IMPACTUL STĂRII PSIHOEMOȚIONALE ASUPRA REUȘITEI ACADEMICE A STUDENȚILOR USMF NICOLAE TESTEMIȚANU ÎN CONDIȚIILE DE STUDII LA DISTANȚĂ Текст научной статьи по специальности «Науки об образовании»

IMPACTUL STÀRIIPSIHOEMOTIONALE ASUPRA REUSITEI ACADEMICE i STUDENTILOR USMF NICOLAE TESTEMITANU ÎN CONDITIILE DE STUDII LA DISTANTÀ

CZU: 378.146/.147.018.43:004:159.942.5+378.661(478)

Mariana CERNITANU, Irina NICOV, Corina LAZAR,

IP Universitatea de Stat de Medicinâ si Farmacie

Nicolae Testemitanu

Rezumat

Criza pandemica COVID-19, care a influentat si a perturbat mersul lucrurilor din intreaga lume, are repercusiuni asupra vietiipersonale siprofesionale a fiecaruia dintre noi. Studentii, fiind in autoizolare si in conditii de studii la distanta, sunt expusi diferitor trairi psihoemotionale. Scopul lucrarii a fost identificarea impactului produs de starea psihoemotionala a studentilor USMF "Nicolae Testemitanu" asupra reusitei lor academice in conditiile de studii la distanta si de autoizolare, determinate de epidemia COVID-19. Tipul studiului: primar, descriptiv, transversal. Colectarea informatiei a fost realizata printr-un chestionar in Google Forms, fiind aplicat on-line studentilor. Au fost chestionati 1420 de studenti de la USMF, anii de studii I-VI de la Facultatile: Medicina, Stomatologie si Farmacie. Dintre starile traite mai intens in perioada de studii la distanta, studentii au mentionat: neliniste (48,7%); frustrare (22,6%); stres (53,4%), nemultumire totala (24,7); depresie (21,3%);ganduri negativepersistente (24,5%); atacuri depanica (15,7%); neincredere in forteleproprii (32,3%); de-motivare (47,7%); singuratate (22,7%); neajutorare (20,8%). Corelatia dintre starea emotionala si reusita academica este semnificativa (II95% 0,54-0,44, p=0,005; t=19,5>1,96). Fiind in plina criza pandemica, studentii continua activitatea de invatare in conditii de autoizolare si studii la distanta. Totusi incertitudinea si lipsa de perspective clare din societate, conditionate de pandemie, lasa o amprenta asupra starii lor psihoemotionale si reusitei academice.

Cuvinte-cheie: stare psihoemotionala, studii la distanta, reusita, COVID-19

Summary

The impact of the psycho-emotional state on the academic success of SUMPh "Nicolae Testemitanu" students in distance study conditions

The COVID-19 pandemic crisis that has influenced and disrupted the course of things around the world has repercussions on the personal and professional life of each of us. Students, being in self-isolation and in conditions of distance learning are exposed to different psycho-emotional states. Objective of the study is to identify the impact produced by the psycho-emotional state of SUMPh "Nicolae Testemitanu"students on their academic success in the conditions of self-isolation and distance learning caused by the COVID-19 epidemic. Type of study: primary, descriptive, cross-sectional. The collection of information was done through a questionnaire made in Google Forms and applied online to students. 1420 students from SUMPh, years I-VI, Faculties: Medicine, Dentistry and Pharmacy were interviewed. As results, among the states experienced more intensely during the distance study period, the students mentioned anxiety (48,7%); frustration (22,6%); stress (53,4%), total dissatisfaction (24,7); depression (21,3%);

persistent negative thoughts (24,5%);panic attacks (15,7%); lack of self-confidence (32,3%); demotivation (47,7%); loneliness (22,7%); helplessness (20,8%). It was identified strong correlation between students' emotional state and academic success (TI 95% 0,54-0,44, p=0,005; t=19,5>1,96). In the midst of pandemic crisis, students, in conditions of self-isolation, are involved in distance learning process. However, the uncertainty and lack of clear perspectives in society conditioned by the pandemic, influence their psycho-emotional state, and respectively their academic performance.

Keywords: psycho-emotional state, distance learning, academic performance, COVID-19

Резюме

Влияние психоэмоционального состояния на успеваемость студентов ГУМФ «Николае Тестемицану» в условиях дистанционного обучения

Пандемический кризис, спровоцированный COVID-19, повлиял на ход событий по всему миру и отразился на личной и профессиональной жизни каждого из нас. Студенты, находясь в самоизоляции и в условиях дистанционного обучения, подвергаются различным психоэмоциональным состояниям. Целью данного исследования было выявить влияние, оказываемое психоэмоциональным состоянием студентов ГУМФ «Николаe Тестемицану», на их академический успех в условиях самоизоляции и дистанционного обучения, вызванных эпидемией COVID-19. Тип исследования: первичное, описательное, поперечное. Сбор информации осуществлялся с помощью анкеты, созданной с помощью Google Forms и предоставленной студентам. Было опрошено 1420 студентов из ГУМФ, I-VI курсы факультетов: Медицина, Стоматология и Фармацевтика. Среди состояний, которые студенты испытали более интенсивно в период дистанционного обучения, были упомянуты: тревога (48,7%); разочарование (22,6%); стресс (53,4%); общая неудовлетворенность (24,7); депрессия (21,3%); стойкие негативные мысли (24,5%); приступы паники (15,7%); отсутствие уверенности в себе (32,3%); демотивация (47,7%); одиночество (22,7%); беспомощность (20,8%). Была выявлена сильная корреляция между эмоциональным состоянием студентов и успехами в учебе (TI95% 0,54-0,44, p=0,005; t=19,5>1,96). В условиях пандемического кризиса и самоизоляции студенты вовлечены в процесс дистанционного обучения. Однако неопределенность и отсутствие четких перспектив в обществе, обусловленные пандемией, влияют на психоэмоциональное состояние студентов и, соответственно, на академический успех.

Ключевые слова: психоэмоциональное состояние, дистанционное обучение, академический успех, COVID-19

Introducere

Pe mäsurä ce COVID-19 continué sä se räspän-deascä in intreaga lume, este esential sä intelegem factorii psihologici care determinä comportamentul uman pe timp de pandemie. O serie de studii realizate cu privire la problema datä au elucidat anumiti factori legati de COVID-19, care pot afecta sänätatea mintalä a indivizilor. Anxietatea, depresia, insomnia si reactia acutä la stres sunt unele dintre räspunsu-rile timpurii la eventualul pericol pentru sänätatea mintalä, conditionat de acest virus [1]. íntr-un studiu de sondaj realizat pe 56.679 de participant din toate cele 34 de regiuni din China, 27,9% din respondent au prezentat simptome de depresie, 31,6% au avut simptome de anxietate, 29,2% au raportat simptome de insomnie si 24,4% au avut simptome de stres acut in timpul izbucnirii epidemiei. Dintre factorii cu repercusiune negativä asupra sänätätii mintale, au fost mentionati: probabilitatea de infectare cu COVID-19 confirmatä sau suspectatä, o rudä cu COVID-19 confirmat sau suspectat, riscuri de expune-re profesionalä, regimul de carantinä si tergiversarea revenirii la muncä [2].

Unele grupuri pot fi mai vulnerabile decät altele la efectele psihosociale ale pandemiei. ín special, este vorba de persoanele care au un risc sporit de contaminare, inclusiv värstnicii, persoanele cu functie imunitarä compromisä, cu probleme preexistente medicale, psihiatrice sau de consum de substante si, desigur, lucrätorii medicali din prima linie, care oferä servicii necesare persoanelor bolnave si sunt expusi riscului de infectare [1]. íntr-un sondaj national din SUA cuprinzänd 1500 de adulti, autorii au mäsurat simptomele stresului psihic si singurätätii in rändul adultilor americani in aprilie 2020 si au comparat rezultatele cu datele nationale din 2018. Ca urmare, ei au demonstrat faptul cä stresul psihologic a fost mai mult decät triplat intre anul 2018 si primävara lui 2020, ajungänd, respectiv, de la 4% la 14%. De asemenea, studiul sugereazä cä suferinta resimtitä in timpul pandemiei COVID-19 poate conduce la tulburäri psihiatrice, care vor necesita ingrijire cli-nicä pe termen mai lung [3]. ín contextul mäsurilor de protectie, autoizolarea, in special cea de lungä duratä, poate influenta activitatea si modul de trai ale multor persoane si, ca rezultat, poate spori gradul de singurätate, de depresie, consumul de alcool si droguri, comportamentul de autovätämare si chiar tendinta spre suicid [4].

Astfel, conform datelor obtinute si celor prelu-ate din revizuirea literaturii de specialitate, putem conchide cä reactiile psihologice la pandemii in-clud, de obicei, comportamente inadaptive, stres emotional si räspunsuri defensive. Informarea din

surse autorizate si oferirea suportului necesar pot fi importante, in special pentru cei care nu demon-streazä grijä pentru sänätatea proprie si cei antrenati in suplinirea continuä a rezervelor (hoarding behaviour) [5]. Serviciile psihosociale, care sunt din ce in ce mai solicitate in ingrijirea primarä, sunt oferite prin intermediul telemedicinei. Unii pacienti vor avea nevoie de sesizare pentru evaluarea formalä si de ingrijire a sänätätii mintale, in timp ce altii pot beneficia de interventii de sustinere, concepute pentru a promova starea de sänätate si pentru a imbunätäti copingul (cum ar fi psihoeducatia sau tehnicile cognitive de comportament) [1].

Cu sigurantä, criza pandemicä COVID-19, care a influentat si a perturbat mersul lucrurilor din intreaga lume, are repercusiuni asupra fiecäruia dintre noi. ín aceastä situatie, continuarea activitätii sociale si profesionale necesitä resurse si abilitäti de adaptare eficientä la situatia creatä. Prin urmare, toatä societatea a trebuit sä räspundä noilor provocäri. ín mod special, toate institutiile de invätämänt au trecut la invätarea la distantä (e-learning). Drept suport teoretic pentru derularea procesului de studii la distantä in invätämäntul superior din Republica Moldova, putem considera rezultatele Proiectului moldo-francez Tempus, care s-a derulat in perioada 2011-2014 si a avut drept scop de a ajuta la crearea unei retele digitale interuniversitare in tara noasträ. Pozitia Universitätii de Medicinä, ca participant activ la acest proiect, vizavi de invätämäntul online (e-learning) a fost reflectatä in urmätoarea idee:„Pre-gätirea medicilor implicä interactiunea obligatorie a studentilor cu oamenii, de aceea trecerea completä la invätarea online nu este posibilä, iar invätarea la distantä ar putea fi doar o parte a programelor complexe de studii"[6]. Actualmente, fiind impusi de criza pandemicä de a desfäsura procesul de studii la distantä, putem sä ne convingem de justetea acestei afirmatii. Mai mult decät atät, in perioada de autoi-zolare si studii la distantä se reliefeazä tot mai clar si pozitia studentilor-medici cu privire la invätämäntul online, care poate fi dedusä din discutiile online si comentariile sub aspect de slogane, pe care le fac in mediul academic virtual: „Medicina nu se face online",„Medicina este pentru oameni si cu oameni". Studentii, studiind la distantä, in mod potential pot fi expusi diferitor träiri psihoemotionale. Perturbarea ritmului obisnuit de viatä, autoizolarea, privarea de interactiune si comunicare nemijlocitä cu colegii si cu profesorii, necesitatea adaptärii la noile metode de predare/invätare/evaluare sunt factorii-cheie ce conditioneazä anumite stäri si reactii comportamen-tale negative la studenti.

Prin cercetarea datä, ne-am propus sä identifi-cäm stärile pe care le träiesc studentii in perioada de

o

NJ p- U)

m

uo uo

vO X! ^o

o^ ft) ^

I" =

S 3

sl<

CL) M ^

№ |

U"1 -!

NJ vP ft)

N

fD

q

■vp —Í ■ r1-

■S 2

CO CU' ft> £1) |vj

E ^ Ü

O M ^

Í (Q

" « c

O o. !=;

■sP u 3

• Co ID

5" ñ ¥

o

§ s

o GL

a. CD

< ^

ICl' C

Co

^T r-h

3 ÍD

ft>

q uj

ft> V CL S

CD <5-—í ;—'

—> 3

3 GL o1 2

ÍL ft> ft>

■c é

o Vi

T3 iP

su a

d. 2

n -a

C to

ID

Co £D<

n rt>

— —i

£1)

rt r-f

— CD

I 3

ft> Q,

CU

-in

cu n c

3

D.

Q. ¡Ü. C

Q. 3 2. ft> a: 5?

■a

rt>

3

ft>

o" cu

3

£D<

«3 s

rt> ^

£1) rt>

x/> 3

—; c

i. I

t> ??

D- *co

£ <

3 £1)

rt> O i

rt> 9

3 c

fD

O c a

3 D"

£11 £D< —>

n —Í

CU' D. fD —í fD

c co NJ ID

3' U1 NJ C

fD

3 -—■ "Crt

—1 £1)

5" Vi

0'

ft> oN

CO D. CO

fD C

n' ■a

c" —^ fD c co

co

cu ■a n

Cl 0

D' —í fD co D. fD fD co 5"

£D< —• £D<

—i £1) —Í

Ü" C

cu n 3 c c U

< - • w E s;

< ^

00

NJ

K ST

p- -n

Cl qj

rt>_ g

ST ^r

S1 -

3 ^

O 0)

ai'

30 5

CD 3 T3

£1) "

-! NJ

=r. o

N HN

- I

rt>

£1) Q_

T3 t>

m ST

r^ —1

£D< 1

■rt- NJ

-1 o

£1) VO $

CD

^ "O

Í S

£!)< a.

r-h

O £1)

3

=: o 3

rt> ^

u. a B SL

Cl O =: IQ £1)

rt> a> ai

—i

O £1" in

w ^ 0 ^

to

D. C

rt>

?D O

to ^

"D n

O O

=> 3

Q- ^

rt> o -i 3

co

P fD

X

NJ c

00

—h

—h fD

CU 3

CU'

Cl

fD

co n

fD c

X _1

c 0

3

cu ■a

CO n fD —Í

c co

O

5" CU

n c fD

U) Vi

u>

In

NJ vO sP

a*

—>

O vO

p-

D.

c

D.

n —

£1) N

— £1)

rt- r-h

Sí- "

S O

£!)< O

D.

fD to fD X

fD

£1) —í

fD £1) fD

73

fl> N

¡V

n> o

O"

£1) £1)

3

3

n c

o a.

ft O

¡S i

to T3 O

D.

^ =: —

N cu

D.

c

•Í. 3

-a

£D<

vO U1

s ^

fD £1)

3

s-

Z! O

^L 3

Q)< ñ QJ £!)<

A ff

—> LO

D r-t

n -!

ft> fD CU

a

ÍL o

£1) —

U)

00 a*

o -p*

£1) 3

P ¡1

I: G,

§ C 3 tí 3 3

3

c

0)

0) I

lo 0)

^ 3" £

a c2

? §

> 0)

in Q

3- 5 § O

=sa c c <

O —Í

3 *

fD

— 3

vO

Un £1)

gi £D<

W Q.

N fD

T1 <"

¿ sr

vO

D. O

fD CT

3 £.

^ cr n

% ft>'

" vr-h —-

£1) o

T3 -¡

E. w

C! ^

3 iL

S o

a's.

a- ft>

cu n cu D. fD

n

£D<

CU< in

c

to "X3

c

y

o 21) cr

in OJ

ft> ^J

< 9Í

^ I

£<-0 2.

U) In vO

<

£1) Q.

ft>

2 £0 cu ¡3

o

cu fD

a>

I

g

n o

= fft- 0, =:

3 O

3 NJ

C

0)

0) I

D.

d' —1

fD

3

c

0)

n 3 N 8

UJ "S §

1 S'

-a c

ft> o 2.

^ £1)

E. 3

3 I

to <

n £U

D. £1)

"O

uj c

I

™ § ft

CU c ft>

g2 3

« 3 Sf

■-8 tí O

d- § £

1 Í51 t> 3' -Qt Pi

c ^ ^

o5 P

3 w o

tí -^1 vo

N i

w "D c

2 í o

I

^ ^ rl-

c -S

a- ^ ft>

? 3- 7

3 > "D

C c

^ m w

QJC --_

_> £1) D. 3

O c

T3 rt-

c »

D-

p- ¡

P 3

vo cu

-h Cl

CU CU

<"> r E

£1) fD

r^ —Í

fD to"

cu n'

3 £1)

cr

CU N CU

n

£D< —í

£1)" to

—í

fD CU

D.

cu r-t- O

fD 3

O Q

—Í

cu o_

n O"

c IQ

■a

—1

*co

co E"

cu 3

Q

3 Q

cu

cu

cu fD

—Í

O"

£11

D.

NJ CU

0 D.

NJ fD

O

n

O

fD

n

cu

—í

fD

£1)

n in 3

ft> ft> to n —

vP-rt =

n

£D<

O ft)

—> to

"S

to O

- 3

o a-

ft> ^

fD

w üs In T3 vO O

5 3 ^

£ a (c

_ ft>

5 3 fD

O ft>

o

cu

ft> O"

£D<

£D<

D.

fD

ft>

O

3' 00

3» #

ro CU

3 c

-a. D.

ft>

C £U< •to

£1) 7s £1) in

n r1-

Cu CU

=> CU

" c

fD T3 CT r £1) £1)

O

—1

CU D.

c

fD

to

8 ¿ i I

-> No

a>

Q _ N cu

S1 sr

™ n

2 CU' ^

Q 3' 5' 3"

c

0) 3

o

•a. NJ

O -1

3 NJ o\

c £

3' 3

fD

fD £1)

i. o

£D< in to -'

a

c

0)

0) I

CU £1)'

to "O

C r-t

■a E.

£U n

-5 £D<

ft> co

^tn £1)

3 C

3

£D<

O fD

ft>

fD ÍÜ. cu

E 3

o ^

CU CU'

a, £

* §

NJ

O fD

„ CU

D. N

fD £U<

o v=:

O' D.

fD

3 D- cu n cu J D. n fD

§ i D- n

fD

cu -h

o1

in

"a

— in CL 5:

S O

a: 3

n o

o" £1)

3 -a

n =;. ft> 3

—• cu

in 0) 3

Q

c £1)

D.

fD » w — ri cu

fD

CX £1) O -Ei

cu

NJ

O ^

c

D.

C D.

z; í o i:

O fD

3. c

n

s §

—Í _ QJ Q_

HS

0) C fD

ü o

o ^

f$- in

Cl CD in n

00

T3

a c.

,< Q-

rt c"

£1) £1)

¡U r*

n> ^

m

-¡/1

3

n>

o a.

n>

Q_ CU'

ft> t> -Q

in

0)

ft) u.

n O n

ST

i§ "i

£1) 3

"a. w

"D £1) —1

O -h

O

"D C

= l/l wt

D. =T § i

m Q.

3' Q<

^ ft> ■> to

ll

co cu

n ft)

0, " v=i s

§ 8

fo rn

in

r-t-

c

D.

fD

2. O £1) Q-

ft> "a.

S-51 ^ &

1 = I E

£1)" ST

Q Q.

0 K-

§ sr

1

CU'

- £1)

( 1 ri

O ft

S- E

fo c

~h —

(V CO

CU'

Co <—f n>

3 =: ^ -a

Q S£

3 =r

C O

£1) fD

£ I

■a o

L1

S1 ^

y ro

£1)--

2 3

^ cu

c ^

fD

c

></)

rf" CL

fD fD

T3 Z1 iq"

o =

O cu O.

Q . CL

m

Co

c Q.

5"

Q.

R-

a 3

3< 3

0) 3

Co

O.

0)

8<

0) Co

c Q.

0) 3

neliniste

frustrare

stres

nemultumire

depresie

gánduri negat. persist.

atacuri de panicá

rieíncredere in f. proprii

fobii

demotivare

sent, singurátate

sent, neajutorare

nici una din enumerate Itele (lene, debusolare, plictisealá)

cu c

N

o_

£1) —í

D.

fD

to

fD

r-t QJ to „ - r^

O c D.

£U fD

l/l n O

■o

n fD —í

n fD

n O

co

3 n O —í

fD co T3 C

D.

fD —í

fD n c

■5'

o

ft> N fD

— cu D- 3

fD co

n cu D.

fD

C

00

fD _.

3 -n

n

Sí 3

fD co

w sr

3 i

Q § ^

a. fD ' ^ <

3 £1) 5' -•

Qt cu cu O"

ft m to Sí.

.2 o

a. —i — ro o Q

' "X3

Co

O a>

3 o

o'

3 Q

S

"Crt

CU cu

rt n

to

-¡ D.

3 ft>

a 3

< n

£D< £U< CU

X co

> c

~ D.

CU fD

D- 3

3

O

fD

3

fD X

3 2

vrt- TI

^ -o

2. -o

n s.

ÍL B

Ü O.

=: fD

ri cu

0 D'

n O cu r-t-

■5'

cu 0

fD" ft>

N

5' CU

—í

fD c

co

£D<

cu

—í fD X

CU O

co n

O

^

0 —h

fD O

3 0 -í 3

n

0' CU'

—í fD

£1)"

cu'

-in

—• C

—í

fD fD

C X

co'

r-t

cu £D<

fD

— CU N n CU CU ' D. fD

3

D. n'

0

O" ÍD co 3

"Crt n

d cu

£1) £1)

ft 3

c s-

— fD

"S 3

fD n £1)

n

£D<

C ft>

n O

K> b>

K)

co

I ^

ai

co

K)

co

o

00

^ ft> J. ->

?

£1) 5

S BJ ft

fD D.

£U fD

cu p>

f i-

£1) —

-s O

- ' £1)

£1) 3

3 Di

O D

fD ^O -<s> T3

ffi! S

— c

O 3

ai co Js-

S I

E VI

cu ' 3

U)

£u< Ü;

s-i

o-ñ

co

O rt>

cu cu

p o

^ to

ft> D> N

ft>

a -i £1) 3

C D.

3 ft> O NJ O

rf On rt- £!)< Q_

co" —

3

o, <-> £1) £1)

' ' N

Di C -¡

cu —■

n -!

C ft>

-1 CO

— u

D- O

ft> 3 ■g

, I-i

• O Q) D. Di' c

fD -—~ —= —» £1) ü? ui T3

3

3

cr c —í

CU'

3

t)

t»J

§

t) c*l t-

0

1 s

s

o o

f-

^

t»í t»j t»j

"2 c;

cu

si a fetelor (46,31%; N 95% 43,21- 49,4), cu diferenta statistic semnificativa intre loturi pentru un prag de semnificatie 0,05 (tca|c =2,86>1,96). O alta categorie de respondenti din loturile cercetate considera ca starea lor psihoemotionala nu influenteaza deloc reusita academica - 20% (Ti 95% 15,65-24,35) din baieti si 24,53% (Ti 95% 22,12-26,94) din fete. Pentru 33,58% din fete (Ti 95% 30,68-36,48) si 37,6% baieti (Ti 95% 32,7-42,5), starea emotionala influenteaza sem-nificativ si negativ reusita academica, fara diferenta statistic semnificativa intre loturi (t . 1,79<1,96;

v calc ' ' '

tcalc 1,85<1,96).

100,00

46,3

38,0 38,0

33,5

10,00

1,00

nu influenteaza putin influenteaza influenteaza

semnificativ

■ s. feminin I s. masculin

Figura 2. Repartitia ráspunsurilor studentilor pe sexe privind influenta stárii psihoemotionale asupra reusitei academice (%)

Autoevaluarea reusitei întregului esantion pe o scalá de la 1 la 10 a identificat faptul câ în jur de 70% din studenti si-au evaluat reusita între 7 (20%), 8 (30%) si 9 (21%) puncte. Prin urmare, valorile auto-evaluârii reusitei academice a esantionului constituie 7,33±1,75 (p=0,05; ÎI 95% 7,24-7,42).

În esantionul supus cercetârii, conform valorii coeficientului de corelatie Spearman (rxy = -0,45), între starea psihoemotionalâ si reusita academicâ s-a stabilit o legáturá de corelatie inversá cu o intensitate medie. Astfel, pe mâsurâ ce starea psihoemotionalâ negativâ creste, reusita academicâ respectiv scade. Corelatia dintre starea emotionalâ si reusita academicâ este semnificativâ (ÎI 95% -0,54 - -0,44, p=0,005;

tcalc =19,5>1,96).

În lotul analizat, cu o probabilitate de 95% în 20% din cazuri variatia reusitei academice este de-terminatá de variatia stárii psihoemotionale, cu un coeficient al corelatiei r = -0,45 si al regresiei b . =

' xy 1 -1 y/x

-1,56. Prin urmare, luând în calcul datele obtinute, putem concluziona câ, fiind raportatâ la universul statistic, reusita academicâ a studentilor USMF este influentatâ de starea lor psihoemotionalâ în 20% din cazuri (r2 =0,20; ÎI 95% -0,54 - -0,44).

Discutii

ín urma unor dezastre sau evenimente sociale cu impact negativ, majoritatea oamenilor sunt rezistenti si nu dezvoltä simptome psihopatologice. Unii oameni chiar isi descoperä noi puncte forte. Cu toate acestea, expunerea la catastrofe naturale, accidente tehnologice si acte intentionate de distrugere in masä au drept consecintä tulburarea numitä stres posttraumatic (PTSD - post-traumatic stress disorder), ce rezultä dupä expunerea de duratä la factori stresogeni si la traume. ín dezvoltarea rezilientei psihologice are importantä si atitudinea persoanei fatä de ceea ce se intamplä, precum si mäsura in care persoana are sustinere din partea familiei si a me-diului social etc. Prin studiul realizat, am identificat o anumitä categorie de respondenti care considerä cä viata lor decurge la fel cum decurgea si inainte de pandemie, ceea ce ne permite sä afirmäm cä acesti studenti au suficientä sustinere psihologicä si, respectiv, rezilientä pentru a face fatä situatiei conditionate de criza pandemicä.

Dintre stärile träite mai intens in perioada de studii la distantä, studentii au mentionat in special stresul (53,4%), nelinistea (48,7%) si demotivarea (47,7%). Fiind in conditii de studii online, cei mai multi respondenti au optat pentru varianta cä starea lor psihoemotionalä "influenteazä putin" reusita academicä. Cei mai multi dintre studenti si-au evaluat reusita intre punctele 7, 8 si 9, mentionand cä nu diferä cu mult de evaluarea in regim obisnuit de studii. Analizand repartitia räspunsurilor in functie de sex masculin/feminin privind influenta stärii psihoemotionale asupra reusitei academice, am constatat cä nu existä diferente semnificative intre räspunsurile bäietilor si cele ale fetelor. Pentru doar 33,58% din fete si 37,6% din bäieti, starea emotionalä "influenteazä semnificativ si negativ" reusita lor academicä.

Concluzii

Fiind in plinä crizä pandemicä, studentii isi continuä activitatea de invätare in conditii de auto-izolare si de studii la distantä. Totusi, incertitudinea si lipsa de directive clare din societate, conditionate de pandemie, isi lasä amprenta asupra stärii lor psihoemotionale si asupra reusitei academice.

ín baza rezultatelor obtinute in cercetare, vom infirma ipoteza nulä (N0) si vom confirma ipoteza de alternativä (HA), prin care admitem existenta unei corelatii intre variabilele starea psihoemotionalä si reusita academicä a studentilor. Astfel, starea psihoemotionalä conditionatä de criza pandemicä COVID-19 si mäsurile de protectie ca autoizolarea si studiile la distantä au un impact general negativ asupra reusitei academice a studentilor.

Bibliografie

1. Betty Pfefferbaum, Carol S. North (eds.). Mental Health and the Covid-19 Pandemic. April 13, 2020 [citat 04.07.2020]. Disponibil pe: doi: 10.1056/ NEJMp2008017

2. Le Shi, Zheng-An Lu, Jian-Yu Que (eds.). Prevalence of and Risk Factors Associated with Mental Health Symptoms Among the General Population in China During the Coronavirus Disease 2019 Pandemic [citat 03.07.2020]. Disponibil pe: https://jamanetwork. com/journals/jamanetworkopen/fullarticle/2767 771?guestAccessKey=e8eb263b-6734-4df2-a10e-f3370319fc35&utm_source=silverchair&utm_ campaign=jama_network&utm_content=covid_ weekly_highlights&utm_medium=email

3. Emma E. McGinty, Rachel Presskreischer, Hahrie Han (eds.). Psychological Distress and Loneliness Reported by US Adults in 2018 and April 2020 [citat 04.07.2020]. Disponibil pe:

https://ja ma network.com/jou rna ls/ja ma/ fullarticle/2766941

4. Mental health and COVID-19. [citat 04.07.2020]. Disponibil pe: http://www.euro.who.int/en/health-topics/ health-emergencies/coronavirus-covid-19/novel-coronavirus-2019-ncov-technical-guidance-0LD/

coronavirus-disease-covid-19-outbreak-technical-guidance-europe-OLD/mental-health-and-covid-19

5. Benjamin Oosterhoff, Cara A. Palmer (eds.). Attitudes and Psychological Factors Associated with News Monitoring, Social Distancing, Disinfecting, and Hoarding Behaviors Among US Adolescents During the Coronavirus Disease2019 Pandemic [citat 04.07.2020]. Disponibil pe: https://jamanetwork.com/journals/ jamapediatrics/fullarticle/2767276?guestaccesske y=d0fd2f6a-e475-47d2-8637-7235a0ac86a2&utm_ source=silverchair&utm_campaign=jama_ network&utm_content = covid_weekly_ highlights&utm_medium=email&alert=article

6. Cernetchi O. et al. Utilization of e-learning in higher medical education of the Republic of Moldova In: CRUNT 2014: Bunele practici de instruire E-Learning/ Online: culegere de articole, 24-27 septembrie [citat 02.07.2010]. Disponibil pe: https://www.utm.md/ anunturi/crunt.pdf

Mariana Cernitanu,

conferentiar universitar, IP USMF Nicolae Testemitanu, tel.: 069 696709,

e-mail: [email protected]