CC BY
0^ BUNE PRACTICI
INTERNATIONALE
>
ÍN SIGURANTA RUTIERÄ
)
Rezumat
Transportul rutier este o industrie importanta pentru dezvoltarea oraselor si viata societatii, precum si un factor determinant care influenteazaprevalenta traumatismelor si dizabilitatilor. Factorul uman nu poate fi trecut cu vede-rea, fiind abordat la nivel de sistem, implicand prevenirea accidentelor fatale si grave, reducerea mortalitatii si a costurilor reale. Pentru a identifica cele mai bune metode de imbunatatire a traficului rutier si de prevenire a accidentelor rutiere si traumatismelor rutiere, am trecut in revista experienta diferitelor tari in acest sens. Ca mate-riale si metode, am folosit bazele de date Pubmed si Google Academic pentru a identifica si analiza detaliat fiecare strategie sau plan din 10 tari pentru perioada 2010-2022. Rezultatele demonstreaza ca fiecare dintre tarile incluse in evaluarea noastra au urmat exemplul Planului Global si au implementat strategiile respective cu privire la siguranta rutiera. Fiecare tara s-a concentrat asupra esecurilor proprii si a dezvoltat diferite metode de imbunatatire a sigurantei rutiere in baza practicilor existente. Pentru a actualiza si imbunatati strategia nationala privind siguranta rutiera este prioritar de a stabili lacunele actuale ale propriului sistem, de a evidentia si introduce bunelepractici existente in alte tari. In concluzie, siguranta rutiera este o respon-sabilitate comuna, recunoscand rolul factorilor de decizie din acest domeniu, precum si necesitatea de a implica profesionisti din domeniul sanatatii publice si, ca urmare, este necesar de a consolida actiunile intersectoriale de protectie a populatiei.
cuvinte-cheie: practica internationala, strategie, prevenire, traumatisme, siguranta rutiera
Summary
Best international practices for road safety
Road transportation is not only a vital component of how cities grow and how society functions, but it is also a significant factor that can affect the frequency of serious accidents and traumas. Human failure is not omitted, addressing it at the system level, involving the prevention of fatal and severe accidents, reducing mortality, and the cost itself. With the aim of outlining the best ways to improve road traffic, and prevent road trauma we have observed the experience of different countries in this regard. As materials and methods, we used Pubmed and Google Academic databases to identify and analyze in detail each strategy or plan with the period included in the study 2010- 2022, in 10 countries. The results show that each of the countries researched followed the example of the Global Plan and implemented respective strategies. Each country focused on particular errors in the country and
CZU:656.1.05+614.86
^ Daniela cioBANu1, Svetlana cociu1
\ Pavel APoSToL2, Angela cAZAcu-STRATu1
disciplina de igiena, Departamental Medicina Preventiva, IP Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie i Nicolae Testemitanu,
i 2Inspectoratul National de Securitate Publica
https://doi.org/10.52556/2587-3873.2023.1(94).10
formed different methods of improvement. As a suggestion for developing the updated strategy, it would be effective to establish the current gaps in their own system more clearly. In conclusion, road safety is a shared responsibility, recognizing the role of policymakers as well as planners and public health professionals, all parts of the system need to be strengthened to multiply their effects so that if one part fails, people are still protected.
Keywords: international practices, global plan, prevention, injuries, road safety
Резюме
Передовой международный опыт в области безопасности дорожного движения
Транспорт является важной отраслью в развитии городов и жизни общества, а также важным фактором, влияющим на распространенность травм и инвалидности. Человеческий фактор не упускается из виду, а решается на системном уровне, включая предотвращение несчастных случаев со смертельным исходом и тяжелыми последствиями, снижение смертности и фактических затрат. С целью определения наилучших методов улучшения дорожного движения и предотвращения дорожно-транспортного травматизма мы рассмотрели опыт различных стран в этом аспекте. В качестве материалов и методов мы использовали базы данных Pubmed и Google Academic для выявления и детального анализа каждой стратегии или плана в 10 странах в периоде 2010-2022 гг. Результаты показали, что каждое из исследованных стран последовало примеру Глобального плана и реализовало соответствующие стратегии. Каждое государство сосредоточилось на определенных недостатках в своей стране и разработало различные методы улучшения. В качестве предложения по разработке обновленной стратегии было бы целесообразно более четко установить существующие пробелы в собственной системе. В заключение, безопасность дорожного движения является общей ответственностью, признавая роль разработчиков стратегий в этой области, а также специалистов общественного здравоохранения и, как следствие, дальнейшее укрепление меж секторальной деятельности для защиты населения.
Ключевые слова: международный опыт, стратегия, профилактика, травматизм, безопасность дорожного движения
Introducere
Transportul rutier este o industrie ¡mportantá pentru dezvoltarea oraselor si viata societátii, dar si un factor semnificativ care influenteazá incidenta accidentárilor si traumatismelor severe. La nivel global, implicarea a cel putin trei factori importanti, precum factorul uman si comportamentul acestuia, factorii de mediu si starea carosabilului, si factorii conditionati de autovehicul [5] provoacá aproape 1,35 milioane de decese, aproximativ 50 de milioa-ne de rániti în fiecare an [6]. În literatura de speciali-tate, cele mai multe accidente, urmate de decese au loc în tárile cu venituri medii si mici, determinând mortalitatea a peste 600 de copii si adolescenti zilnic în întreaga lume [18]. Organizatia Natiunilor Unite (ONU), în Deceniul sáu de Actiune pentru Siguranta Rutierá 2011-2020, a indicat faptul cá re-ducerea numárului estimat de decese în accidente rutiere necesitá, printre alte aspecte, dezvoltarea si implementarea strategiilor si programelor durabile de sigurantá rutierá. În 2015, ONU prin Rezolutia 74/299 a Adunárii Generale a ONU a fácut un pas mai departe, incluzând siguranta rutierá în lista principalelor probleme de sánátate publicá si dezvoltare care trebuie abordate în Agenda 2030, ca parte a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilá. Acest angajament al ONU a fost actualizat în proiectul de rezolutie „Ímbunátátirea sigurantei rutiere la nivel mondial" din 18 august 2020, care propune decla-rarea perioadei 2021-2030 drept a doua perioadá de zece ani de actiune pentru siguranta rutierá, în vederea reducerii cu 50% a numárului de decese si ráni grave cauzate de accidente de circulatie în aceastá perioadá [12].
Guvernele mai multor tári au preluat pi-lonii de bazá si obiectivele Planului Global, au dezvoltat strategii noi promitátoare. Multe tári cu venituri mari si medii din întreaga lume au urmat multiple politici si proiecte de interventie care au contribuit la reducerea semnificativá a accidentelor si traumatismelor rutiere în ultimul deceniu [4]. Acestea reitereazá necesitatea unei colaborári interdisciplinare si intersectoriale pen-tru a preveni accidentele rutiere si traumatismele, pentru a modifica planurile existente si pentru a stabili noi obiective bazate pe dovezi. Cu o ana-lizá detaliatá, se poate implementa o strategie nationalá de sigurantá rutierá actualizatá pentru a evalua lacunele propriului sistem si a îmbunátát¡ siguranta rutierá.
Lucrarea are ca scop evaluarea strategiilor internationale existente pentru siguranta rutierá si identificarea metodelor de reducere a impactului traficului rutier si de prevenire a traumatismelor rutiere prin aplicarea experientei diferitelor tári.
Materiale si metode
Pentru realizarea scopului propus a fost efec-tuatä o cäutare avansatä a literaturii de specialitate, folosind douä baze de date: Pubmed si Google Academic. În studiu au fost selectate si incluse strate-giile actualizate existente privind siguranta rutierä accesibile cu text integral, publicate în acces deschis în limbile englezä si romänä în perioada ianuarie 2010 septembrie 2022. Cuvintele-cheie utilizate în motorul de cäutare cu operatori booleeni au fost: „road safety plan"OR„road safety strategy" OR„stra-tegie privind siguranta rutierä". În acest mod, au fost identificate 10 strategii diferite din täri recunoscute ca având bune practici în mentinerea sigurantei rutiere si cu rate comparabile ale traumatismelor rutiere. Datele si referintele din aceste articole au fost evaluate si sintetizate dupä urmätoarele criterii: citare, date obtinute, limitäri. Rezultatele raportate au fost compilate sub formä descriptivä .
Rezultate
Statele Uniunii Europene continuä actiunile cu pasi siguri în ceea ce priveste „Viziunea Zero" si obiectivul final al acesteia de a reduce la zero pänä în 2050 numärul de decese si accidente grave pe drumurile europene [12]. În acelasi timp, prevenirea traumatismelor rutiere a conturat o nouä abordare, astfel încât în cazul aplicärii diferitor strategii sau actualizärii acestora se tine cont de alte principii noi. Abordärile vechi sunt bazate doar pe responsabilita-tea individualä, în baza comportamentelor umane pentru a preveni accidentele rutiere. Astfel, decesele cauzate de accidentele rutiere erau inevitabile, iar salvarea vietilor era destul de costisitoare [7]. Toto-datä, nu se omite eroarea umanä , fiind abordatä la nivel de sistem, implicând prevenirea accidentelor fatale si severe, diminuând mortalitatea si costul propriu-zis al acestora. În acest sens, principalul document actual de care ne ghidäm pentru a sustine si dezvolta Deceniul de Actiune 2012-2030 si a crea ulterior strategiile în tärile Uniunii Europene este Planul Global 2030 pentru siguranta rutierä [6]. Pentru aceasta se iau în considerare trei mari elemente cheie ce ar servi drept bazä, si anume: domeniile de actiune, metodele de implementare si responsabilii. Scopul final este reducerea cu 50 % pânä în 2030 a numärului de decese si traumatisme grave survenite ca rezultat al accidentelor rutiere [12].
Strategia cu privire la siguranta rutierä în Germania urmäreste scopul de a reduce numärul dece-selor rutiere cu 40% pânä în 2030. În acest context, Guvernul german este un actor cheie, initiator si co-ordonator al acestui proces si si-a asumat responsa-bilitatea pentru domeniile de monitorizare, educatie
în domeniul sigurantei rutiere si infrastructura ru-tierä. De altfel, campaniile „Turn Assistant", „Cästile salveazä vieti" si „Ghid de sigurantä rutierä" vizeazä siguranta utilizatorilor rutieri mai vulnerabili, si anu-me pietonii si biciclistii.„Pactul pentru Siguranta Rutierä" promoveazä ideea de bazä: „Mobilitate sigurä mseamnä faptul cä toatä lumea este responsabilä si toatä lumea este implicatä". În total, 12 domenii de actiune stabilesc prioritäti si identificä posibilitätile de îmbunätätire a activitätilor de sigurantä rutierä. În limita domeniilor de competentä, actiunile pärtilor interesate privind siguranta rutierä vor viza participantii la trafic, infrastructura drumurilor si siguranta vehiculelor, totodatä, se va identifica locul de actiune si vor fi propuse mäsuri specifice în siguranta rutierä [19].
Pe de altä parte, în Danemarca, Comisia danezä de sigurantä rutierä a stabilit utilizatorii vulnerabili în trafic ca prioritate, deoarece acestia reprezintau 70% dintre persoanele traumatizate în intersectiile zonelor urbane în perioada 2015-2019 si revizuirea li-mitei de vitezä în locurile unde autovehiculele circulä cu viteze mai mari. În strategia danezä sunt stabilite cinci domenii de interes: accidente cu implicarea unui singur vehicul, coliziuni frontale, accidente în intersectii, utilizatori vulnerabili din trafic si condu-cätori auto mcepätori. Actiunile sunt repartizate în 6 categorii principale care pun accent pe educare si comunicare, infrastructura rutierä si gestionarea traficului, legislatie, sanctiuni si control, vehicule si echipamente de sigurantä, baze de date despre accidente, precum si cercetare si cooperare [1].
Autoritatea portughezä pentru siguranta rutierä (Autoridade Nacional de Segurança Rodoviária - ANSR) si guvernul portughez dezvoltä o strategie care cuprinde o serie de etape succesive, precum: stabilirea principiilor de bazä ale Strategiei, reali-zarea de cercetäri si analize în domeniu, evaluäri tehnico-stiintifice. Etapa finalä vizeazä, în ansamblu, si pune accentul nu numai pe limita de vitezä, ci si pe conducerea în stare de ebrietate si pe aspectele de sigurantä legate de utilizatorii vulnerabili în trafic precum cum pietonii si biciclistii. Solutiile acestor probleme au un caracter interdisciplinar si includ un set complex de interventii la diferite etape, inclusiv legislative, în infrastructura rutierä si, nu în ultimul rând, efectuarea campaniilor de educare si comunicare [17].
Planul national de actiune pentru siguranta rutierä pentru anii 2018-2029 din Norvegia, care este al cincilea plan din acest compartiment si cuprinde 136 de actiuni coordonate de o echipä de actori implicati, precum: administratia drumurilor norvegiene, politia, Directia norvegianä a sänätätii, Directia norvegianä pentru educatie, administratif
judetene, organele de conducere ale sapte municipii si Consiliul norvegian pentru sigurantä rutierä, inclusiv Autoritatea norvegianä de inspectie a muncii, Serviciul Corectional Norvegian si organizatii negu-vernamentale. Totodatä, se fac eforturi speciale si suplimentare pentru grupurile de risc care vizeazä copiii. Consiliul Norvegian pentru Siguranta Rutierä va dezvolta în continuare cursurile de formare a edu-catorilor prin programul„Clubul de trafic pentru co-pii"(Barnas Trafikklub), programul de formare pentru copiii de 10 si 12 ani cu denumirea„Scoli prietenoase cu bicicletele"(Sykkelfänglig skole), ajutând scolile sä promoveze mersul cu bicicleta la scoalä ca o optiune atractivä si sigurä pentru elevi. În acelasi timp, se va actualiza editarea ghidului ,,Solutii de trafic pentru zonele scolare - exemple si mäsuri practice", în care municipalitätile oraselor mari vor sustine si încuraja scolile si organizatiile de voluntari sä promoveze siguranta rutierä în rândul copiilor si tinerilor în scoli si zonele învecinate acestora [10, 11].
Lectiile învätate din politicile anterioare ale Australiei au demonstrat transparentä si responsabi-litate prin raportäri si analize regulate, monitorizate de Parlamentul Australian, Grupul de lucru pentru siguranta rutierä si Autoritatea pentru Siguranta Rutierä. Programul de actiuni este bazat pe dovezi si dezvoltarea prin intermediul indicatorilor de performantä publicati în mod regulat. Dar, dupä un deceniu de actiuni, statul vrea sä-si ümbunätäteascä sistemul rutier sigur. Programul de evaluare a vehiculelor noi din Australia (ANCAP) poate, de asemenea, audita functionarea vehiculelor de cätre ingineri si experti înalt specializati în siguranta vehiculelor [2, 9].
În Spania, strategia pentru siguranta rutierä la fel ia în considerare protejarea cel mai mult a utilizatorilor vulnerabili cu promovarea traficului sigur în zona urbanä, în care nicio eroare umanä nu poate avea efecte mortale sau consecinte grave. Acest principiu este deosebit de important pentru protejarea utilizatorilor în trafic si a celor mai vulnerabile mijloace de transport, pentru cä în Spania prezintä proportii mai mari de accidente în cazul pietonilor - 22% din totalul deceselor în 2019, si a motociclistilor - 24%; în comparatie cu valorile medii de 17% si, respectiv, 14%, pentru celelalte täri în UE. Principiile comune ümpärtäsite de factorii de decizie, precum si solutiile tehnice si practice sunt ^pärtäsite pentru a se adapta la noile situatii în nrnbunätätirea sigurantei motociclistilor, pietonilor si altor participant la trafic. Conducerea sub influenta alcoolului si drogurilor se remarcä importantä în Strategia Nationalä 2017-2024 elaboratä de Ministerul Sänätätii din Spania, datoritä prevalentei înalte de accidente rutiere. Totodatä, si Strategia Nationalä de Ciclism elaboratä de Ministerul Trans-
porturilor, Mobilitätii si Dezvoltärii Urbane este responsabilä de coordonarea diferitelor strategii si actiuni axate pe promovarea acestui mod de transport. Coexistent cu aceste prioritäti, este studierea continuä a accidentelor rutiere, pentru a identifica cele mai eficiente mäsuri specifice si functionale în prevenirea accidentelor rutiere [13, 14].
În Austria, strategia adoptä o abordare inovatoare cu sisteme sigure, pozitionatä pentru a oferi finantare semnificativä în cercetare si alte aspecte legate de vehicule; adoptarea unor vehicule mai ecologice, inclusiv transportul public local si trecerea la ecosisteme si la moduri de transport „mai sigure" ce vor permite trecerea la transport multimodulare. Printre bunele practici este de mentionat activitatea „sharing" (de exemplu, masinä, bicicleta, scuter) sau oferta „Mobilitate ca serviciu". Totodatä, s-a propus evaluarea si înnoirea aspectelor legislative, precum prelungirea perioadei de probä a permisului de conducere pänä la 3 ani, cresterea numärului de ore practice în conducere si cresterea gradului de culturä a sigurantei rutiere la toate grupurile de utilizatori din trafic. Crearea unui registru centralizat pentru penalitäti administrative, revizuirea limitelor de vite-zä, în concordantä cu starea carosabilului care vor fi mentionate în viitoarea strategie [3].
Republica Elenä si-a conturat propria strategie nationalä în conformitate cu principiile Planului Global, bazându-se pe mäsuri legislative, precum o nouä lege nationalä privind siguranta rutierä sau un Nou Observator National pentru Siguranta Rutierä. Urmeazä a fi inclus un set de interventii în domeniul sigurantei rutiere care se va baza pe introducerea de proceduri electronice automatizate pentru mo-nitorizarea mcälcärilor regulilor de circulatie rutierä, planul de actiuni pentru siguranta motociclistilor si pentru gestionarea vitezei. În aceastä ordine de idei, o bunä definire a Legii Sigurantei Rutiere va evidentia responsabilitätile fiecärei autoritäti publice (ministere, autoritätile din orase etc.) cu privire la misiunea, cerintele, actiunile sau mäsurile specifice si cu bugete concrete. În acest sens, vor fi incluse proceduri detaliate de monitorizare si va fi asigura-tä competenta autoritätilor locale pentru definirea îmbunätätirii sigurantei rutiere. Provocarea rämäne a fi schimbarea culturii comportamentale în traficul rutier, cu accent pe siguranta motociclistilor si pe respectarea vitezei de circulatie, cu interventii la toate nivelurile [8].
Strategia Nationalä privind siguranta rutierä din România (2022-2030) pledeazä pentru un sis-tem sigur, care situeazä în centru säu omul, iar în limitele predictibile mentine efectele si inferenta accidentelor. Strategia dezvoltä o combinatie de mäsuri pe mai multe niveluri cu avantajarea mana-
gementului sigurantei rutiere, utilizarea drumurilor în conditii de sigurantâ, tinând cont de siguranta vehiculelor si infrastructurii, intervenind cu actiuni în situatii de urgentâ, prin urmare eficientizarea sistemului national de interventii de urgentâ. Un reper este si reducerea limitelor de vitezâ în anumite zone, inclusiv pentru asigurarea prioritâtii pentru utilizatorii vulnerabili, creând mâsuri pentru utilizarea drumurilor în conditii de sigurantâ, monitorizate prin mijloace tehnologice de performantâ [16].
Pentru anii 2011-2020, în Republica Moldova, Strategia pentru Sigurantâ Rutierâ „Respect si Sigurantâ" si-a stabilit mai multe obiective, in-cluzând si obiectivul ce vizeazâ atingerea „Viziunii Zero". Un punct de reper a fost formarea Agentiei Nationale de Sigurantâ Rutierâ, construirea unei baze pentru o politicâ de sigurantâ rutierâ eficientâ si pe termen lung. Pe de altâ parte, printr-o analizâ perseverentâ a tuturor cauzelor de producere a accidentelor, managementul rezultatelor a avut drept scop stabilirea prioritâtilor si a mâsurilor de râspuns. Totodatâ, strategia a pus în prim-plan importanta desfâsurârii campaniilor de informare, prin schimbarea atitudinii, constientizârii, încercârii de a educa comportamentul participantilor la trafic. În acest context, a fost remarcat si controlul aplicârii normelor rutiere, prioritare fiind viteza, centurile de sigurantâ si diminuarea consumului de alcool [15].
Discutii
Analizând datele din literatura de specialitate, am observat câ toate strategiile pentru siguranta rutierâ analizate urmeazâ obiectivele globale setate în Planul Global. Decada de actiuni motiveazâ târile UE sâ stabileascâ domeniile de actiune, responsabilii de activitâti si interventiile raportate la necesitâtile fiecârui stat în parte. Experienta unor târi din Uniunea Europeanâ demonstreazâ convingerile bine definite si pasii stabiliti, în mod corespunzâtor, dar si în concordantâ cu posibilitâtile specifice în interiorul fiecârui stat. Reducerea numârului de traumatisme rutiere este o prioritate pentru tarâ si un element cheie în majoritatea târilor a câror strategii si planuri au fost studiate, precum si necesitatea aplicârii unei abordâri intersectoriale. Progresele mentionate în târile înalt dezvoltate, precum si în târile vecine cu acestea, reprezintâ o plusvaloare în dezvoltarea pla-nurilor nationale, supravegherea si evaluarea datelor, consolidarea capacitâtilor, identificarea mâsurilor eficiente de interventie, comunicarea riscurilor, dise-minarea bunelor practici bazate pe dovezi si crearea de retele si parteneriate în scopuri comune.
Uniunea Europeanâ recunoaste, de asemenea, necesitatea de a continua eforturile de îmbunâtâtire
a sigurantei rutiere depuse pânä în prezent. Strate-giile si propunerile de sigurantä rutierä elaborate de alte organizatii internationale, publice sau private, oferä informatii valoroase pentru realizarea strate-giilor de sigurantä rutierä la nivel national.
Strategia nationalä privind siguranta rutierä din Republica Moldova contine aceleasi idei, dar nu asigurä eficacitatea si evaluarea sau monitorizarea continuä a accidentelor. Ca sugestie de dezvoltare a strategiei actualizate ar fi eficient sä fie stabilite mai clar lacunele actuale ale propriului sistem, ordonarea treptatä a prioritätilor în functie de necesitätile sta-tului. Un element cheie ce trebuie luat în considerare este organizarea sistemicä în Republica Moldova, implementarea actiunilor exacte în sectoarele relevante (educatie, sänätate, infrastructurä, economie), cu functionarea etapizatä si gestionarea rolurilor exacte la toate nivelurile. În prezent, Republica Moldova este la etapa de elaborare a unei noi Strategii Nationale de Sänätate 2030, document de politici care va include viziunile strategice de dezvoltare a sistemului de sänätate din Republica Moldova pentru urmätorii 10 ani. Pentru realizarea unui spatiu sigur pentru toti utilizatorii din trafic este necesar sä se tinä cont de mai multi piloni, precum: infrastructurä rutierä sigurä, educatie rutierä complexä, moduri de transport mai sigure, management complex al sigurantei traficului, interventie promptä dupä un accident, aplicarea corespunzätoare a legii pentru a sanctiona participantii nedisciplinati la trafic.
Concluzii:
Traumatismele rutiere pot fi prevenite si acest lucru poate fi realizat doar prin eforturi comune, prin aplicarea bunelor practici în siguranta rutierä si stabilirea unor obiective concludente în viitoarea strategie nationalä pentru siguranta rutierä.
Sistemele de sigurantä rutierä ar trebui sä fie bazate nu doar pe diminuarea erorilor umane, ci orientate spre asigurarea unui mediu sigur pen-tru participantii la trafic. Siguranta rutierä este o responsabilitate comunä si necesitä o conlucrare intersectorialä. Rolul activ si participarea deplinä a tuturor autoritätilor centrale si locale sunt esentiale pentru prevenirea accidentelor rutiere si reducerea numärului de victime.
Transportul evolueazä constant, iar nrnbunätätirea sigurantei este un proces continuu. Este esential sä se aplice principiului responsabilitätii partajate, functie comunä pentru toti actorii vizati, precum si abordarea holisticä sau principiul redundantei în cadrul întregului sistem, pentru care trebuie consolidate capacitäti sustenabile, astfel încât, dacä o parte esueazä, participantii în trafic sä fie în continuare protejati.
Multumiri
Aceasta lucrare a fost finantata de NIH-Fogarty International Trauma Training Program „iCREATE: Cresterea capacitatii de cercetare in Europa de Est", implementat de Universitatea din Iowa si Universita-tea Babes-Bolyai (Institutele Nationale de Sanatate, Centrul International Fogarty 2D43TW007261). Auto-rii multumesc tuturor membrilor proiectului iCREATE pentru munca si pentru contributiile lor.
Bibliografie:
1. Action plan for 2021-2030, the Danish Road Safety. https://www.faerdselssikkerhedskommissionen. dk/media/eymfxr0n/fsk_resume_handling-splaneng_2021-2030_final.pdf
2. Australia: Road Safety Country Profile, 2021. https:// www.itf-oecd.org/ sites/default/files/australia-road-safety.pdf
3. Austrian Road Safety Strategy 2021-2030. https:// www.bmk.gv.at/en/ topics/transport/roads/safety/ vss2030.html
4. CEBANU, S., CAZACU-STRATU, A., COCIU, S. The role of health promotion and health education in injuries prevention. In: Health - Education - Society. An International Perspective, 2020, pp. 61-78.
5. COCIU, S. Environmental risk factors related to road traffic crashes. Arta Medica, 2020, 4(77), 93-97. https:// doi.org/10.5281/zenodo.4174998
6. Global Plan for the Decade of Action for Road Safety
2021-2030. https://www.who.int/teams/social-determinants-of-health/safety-and-mobility/decade-of-action-for-road-safety-2021-2030
7. John Whitelegg and Gary Haq, (2006). Vision Zero Adopting a Target of Zero for Road Traffic Fatalities and Serious Injuries. https://mediamanager.sei.org/ documents/Publications/Future/vision_zero_Final-ReportMarch06.pdf
8. National Road safety strategic plan - Greece 2030. https://www.nrso.ntua.gr/nrss2030/wp-content/ uploads/2022/06/National RoadSafetyStrategicPlan-eng.pdf
9. National Road Safety Strategy 2021-2030: Australia. https://www.roadsafety.gov.au/sites/default/files/ documents/National-Road-Safety-Strategy-2021-30. pdf
10. Norway National Plan of Action for Road Safety 2018-2021. https://www.vegvesen.no/globalassets/ fag/fokusomrader/trafikksikkerhet/national-plan-of-action-for-road-safety-2018-2021-short-version.pdf
11. Norway National Plan of Action for Road Safety
2022-2025. https://www.vegvesen.no/globalassets/ fag/fokusomrader/trafikksikkerhet/national-plan-of-action-for-road-safety-2022-2025---short-version-in-english.pdf
12. RANKING EU PROGRESS ON ROAD SAFETY, 16th Road Safety Performance Index Report June 2022. https:// etsc.eu/wp-content/ uploads/16-PIN-annual-report_ FINAL_WEB_1506_2.pdf
13. Spanish Road Safety Strategy 2011-2020. .https:// www.dgt.es/export/sites/ web-DGT/.galleries/down-loads/conoce_la _dgt/que-hacemos/estrategias-y-planes/estrategico_2020_006.pdf
14. Spanish Road Safety Strategy 2030. https://seguri-dadvial2030.dgt.es/export/ sites/sv2030/.galleries/ descargas/Road_Safety_Strategy_2030_Summa-ry_EN.pdf
15. Strategia nationalä pentru siguranta rutierä„RESPECT §I SIGURANTÂ", Republica Moldova, 2011-2020. htt-ps://particip.gov.md/ru/ download_attachment/131
16. Strategia Nationalä privind Siguranta Rutierä pentru perioada 2022-2030, România. https://sgg.gov.ro/1/ wp-content/uploads/2022/05/ANEXA-1-26.pdf
17. Technical and scientific foundations for the 20212030 road safety strategy, Framework and potential interventions, Portugal. https://visaozero2030.pt/ wp-content/uploads/PHASE2-Technical_Scientif-
ic_Foundations_2021-2030_Road_Safety_Strategy-Framework_potential_interventions.pdf
18. UNICEF, Child and Adolescent Road Safety Technical Guidance 2022. https://www.unicef.org/me-dia/130721/file/UNICEF_Child_and_Adolescent_ Road_Safety_Technical_Guidance_2022.pdf
19. Verkehrssicherheitsprogramm der bundesregierung 2021 bis 2030 (Federal government road safety program 2021 to 2030, Germany). https://bmdv.bund. de/SharedDocs/DE/Artikel/StV/Verkehrssicherheit/ verkehrssicherheitsprogramm-2021-bis-2030.html
Svetlana Cociu,
asistent universitar, Departamentul Medicina Preventiva IP USMF Nicolae Testemitanu' tel.: 079292467
e-mail: svetlana.cociu@usmf.md
