CC BY
6CEFALEEA IN CONTEXTUL ^^ PANDEMIEI COVID-19: REZULTATE PRELIMINARE ALE UNUI SONDAJ NATIONAL
Rezumat
Cefaleea in contextul pandemiei COVID-19 este un subiect actual, fiind divizata in cefaleea anterior infectarii, cefaleea atribuita infectiei COVID-19 si cefaleea post COVID-19. Scopul cercetarii a fost analiza particularitatilor de evolutie si tratament al cefaleei in perioada pandemiei COVID-19 in cohortapacientilor din Republica Moldova. Studiulprezentat este unul descriptiv de tip sondaj. Persoanele care au suportat infectia COVID-19 cu cefalee au fost solicitate sa completeze online un chestionar structurat, validatsi aprobat, care cuprinde intrebari referitoare la: aspecte demografice, comorbiditati, semne clinice ale infectiei COVID-19, cefalee anterior infectiei COVID-19, cefalee in timpul suportarii infectiei COVID-19, cefalee post COVID-19, screening pentru anxietate, depresie si tulburari de somn. Sunt prezentate datele colectate timp de 3 luni de la lansare (ianuarie - martie 2021). Studiul a demonstrat ca jumatate (58.3%) dintre respondenti au prezentat diferite forme de cefalee anterior infectarii COVID-19. In perioada de infectare - 91% dintre respondenti au prezentat accese de cefalee atribuita COVID-19, care se prezentau de intensitate crescuta, localizare holocraniana, fiind asociate cu asa semne, ca vertijul, greata, semne vegetative periferice, astenie pronuntata (80%) si dureri cu alta localizare (85.5%). Cefalee persistenta post COVID-19 au prezentat 62.7% respondenti, ea fiind grava pentru 16.7% dintre ei. Rezul-tatele preliminare arata ca cefaleea in perioada COVID-19 este prevalenta si persista post COVID-19, determinand o dizabilitate si costuri crescute. Studii ulterioare sunt necesare pentru a valida aceste rezultate.
Cuvinte-cheie: cefalee, COVID-19, sondaj, post COVID Summary
Headaches in the context of the COVID-19 pandemic: preliminary results of a national survey
Headache in the context of the COVID-19 pandemic is a current topic, being divided into pre-infection headache, headache attributed to COVID-19 infection and post-COVID-19 headaches. The aim of the research was to analyze the peculiarities of the evolution and treatment of headache during the COVID-19 pandemic in the cohort of patients from the Republic of Moldova. The study was an online survey. People with COVID-19 infection and headaches were asked to complete a structured, validated and approved questionnaire, which included questions on: demographics, comorbidities, clinical signs of COVID-19 infection, headache before, during and after COVID-19 infection, screening for anxiety, depression and sleep disorders. The data collected for 3 months from the launch are presented (January - March 2021). The study showed that half (58.3%) of the respondents had different forms of headache before COVID-19 infection. During the infection period - 91% of the respondents had bouts of head-
CZU: 616.857:616.98:578.834.1 \ Oxana GROSU1-3, Stela ODOBESCU3, Lilia ROTARU3,
\ Galina CORCEA3, Gabriela NACU1'2, Ion MOLDOVANU2-3 'Laboratorul Boli Cerebrovasculare si Neurorecuperare, Institutul de Neurologie si Neurochirurgie „Diomid Gherman" 2Catedra Neurologie 1, USMF „Nicolae Testemitanu"
3Laboratorul Neurologie Functionala, Institutul de Neurologie si Neurochirurgie „Diomid Gherman"
https://doi.org/10.52556/2587-3873.2021.4(91).23-27
ache attributed to COVID-19, which were of high intensity, holocranial localization, being associated with such signs as vertigo, nausea, peripheral vegetative signs, pronounced asthenia (80%) and pain with another location (85.5%). Persistent headache after COVID-19 was reported by 62.7% of respondents, it being severe for 16.7% of them. Preliminary results show that headache during COVID-19 is prevalent and persists after COVID-19 causing disability and increased costs. Further studies are needed to validate these results.
Keywords: headache, COVID-19, survey, long COVID-19 syndrome
Резюме
Головные боли в условиях пандемии COVID-19: предварительные результаты национального опроса
Головная боль в контексте пандемии COVID-19 является актуальной темой, которая подразделяется на головную боль до инфекции, головную боль, связанную с инфекцией COVID-19, и головную боль после COVID-19. Цель исследования - проанализировать особенности развития и лечения головной боли во время пандемии COVID-19 в когорте пациентов из Республики Молдова. Данное исследование представляет собой опрос населения. Людей с инфекцией COVID-19 с головными болями тпросили заполнить структурированный, проверенный и утвержденный онлайн-опросник, который включал вопросы по: демографии, сопутствующим заболеваниям, клиническим признакам инфекции COVID-19, головной боли до заражения COVID-19, головной боли во время заражения COVID-19, головная боль после COVID-19, скрининг на тревожность, депрессию и нарушения сна. Приведены данные, собранные за три месяца с момента запуска (январь - март 2021 г.). Исследование показало, что половина (58,3%) респондентов имели различные формы головной боли до заражения COVID-19. В период заражения - у 91% респондентов были приступы головной боли, связанные с COVID-19, которые имели высокую интенсивность, голокраниальную локализацию, ассоциируясь с такими признаками, как головокружение, тошнота, периферические вегетативные признаки, выраженная астения (80%) и боль другой локализации (85,5%). О стойких головных болях после COVID-19 сообщили 62,7%респондентов, сильные боли наблюдались у 16,7%. Предварительные результаты показывают, что головная боль при COVID-19 распространена и сохраняется после COVID-19, что приводит к инвалидности и увеличению затрат. Для подтверждения этих результатов необходимы дальнейшие исследования.
Ключевые слова: головная боль, COVID-19, опрос, пост COVID
Introducere
ín momentul declansárii pandemiei de COVID-19 la nivel global au apárut provocári necu-noscute anterior. Pacientii cu cefalee, asemeni altor categorii de bolnavi, au fost nevoiti sá se acomodeze anumitor situatii, precum izolarea socialá, anxietatea, limitarea accesului la consultatii, proceduri si trata-mente, administrarea de sine státátor a medicatiei si abandonarea tratamentului de profilaxie [1].
Primele studii publicate referitoare la pacientii care suportá infectia COVID-19 au prezentat incidenta crescutá de cefalee, in special, in formele usoare si medii de boalá [2]. S-a presupus o posibilá asociere a cefaleei cu boala COVID-19, fiind readu-se in prim plan evidente istorice referitoare la alte infectii, precum gripa, HIV, SARS, MERS s. a. [3]. Au fost prezentate particularitáti de evolutie a cefaleei in contextul pandemiei de COVID-19 in diferite populatii si a fost reactualizatá notiunea de cefalee preexistentá, cefalee atribuitá infectiei si cefalee persistentá post infectie [4].
Clasificarea International a Tulburárilor Cefa-lalgice (CITC), editia a III-a (2018), prezintá criteriile pentru cefaleea atribuitá infectiei virale (9.2.2 Cefalee atribuitá infectiei virale sistemice), care pot fi aplicate la cefaleea in cadrul infectiei cu COVID-19 [5, 6]. Ast-fel, poate fi stabilit diagnosticul de cefalee atribuitá infectiei virale (COVID-19), dacá durerea de cap este cauzatá de infectia viralá sistemicá si apare in asocie-re cu alte simptome si/sau semne clinice ale acesteia, in absenta meningitei sau encefalitei si corespunde urmátoarelor criterii de diagnostic:
A. Cefalee care indeplineste criteriul C.
B. Ambele din cele de mai jos:
a. s-a diagnosticat infectia viralá sistemicá;
b. nu existá nicio dovadá a afectárii menin-gitice sau encefalitice.
C. Dovada cauzalitátii demonstratá prin cel putin
douá dintre urmátoarele:
a. cefalee care a apárut in relatie temporalá cu debutul infectiei sistemice virale;
b. cefaleea s-a agravat semnificativ in paralel cu agravarea infectiei sistemice virale;
c. cefaleea s-a ameliorat semnificativ sau s-a remis in paralel cu ameliorarea sau remisi-unea infectiei sistemice virale;
d. cefaleea are cel putin una sau ambele dintre urmátoarele caracteristici:
i. durere difuzá;
ii. intensitate moderatá sau severá.
D. Nu corespunde altui diagnostic al CITC-3 [6].
Conform aceleiasi clasificári se poate identifica
cefaleea acutá (9.2.2.1) si cronicá sau persistentá (9.2.2.2) atribuitá infectiei sistemice virale.
9.2.2.1 Cefalee acutá atribuitá infectiei sistemice virale
A. Cefalee care indeplineste criteriile pentru 9.2.2 Cefalee atribuitá infectiei sistemice virale si cri-teriul B de mai jos
B. Cefaleea a fost prezentá mai putin de 3 luni.
9.2.2.2 Cefalee cronicá atribuitá infectiei sistemice virale
A. Cefalee care indeplineste criteriile pentru 9.2.2.1 Cefalee atribuitá infectiei sistemice virale si criteriul B de mai jos
B. Cefaleea a fost prezentá mai mult de3 luni
[6].
Studiile publicate pe parcursul anului 2020 au validat aceste criterii pentru durerea de cap in cadrul infectiei cu COVID-19 si au prezentat aspecte diferite referitoare la caracteristica cefaleei atribuite COVID-19 [7] si ale cefaleei persistente post COVID-19 in diverse categorii de pacienti (spitalizati, ambulatori), demonstrand legátura dintre cefalee si COVID-19.
Scopul cercetárii a vizat analiza si descrierea particularitátilor clinice, de evolutie si tratament ale cefaleei in perioada pandemiei de COVID-19 in cohorta de pacienti din Republica Moldova.
Materiale si metode
Studiul prezent este unul descriptiv de tip son-daj. Persoanele care au suportat infectia COVID-19 au fost solicitate sá se inregistreze pentru participare in studiu prin intermediul unui formular online plasat pe retelele de socializare (site institutional, Face-book, Instagram etc.) si transmis prin intermediul societátilor profesionale medicale. Prin acest formular doritorii aveau posibilitatea sá selecteze metoda de participare: completare online a unui chestionar structurat, interviu telefonic sau consultatia medi-cului specialist. Studiul a fost lansat in luna ianuarie 2021, dupá o perioadá de validare si aprobare eticá institutional a chestionarului. Datele au fost colectate timp de 3 luni (ianuarie - martie 2021) si prezentate in acest articol. Chestionarul structurat a fost elaborat conform rigorilor Societátii Internationale de Cefalee, avand la bazá lista de intrebári utilizatá in studiul epidemiologic al cefaleelor din Republica Moldova (2007) [8]. Au fost incluse 72 de intrebári structurate pe compartimente: date generale si comorbiditáti, semne clinice ale infectiei COVID-19, cefalee anterior infectiei COVID-19, cefalee in timpul suportárii infectiei COVID-19, cefalee post COVID-19, screening pentru anxietate, depresie si tulburári de somn. Chestionarul a fost plasat in formular Google si completat online de cátre respondenti. Timpul maxim de completare - 20 de minute. Sectiunile apáreau
in conformitate cu ráspunsurile participantilor. Datele au fost preluate direct din formularul online sau descárcate sub formá de tabel Excel si analizate.
Rezultate
Au fost completate si validate 115 chestionare in primele trei luni de la lansarea studiului. Varsta medie a respondentilor a fost 36.74±8.16 ani, pre-ponderent femei (89.6% femei vs 10.4% bárbati), cá-sátorite (75.7%), angajate (82.6%), cu nivel universitar sau postuniversitar de educatie (44.3%).
Mai mult de 50% din respondent considerá cá au suportat o formá medie de infectie COVID-19, cu tratament la domiciliu in 80% cazuri. Au confirmat prezenta infectiei COVID-19 prin test PCR - 80% din respondenti, si doar 12% nu au efectuat niciun test, dar au avut un membru de familie testat pozitiv si/ sau simptome patognomonice ale bolii, precum anosmie, ageuzie, febrá, tuse.
Semnele clinice prin care s-a manifestat infectia COVID-19 au fost: cefaleea, astenia, tulburárile de miros, iar dupá vindecare respondentii au mentionat persistenta pe perioade variabile de timp a diferitor simptome, in topul senzatiilor deranjante fiind du-rerea de cap, astenia si vertijul (fig. 1).
Dispnee Tulb. cognitive Depresie Tuse Tulb. somn Anxietate Lipsa gustului Vertij Febra Mialgii Lipsa morisului Astenie Cefalee
0,0% 20,0% 40,0% 60,0% 80,0% 100,0%
■ postCOVID 1COVID
Fig. 1. Semnele clinice prezente ale infectiei COVID-19 si persistente post COVID-19
Cefalee anterior infectiei COVID-19. Au
mentionat cá au prezentat cefalee anterior infectárii cu COVID-19 58.3% respondenti, dintre care 17.9 % au indicat forma gravá, 53.7% - forma medie si 20.9% - forma usoará a durerii de cap. Varsta medie de aparitie a cefaleei a fost 24.6±7.35 ani, pacientii suferind de cefalee in mediu 6.5±1.76 ani. Localizarea cefaleei anterior COVID-19 a fost frontalá (35.8%), hemicranie (16.4%) si in formá de „cerc" (28.4%).
Caracterul durerii a fost apásátor in 53.7% cazuri si pulsatil - 32.8%. Intensitatea medie a cefaleei a fost de 6.5 ±1.76 puncte pe Scala Vizual Analogicá (SVA). Intensitate severá (9-10 p SVA) au mentionat 20.8% din respondenti, intensitate moderatá (7-8 p SVA) -25.3% si medie (6 p SVA) - 22.4%. Durata accesului cefalalgic a fost 1 orá (9%), 2-4 ore (17.9%), mai mult de 4 ore (13.4%), toatá ziua (29.9%), mai multe zile (23.9%). Semnele asociate accesului de cefalee au fost greata (56.7%), voma (6%), semnele vegetative (9.6%), aura vizualá (20%), osmofobia (22.5%), vertijul (28.7%), fotofobia (34.2%) si fonofobia (40%).
Frecventa medie a acceselor de cefalee a fost 5.21±3.8 zile/luná. Au raportat accese de 1datá/an
- 10.4%, 1 datá/luná - 35.8%, 1-2 ori/sáptámaná -38.8%, 3-4 ori/sáptámaná - 9% si zilnice - 1.5% din respondenti. Administrau medicamente analgezice in mediu 3.67±2.96 zile/luná anterior infectárii cu virusul Sars-Cov-2. Au mai prezentat durere cu altá localizare decat capul 43.3% dintre respondenti. ín timpul accesului de cefalee, au preferat repaos la pat (37.3%), in camerá intunecoasá (23.9%), masaj la cap (28.4%), administrare de medicamente (82.1%), au másurat tensiunea arterialá (25.4%) si au continuat activitátile (25.4%).
Cefalee tn perioada infectiei COVID-19. Au prezentat cefalee in perioada infectárii cu COVID-19 91% respondenti, pentru 54.5% fiind gravá, 34.5%
- formá medie si 10.9% - formá usoará. Localizarea cefaleei in perioada COVID-19 a fost frontalá (21.8%), hemicranie (10 %), in formá de „cerc" (30.9%) si ge-neralizatá (25.5%). Caracterul cefaleei a fost apásátor in 65.5% cazuri, pulsatil - 13.6% si táietoare - 10.9%. Intensitatea medie a cefaleei a fost 7.5 ±1.68 puncte pe Scala Vizual Analogicá (SVA). Intensitate severá (9-10 p SVA) au mentionat 34.5 % din respondenti, intensitate moderatá (7-8 p SVA) - 39.1% si medie (6 p SVA) - 6.1%. Durata accesului cefalalgic a fost 1 orá (5.5%), 2-4 ore (17.3%), mai mult de 4 ore (11.8%), toatá ziua (32.7%), mai multe zile (23.6%). Semnele asociate accesului de cefalee au fost greata (54.1%), voma (18.4%), semnele vegetative (22.4%), aura vizualá (41.6%), osmofobia (27.3%), vertijul (64.8%), fotofobia (43.8%) si fonofobia (70.2%) (fig. 2).
Au raportat accese de cefalee 1-2 ori/sáptámaná
- 10%, 3-4 ori/sáptámaná - 19.1% si zilnice - 54.5% din respondenti.
Au prezentat durere cu altá localizare decat capul 85.5 % dintre respondenti, dintre care: mialgii (66.4%), dureri articulare (44.5%), dureri in zona coloanei vertebrale (31.8%), toracelui (26.4%), abdomenului (21.8%), gatului (23.6%) si fetei (4.5%).
ín timpul accesului de cefalee au preferat repaos la pat (51.8%), in camerá intunecoasá (22.7%), masaj la cap (30%), administrare de medicamente (70.9%),
au másurat tensiunea arterialâ (20%) si au continuât activitátile (20%).
Fig. 2. Semne asocíate accesului de cefalee anterior, pe durata infectárii si post COVID-19
Cefalee post COVID-19. Au mentionat cá au continuat accesele de cefalee post COVID-19 62.7% respondenti, pentru 16.7 % cefaleea fiind gravá, 55.6% - medie, 12.5 % - usoará si pentru 11.1% au revenit la paternul anterior. Localizarea cefaleei post COVID-19 a fost frontalá (29.2%), hemicrania (12.5%), in formá de „cerc" (38.9%) si holocranianá (9.7%). Caracterul cefaleei a fost apásátor in 58.3% cazuri si pulsatil la 23.6% pacienti. Intensitatea medie a cefaleei a fost 6.4 ±1.39 puncte pe Scala Vizual Analogicá (SVA). Intensitate se-verá (9-10 p SVA) au mentionat 13.9% din respondenti, intensitate moderatá (7-8 p SVA) - 29.2% si medie (6 p SVA) - 30.6 %. Durata accesului cefalalgic a fost 1 orá ( 5.6%), 2-4 ore (19.4%), mai mult de 4 ore (18.1%), toatá ziua (33.3%), mai multe zile (15.3%). Semnele asociate accesului de cefalee au fost greata (54.1%), voma (6.1%%), semnele vegetative (13.9%), aura vizualá (19.1%), osmofobia (19.6%), vertijul (34.7%), fotofobia (24.4%) si fonofobia (39.9%) (fig. 2).
Frecventa acceselor de cefalee a fost de 1 ori/ sáptámaná - la 6.9 % pacienti, 1-2 ori/sáptámaná -52.8% si zilnicá - 27.8 % din respondenti.
Au mai prezentat durere cu altá localizare decat capul - 63.5% dintre respondenti, dintre care: mialgii (36.3%), dureri articulare (40%), localizate in coloana vertebralá (46.3%), torace (15%), abdomen (21.3%), gat (11.3%) si fatá (2.5%).
ín timpul accesului de cefalee, au preferat repaos la pat (51.4%), in camerá intunecoasá (15.3%), masaj la cap (26.4%), administrare de medicamente (73.6%),
au másurat tensiunea arterialâ (26.4%) si au continuat activitâtile (27.8%).
Discutii
Acest studiu a prezentat caracteristica acceselor de cefalee la pacientii care au suportat infectia CO-VID-19. Studiul include date colectate prin sondaj online si, din acest motiv, nu pot fi aplicate la nivelul întregii societáti, deoarece au ráspuns preponde-rent persoane tinere, femei, cu un anumit nivel de educatie si culturá digitalá. Luând în consideratie aceastá limitare, studiul a demonstrat cá jumátate dintre respondenti au prezentat diferite forme de cefalee anterior infectárii COVID-19. Deoarece la completarea chestionarului au fost invitate per-soanele care au suportat COVID-19 si cefalee, este evident cá numárul respondentilor care au acuzat dureri de cap este mare (91%). Studiul a permis descrierea detaliatá a acceselor de cefalee anterior infectárii, cefaleei atribuitá COVID-19 si a cefaleei post COVID-19. S-a demonstrat cá cefaleea în peri-oada infectárii cu COVID-19 se prezintá cu intensitate si frecventá crescutá, localizare holocranianá, semne asociate marcante specifice, cum sunt greata,voma, fonofobia, fotofobia, semnele vegetative periferice si aura vizualá, dar si semne mai putin specifice, precum vertijul, astenia, osmofobia. Astfel, ráspun-surile la Íntrebárile incluse în chestionar coroboreazá datele publicate în literatura de specialitate [1, 5, 9]. Simptomele descrise de cátre pacienti, asociate cu infectia COVID-19, corespund celor prezentate de Academia Europeaná de Neurologie [10], fiind invocate astenia, mialgia si vertijul. Un procent mare de respondenti (85.5%) a mentionat si prezenta dureri-lor cu altá localizare decât extremitatea cefalicá, ceea ce ar putea indica sensitizarea perifericá si centralá a structurilor algice, determinând persistenta durerilor dupá msánátosire.
O mare majoritate de pacienti (62.7%) a mentionat cá accesele de cefalee au continuat dupá vindecarea de COVID-19 si au fost calificate drept grave de 16.7% dintre respondenti. Acest aspect este insuficient cercetat si existá putine studii publicate pe subiectul respectiv. Mai multe cercetári sunt în derulare [2, 4, 7, 11, 12]. Dintre semnele asociate cefaleei persistente post COVID sunt mentionate fonofobia, vertijul si greata. Pacientii preferá sá administreze medicamente, repaos la pat si plim-bári în aer liber. Un numár mare de respondenti mentioneazá persistenta durerilor cu altá localizare decât cefaleea în cursul unor perioade variabile de timp dupá suportarea infectiei COVID-19. Aceste date sunt confirmate de studii publicate deja [7] si de cele în curs de derulare.
Concluzii
Rezultatele preliminare ale studiului aratä cä cefaleea în contextul pandemiei de COVID-19 se manifestä atât la pacientii care au cefalee preexis-tentä, cât si la cei la care nu este atestatä, si la un procent mare din respondent cefaleea, aläturi de simptome precum astenia si vertijul, persistä în perioada post COVID-19, determinând dizabilitate si costuri crescute.
Confirmarea si validarea acestor rezultate nece-sitä realizarea unor studii suplimentare.
Cercetarea a fost finantatä în cadrul proiectului de stat 20.80009.8007.01. Autorii declarä lipsa con-flictului de interese.
Bibliografie
1. Bolay H., Gul A., Baykan B. COVID-19 is a Real Headache! Headache. 2020;60(7):1415-21. Epub 2020/05/16.
2. Poncet-Megemont L., Paris P., Tronchere A. et al. High Prevalence of Headaches During Covid-19 Infection: A Retrospective Cohort Study. Headache. 2020;60(10):2578-82. Epub 2020/08/07.
3. Peng K. P. Association between COVID-19 and headache: What evidence and history tell us. Cephalalgia. 2020;40(13):1403-5. Epub 2020/11/05.
4. Uygun O., Ertas M., Ekizoglu E. et al. Headache characteristics in COVID-19 pandemic-a survey study. J Headache Pain. 2020;21(1):121. Epub 2020/10/15.
5. Lopez J. T., Garcia-Azorin D., Planchuelo-Gomez A. et al. Phenotypic characterization of acute headache attributed to SARS-CoV-2: An ICHD-3 validation study on 106 hospitalized patients. Cephalalgia. 2020;40(13):1432-42. Epub 2020/11/05.
6. (IHS) HCCotIHS. The International Classification of Headache Disorders, 3rd edition. Cephalalgia. 2018;38(1):1-211. Epub 2018/01/26.
7. Seth V., Kushwaha S. Headache Due to COVID-19: A Disabling Combination. Headache. 2020;60(10):2618-21. Epub 2020/11/30.
8. Moldovanu I. The prevalence of headache disorders in the Republic of Moldova : a population- based study. Cephalalgia. 2007;27:673.
9. Garcia-Azorin D., Trigo J., Talavera B. et al. Frequency and Type of Red Flags in Patients With Covid-19 and Headache: A Series of 104 Hospitalized Patients. Headache. 2020;60(8):1664-72. Epub 2020/08/14.
10. Moro E., Priori A., Beghi E. et al. The international European Academy of Neurology survey on neurological symptoms in patients with COVID-19 infection. European journal of neurology : the official journal of the European Federation of Neurological Societies. 2020;27(9):1727-37. Epub 2020/06/20.
11. Rocha-Filho PAS, Magalhaes J. E. Headache associated with COVID-19: Frequency, characteristics and association with anosmia and ageusia. Cephalalgia. 2020;40(13):1443-51. Epub 2020/11/05.
12. Rozen T. D. Daily persistent headache after a viral illness during a worldwide pandemic may not be a new occurrence: Lessons from the 1890 Russian/Asiatic flu. Cephalalgia. 2020;40(13):1406-9. Epub 2020/11/05.
Oxana Grosu, dr. st. med, master SP, sef Laborator de Boli Cerebrovasculare si Neuroreabilitare,
cercetätor stiintific Laborator Neurologie Functionalä,
Institutul de Neurologie si Neurochirurgie „Diomid Gherman", tel: +373 79562814, e-mail: [email protected]
