absoarbe cel mai mult compusii plumbului [48, 49].
Informatiile expuse mai sus dovedesc faptul cä majoritatea cercetärilor continutului de plumb in Republica Moldova au fost efectuate la sfarsitul secolului trecut. Continutul mediu al plumbului era märit in aria orasului Chisinäu, ceea ce denotä o poluare esentialä a solurilor urbane. Prezenta valo-rilor crescute ale compusilor plumbului in sol indicä necesitatea interzicerii cultivärii legumelor, mai ales a rädäcinoaselor, in aceste zone [11, 17, 43].
In scopul estimärii nivelului de poluare a facto-rilor de mediu prin compusii plumbului, comparatia
a fost efectuatä cu normativele de referintä din Federatia Rusä [37, 38, 39].
Tabelul 1
Suportul metodico-legal al continutului admis de plumb în factorii de mediu
Tara Factorul de mediu Norma adoptata Sursa de literatura
Federatia Rusa (37) Apa potabila 0,01 mg/l rH 2.1.5.1315-03
Federatia Rusa (38) Aer atmosferic 0,001 mg/kg rH 2.1.6.1338-03
Federatia Rusa (39) Sol 6,0 mg/kg rH 2.1.7.2041-06
Continutul plumbului în substraturile biologice. lonii de Pb2+ formeazä legäturi puternice cu grupele de substante organice, blocând fermentii sulfhidrici. Oxizii de plumb formeazä legäturi stabile §¡ cu grupurile carboxile. Destul de stabili sunt compuçii plumbului cu nucleotidele. În conditii fiziologice predominä forma ionului hidratat al Pb2+ la pH<6, 0 (în stomac) si hidroxid hidratat Pb (OH)2 la pH > 6, 0 [42, 43]. Proprietätile enumerate stau la baza actiunii toxice a compusilor de plumb. De mentionat este si faptul cä plumbul mai are si pro-prietatea de bioacumulare în organismele si plantele acvatice.
Persistenta plumbului în factorii de mediu, precum si toxicitatea lui pronuntatä datoritä actiunii specifice si acumulärii în substratele biologice, determinä o periculozitate sporitä a acestui poluant pentru om si reprezentantii lumii animale. În raport cu vârsta, cei mai afectati sunt copiii, prin aceasta fiind pusä în pericol sänätatea viitoarelor generatii. Astfel, plumbul este considerat poluantul numärul unu din grupa oligomineralelor xenobiotice. Aceasta a atras atentia organismelor internationale de cel mai înalt nivel.
Organizatia pentru Dezvoltare Socioeconomicä (OECD), nmpreunä cu Uniunea Europeanä, au analizat situatia si au ajuns la concluzia cä este necesar de a întreprinde mäsuri complexe în domeniul protectiei sänätätii, mai întâi de toate a generatiei tinere. În acest scop a fost maintatä propunerea de a stabili o limitä maximalä a plumbului în sânge, la nivel de 10 pg/dl. Astfel, tärile vor lua mäsurile necesare pentru a determina un mecanism de asigurare a pragului biologic cu scopul de a stabili nivelul ris-cului populatiei de intoxicare cu plumb [1, 2, 12]. Mecanismul mentionat sub formä de biomonitoring permite evaluarea acumulärii plumbului în substraturile biologice. Astfel, dacä compusii de plumb se regäsesc în probele de sânge, atunci este vorba des-pre o expunere recentä, în dinti - expunere de lungä duratä, în oase - acumularea plumbului în perioada fetalä, în pär - indicator de expunere [13].
Un grup de cercetätori care au studiat polua-rea factorilor de mediu cu plumb (aerul atmosferic,
západa, solul) §¡ starea de sánátate a populatiei, a constatat cá existá o corelatie directá intre nivelul de poluare cu plumb a aerului atmosferic si continutul de plumb in sangele copiilor care locuiesc in diferi-te microraioare ale urbelor. La acesti copii au fost identificate diverse dereglári neurologice. Nivelul mediu de plumb in sangele copiilor a constituit 16,54±9,5 pg/dl, ceea ce este mai mult in comparatie cu normele acceptate (<10 pg/dl) [34, 41].
Asemenea studii au fost efectuate si in trei zone ale or. Chi§ináu. Cea mai sporitá concentratie a plumbului la copii era in zona industrialá §i in zona de transport [9] a ora§ului. Ulterior, in or. Chi§ináu §i intr-un raion rural a fost efectuat un studiu al nivelului concentratiei de plumb in mediile biologice ale omu-lui in raport cu continutul de plumb in factorii de mediu: aer atmosferic si sol. Prin intermediul corelatiei si regresiei a fost demonstrat faptul cá existá o stransá legáturá intre nivelul plumbului in sol, aer si in uriná la copii. Astfel, plumbul este un marker specific al indicatorilor biochimici din substraturile biologice, care are capacitatea de bioacumulare si dispersare lentá in mediu [7, 9, 47].
Recomandárile OMS privind normele continutului de plumb in substraturile biologice sunt reprezentate in tabelul2 [36].
Tabelul 2
Normele continutului de plumb in substraturile biologice
Substratul biologic Maturi (grupa de risc) Copii
În sânge 40 ^g/dl 10 Mg/dl
În par > 70 ^g/g 8-9 Mg/g
În tesuturi dure 13,1 Mg/g 13,1 Mg/g
ín cazul cresterii concentratiei de plumb in sange la copii, se reduce indicele intelectualitátii (IQ), capacitatea de insusire a cunostintelor noi, apar dereglári de comportament. Una dintre recomandárile OMS este cá la incorporarea plumbului in organismul uman, acesta nu trebuie sá depáseascá nivelul de 2,4 pg/zi la adulti si 0,6 pg/zi la copii [36].
Impactul plumbului asupra sánátátii. íncá din timpurile strávechi se cunostea influenta plumbului asupra sánátátii din cauza utilizárii acestui metal in sistemele de asigurare cu apá. La cei afectati se depistau forme acute si cronice ale intoxicatiei cu plumb, care se manifestau prin urme de plumb pe gingii, paná la convulsii grave sau stári de comá. Acest element este toxic pentru organismul uman, provoacá intoxicatia numitá saturnism [1, 2, 7].
Actualmente, multiplele studii dovedesc cá compusii plumbului sunt substante toxice care afecteazá mai multe sisteme: neurologic, hemato-logic, gastrointestinal, cardiovascular si renal. Copiii sunt cei mai vulnerabili la efectele neurotoxice ale plumbului. Compusii lui pot provoca efecte grave sau chiar ireversibile asupra sistemului nervos si in doze mici. La general, este estimat cá stárile patolo-
gice conditionate de expunerea la plumb constituie 0,6% din povara totalá a imbolnávirilor de pe glob, fiind afectatá preponderent populatia din tárile in curs de dezvoltare. Astfel, la scará globalá, expune-rea la plumb in timpul copiláriei in fiecare an poate contribui la aparitia a 600 mii cazuri noi de copii cu dezabilitáti [11, 28, 36].
Nimerind in organism, plumbul se depoziteazá in oase, iar o parte - in sange. Astfel, cea mai buná metodá de determinare a concentratiei de plumb in organism este analiza de sange, rezultatele fiind exprimate in pg/dl sau pmol/l. Aplicarea acestei metode a dat posibilitatea de a demonstra prezenta efectelor patologice determinate de incorporarea dozelor sporite de plumb [1, 2, 21, 31]. Totodatá, se atrage atentie si asupra actiunii nefaste a plumbului asupra organismului uman in urma incorporárii dozelor mici, dar pe toatá perioada vietii [10, 11].
Dupá cum a fost mentionat, impactul compusilor plumbului asupra sánátátii este mai exprimat la vár-sta timpurie a individului, in perioada de dezvoltare fizicá si neuropsihicá intensá [35, 40]. Sensibilitatea acestei grupe de varstá la compusii de poluare a mediului se datoreazá faptului cá expunerea copiilor se soldeazá cu incorporarea cantitátilor mai sporite (de exemplu, comportamentul"de la maná la gurá"). Dar si procesele fiziologice, si cele metabolice la copii se produc intr-un ritm mult mai accelerat, fapt care sporeste semnificativ vulnerabilitatea organismului lor [40, 41].
Alarmant este §¡ faptul cá actiunea permanentá a concentratiilor mici de plumb asupra copiilor de varstá fragedá duce la dereglarea dezvoltárii creie-rului. ín consecintá, scade coeficientul de intelectua-litate (IQ) si se perturbeazá comportamentul. A fost demonstrat faptul cá la fiecare 10 pg/dl se pierd 1-3 puncte din IQ, impactul fiind mai pronuntat in primii 4 ani de viatá. ín concentratii mai mari, compusii de plumb au influientá si asupra sistemului hematopoietic [27, 35, 36].
Deosebit de ingrijorátor este faptul cá in zone-le rezidentiale contaminate cu poluanti de mediu locuiesc un numár mare de copii - peste 20% din numárul total [31, 32, 33, 40]. Deoarece concentrable compusilor de plumb influenteazá negativ sistemul osteomuscular, toxicitatea acestuia are un impact negativ §i asupra persoanelor de varsta a treia [41, 43, 45].
Continutul plumbului in factorii de mediu si in substraturile biologice trebuie sá fie monitorizat. Biomonitoringul este un instrument-cheie in cazul in care este necesar de a identifica prezenta plumbului in substraturile biologice, de a evalua cantitativ §i calitativ expunerea, precum §i de a estima nivelul expunerii [14, 27, 32, 46].
Astfel, persistenta exprimatá a plumbului in factorii de mediu si toxicitatea lui pronuntatá determiná periculozitatea sporitá a acestui poluant pentru om
si reprezentantii lumei animale. Aceste particularitáti impun necesitatea de a implementa másuri de mo-nitorizare a continutului de plumb în mediul încon-jurátor si a impactului asupra sánátátii populatiei, în special a copiilor de várstá fragedá [50].
Concluzii
Rezultatele investigatiilor prezentate mai sus vorbesc despre existenta unei probleme actuale de sánátate publicá, conditionate de contaminarea factorilor de mediu cu compusi ai plumbului. În Republica Moldova, ultimele investigatii în acest domeniu au fost efectuate în secolul trecut. Pe par-cursul ultimelor decenii, în mediul mconjurátor (aer, sol, ape de suprafatá, ape de scurgere etc.) au fost degajate si/sau deversate cantitáti mari de compusi ai plumbului, care au suplimentat fondul existent al acestui element toxic. În pofida acestui fapt, studii recente privind impactul poluárii actuale a factorilor de mediu cu plumb nu au fost efectuate. De asemenea, cadrul normativ national privind continutul admis de plumb în factorii de mediu nu a fost actualizat în másura necesará.
Astfel, evaluarea pericolului potential si real al influentei metalelor grele, în special a compusilor plumbului, reprezintá una dintre cele mai actuale sarcini de prevenire si protejare a sánátátii umane, în special a copiilor de várstá fragedá. În acest context, odatá cu estimarea igienicá a mcorporárii plumbului din factorii de mediu si din produsele alimentare, cri-terii recunoscute pentru evaluarea riscului constituie biomonitoringul expunerii potentiale la substante periculoase si indicatorii clinico-biochimici ca semnal de perturbare a sánátátii umane.
Bibliografie
1. Air quality guidelines for Europe, 2-nd edition, no. 23, 2000, p. 243-261.
2. Air quality guidelines for Europe, 2-nd edition, no. 91, 2000, p. 149-153.
3. Anuar. Starea calitátii aerului atmosferic pe teritoriul Republicii Moldova. Seviciul Hidrometeorologic de Stat al Republicii Moldova, Directia monitorizarea calitátii aerului atmosferic, 2012, p. 5-103.
4. Anuar. Starea calitátii solului pe teritoriul Republicii Moldova. Seviciul Hidrometeorologic de Stat al Republicii Moldova, Directia monitorizarea calitátii solului, 2012, p. 7-68.
5. Anuar. Starea calitátii aerului atmosferic pe teritoriul Republicii Moldova. Seviciul Hidrometeorologic de Stat al Republicii Moldova, Directia monitorizarea calitátii aerului atmosferic, 2013, p. 7-98.
6. Anuar. Starea calitátii solului pe teritoriul Republicii Moldova. Serviciul Hidrometeorologic de Stat al Republicii Moldova, Directia monitorizarea calitátii solului, 2013, p. 8-101.
7. Cikrt M. et al. Biological monitoring of child lead exposure. In: Environmental health perspectives, 1997, p. 406-411.
8. Codex Alimentarius Commission Report. Code of practice for the prevention and reduction of lead contamination in foods. Rome, 2004, p. 88-94.
9. Constantinova T. Probleme ecologo-geografice. Chisináu: Stiinta, 2000, p. 4-191.
10. Demetriades A. et al. Urban geochemical studies in Europe. In: Bulletin of the Geological Sidiety of Greece. Greece, 2010, p. 2338-2349.
11. Duca Gh. et. al. Metode de reducere a emisiilor poluate. Chijináu, 2011, p. 5-128.
12. Environment issue report: Children's health and environment: a review of evidence. In: Report of WHO Regional Office for Europe, 2002, nr. 29, p. 18-216.
13. Fewtrell Lorna, Kaufmann Rachel, Prüss-Üstün Annette. Lead, Environmental Burden of Disease. In: Assessing the environmental burden of disease at national and local levels, no. 2, 2003, p. 1-76.
14. Global Chemical Outlook. Towards Sound Management of Chemicals. Synthesis Report for Decision-Makers, UNEP, 2012, p. 9-42.
15. Jardan Elena, SÎrbu Svetlana. Concentratiile reale de plumb în factorii de mediu §i argumentarea perspectivei de studiere în RM. În: Buletinul Academiei de Çtiinte a Moldovei, 2013, nr. S (41), Chisináu, p. 208-212.
16. Karlaganis G. IFCS Forum V Report Health and environmental concerns associated with heavy metals; global needs for further action, p. 1-12.
17. Mârlean N. Atlasul geochimic al ora§ului Chiçinàu. Chisináu: Çtiinta, 1992, p. 4-113.
18. Pasetto R., Martuzzi M. et al. Industrially Contaminated Sites and Health:priorities, interests, needs. In: Journal of Environmental and Public Health, nr. 1, 2012, p. 1-6.
19. Pruss-Ustun et al. Knows and unknows on burden of diseases duet of chemicals: a systematic review. In: Environmenal health journal, 2011, p. 1-1S.
20. Raportul national situational privind managementul durabil al substantelor chimice din Republica Moldova. UNDP, MM, EPPO, 2012, p. 11S-131.
21. Rigolle Cathy. Executive Summary Report. A critical view on the policies regarding cancer-related chemicals in our living environment. Danemark, 2012, p. 3-19.
22. Supravegherea de stat a sànàtàtiipublice în Republica Moldova (raport national), Chijináu, 2011, 140 p.
23. Supravegherea de stat a sànàtàtii publice în Republica Moldova (raport national), Chijináu, 2012, 10S p.
24. Supravegherea de stat a sànàtàtii publice în Republica Moldova (raport national), Chijináu, 2013, 173 p.
25. Supravegherea de stat a sànàtàtii publice în Republica Moldova (raport national), Chijináu, 2014, 130 p.
26. Tofan E. Caracteristicile geochimice ale unor metale grele (Zn, Cu, Pb §i Ni) în solurile ora§ului Chiçinàu. În: Buletinul Institutului de Geologie $¡ Seismologie al Academiei de Çtiinte a Moldovei, Chisináu, 2012, p. 109-120.
27. World Health Organisation. Childhood lead poisoning. 2010, p. 1-74.
28. World Health Organisation. Preventing disease through healthy environments exposure to lead: a major public health concern. 2010, p. 1-6.
29. World Health Organisation. Regional Office for Europe. Blood lead levels in children. In: European Environment and Health System ENHIS, 2007, p. 1-20.
30. World Health Organisation. Regional Office for Europe. Water and health in Europe. Report no. 93, 2000, p. 127-129.
31. Белоног A.A. Гигиенические основы управления состоянием здоровья в зонахэкологическогориска. Aвтоpeфepат, 2004, 21 c.
32. Буганов A.A. Сборник науч. трудов ГУ НИИ МПКС РАМН за 2QQ3 год. W 2, 2004, c. 3-8.
33. Бургеля Н. К., Мырлян Н.Ф. Геохимия и окружающая среда. 1985, с. 5-102.
34. Бурмаа В., Энхцэцэг Ш. Гигиеническая оценка загрязнения окружающей среды свинцом, влияние на здоровье и профилактические методы. В: Тезисы научных трудов, № 2, 2000, с. 137-139.
35. Всемирная организация здравоохранения. Европейское региональное бюро Копенгаген. Мониторинг качества атмосферного воздуха для оценки воздействия на здоровье человека. Свинец. В: Региональные публикации ВОЗ. Европейская серия, № 85, с. 169-176.
36. Всемирная организация здравоохранения: Свинец и здоровье, 1995, № 1, с. 1-20.
37. Предельно допустимые концентрации (ПДК) химических веществ в воде водных обьектов хозяйственно-питьевого и культурно-бытового водопользования: Гигиенические нормативы ГН 2.1.5.1315-03, утв. Гл. Гос. Сан. Вр. РФ, 27 апреля 2003 г., 154 с.
38. Предельно допустимые концентрации (ПДК) загрязняющих веществ в атмосферном воздухе населенных мес: Гигиенические нормативы ГН2.1.6.1338-03, утв. Гл. Гос. Сан. Вр. РФ, 21 мая 2003 г., 86 с.
39. Предельно допустимые концентрации (ПДК) химических веществ в почве: Гигиенические нормативы ГН2.1.7.2041, утв. Гл. Гос. Сан. Вр. РФ, 19 января 2006 года.
40. Дорогова В.Б., Энхцэцэг Ш. и др. Гигиена и санитария, 2001, № 1, 22 с.
41. Дорогова В.Б., Бурмаа Б., Энхцэцэг Ш. Загрязнение свинцом окружающей среды в Улан-Баторе и состояние здоровья детей. В: Гигиена и санитария, № 4, 2008, с. 8-9.
42. Ершов Ю.А., Каспаров А.А. Гигиена труда и промышленная санитария. Москва: «Медицина», 1989, 364 с.
43. Ершов Ю.А., Плетенева Т.В.. Свинец. Механизмы токсического действия неорганических соединений, 1989, 261 с.
44. Кирилюк Л. И. Кишинев: Эколого-географические проблемы. Кишинев, 1993, 179 с.
45. Кирилюк Л.И., Буганов А.А., Захарина Т.Н. Содержание свинца в атмосферном воздухе и риск развития сердечно-сосудистных заболеваний у жителей ямальского региона. В: Гигиена и санитария, № 6, 2006, с. 17-20.
46. Количественная зависимость содержания в биологических средах организма человека от уровней его содержания в обьектах окружающей среды. Прогнозирование состояния здоровья отдельных групп населения. Кишинев, 1997, 5 с.
47. Малышева А.Г., Абрамов Е.Г. Гигиеническая оценка рециркуляционной системы приточно-вытяжного кондиционирования офисных зданий. В: Гигиена и санитария, № 6, 2006, с. 14-17.
48. Мырлян Н.Ф., Малышева А.Г. Геохимия агроланд-шафтов Молдавии. Кишинев: «Штиинца», 1989, с. 3-74.
49. Мырлян Н.Ф., Морару К.Е., Настас Г.И. Эколого-геохимический атлас Кишинева. Кишинев: «Шти-инца», 1992, с. 8-91.
50. Онищенко Г.Г. Здоровье населения и среда обитания. № 1, 2003, с. 1-5.
Prezentat la 11.01.2016 Elena Jardan Tel.: 022 574 642 e-mail: е1е1^а^ап85@дтаП.сот
