ANALIZA CORELAȚIEI DINTRE FACTORII CULTURII SIGURANȚEI PACIENTULUI ȘI SIGURANȚA PACIENTULUI ÎN DEPARTAMENTELE DE NEUROCHIRURGIE Текст научной статьи по специальности «Клиническая медицина»

ANALIZA CORELATIEI DINTRE FACTORII CULTURII SIGURANTEI PACIENTULUI SI SIGURANTA PACIENTULUI ÎN DEPARTAMENTELE DE NEUROCHIRURGIE

Rezumat

Reducerea erorilor si evenimentelor adverse asociate actului médical si garantarea îngrijirilor medicale de tnaltä calitate si sigure pentru pacienti trebuie sä fie consideratä priorita-tea numärul unu în orice institutie medicalä. În acest articol sunt prezentate rezultatele corelatiilor dintre factorii cultu-rii sigurantei pacientilor ce reflectä fenomenul de raportare voluntarä a evenimentelor adverse si gradul de sigurantä a pacientilor în departamentele de neurochirurgie din Republica Moldova. Pentru acest studiu s-a utilizat chestionarul international AHRQ elaborat în SUA si implementat în 107 täri. În studiu au participat voluntar 345 de respondenti din 6 spitale. Rezultatele prezintä influenta a 12 variabile ale culturii sigurantei pacientului asupra gradului de sigurantä a pacientilor în domeniul neurochirurgiei. De asemenea, au fost identificati factorii determinanti ai culturii sigurantei pacientului ce influenteazä pozitiv sau negativ perceptia gradului de sigurantä a pacientului de profil neurochirurgical în serviciul spitalicesc. Implementarea unui sistem de raportare a evenimentelor adverse asociate actului medical si dezvol-tarea unei culturi de mvätare din erori ar influenta favorabil siguranta pacientului.

Cuvinte-cheie: neurochirurgie, cultura sigurantei pacientilor, erori, evenimente adverse

Summary

Correlation analysis between patient safety culture factors and patient safety in neurosurgery departments

Reducing errors and adverse events associated with healthcare and guaranteeing high-quality care for patients must be considered the number one priority in any medical institution. The results of the correlations of patient safety culture factors that reflects the process of voluntary reflect events reporting with the degree of patient safety in neurosurgical departments in the Republic of Moldova are presented in the study. An international questionnaire developed in the USA and implemented in 107 countries was used. Questionnaires of 345 respondents collected in 6 hospitals were processed. The results of the influence of 12 variables of patient safety culture on the degree of patient safety are presented. The determining factors of the patient safety culture that positively or negatively influence the perception of the degree of patient safety in the hospital service were elucidated. The implementation of a system for reporting adverse events associated with medical care and the development of a culture of learning from errors would favourably influence patient safety.

Keywords: neurosurgery, patient safety culture, errors, adverse events

CZU 614.2:616.8-089 Silvia DANU

IP Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie

Nicolae Testemitanu, Central de Diagnostic German

https://doi.org/10.52556/2587-3873.2023.2(95).07

Резюме

Aнализ корреляции между факторами культуры безопасности пациентов и безопасностью пациентов в нейрохирургических департаментах

Сокращение ошибок и нежелательных явлений, связанных с оказанием медицинской помощи и обеспечение качественной и безопасной медицинской помощи пациентам должно считаться приоритетом номер один в любом медицинском учреждении. Представлены результаты корреляций факторов культуры безопасности пациента, отражающими феномен добровольного сообщения о нежелательных явлениях со степенью безопасностью пациентов нейрохирургического профиля в Республике Молдова. Использован международный опросник, разработанный в США, и внедренный в 1Q7 странах. Обработаны анкеты 345 респондентов, собранные в б госпиталях. Представлены результаты влияния 12 переменных культуры безопасности пациента на степень безопасности пациентов. Выяснены определяющие факторы культуры безопасности пациентов, положительно и отрицательно влияющие на восприятие степени безопасности пациента в нейрохирургических департаментах. Внедрение системы отчетности об ошибках и неблагоприятных событий, связанных с медицинским обслуживанием, и развитие культуры обучения на ошибках может влиять положительно на безопасность пациентов.

Ключевые слова: нейрохирургия, культура безопасности пациентов, ошибки, неблагоприятные события

Introducere

Reducerea erorilor si evenimentelor adverse asociate actului medical si garantarea Îngrijirilor medicale de maltá calitate si sigure pentru pacienti trebuie sá reprezinte o prioritate În orice institutie medicalá.

Conform Organizatiei Mondiale a Sánátátii (OMS), siguranta pacientului reprezintá un cadru de activitáti organizate care creeazá culturi, procese si proceduri, comportamente, tehnologii si medii În Îngrijirea sánátátii, care au ca scop constant si du-rabil reducerea riscurilor, evitarea prejudiciilor care pot fi prevenite, diminuarea probabilitátii erorilor si minimizarea impactului acestora atunci când apar. Eveniment advers este un incident care duce la un prejudiciu prevenibil pentru un pacient [1].

Evenimentele adverse În chirurgie sunt o cau-zá relevantá a costurilor, dizabilitátii sau decesului, si incidenta lor este un indicator cheie de calitate,

care joacá un rol important în viitorul asistentei medícale. În neurochirurgie, se cunoaste putin despre frecventa evenimentelor adverse si contributia fac-torului uman la acestea [2].

Unul din zece pacienti internati anual în Uni-unea Europeaná suferá de diferite probleme ca urmare a tratamentului. S-a estimat cá 37000 de pacienti mor din cauza unor infectii asociate asistentei medicale, iar costul infectiilor nosoco-miale se ridicá la 7 miliarde € pe an. Prin urmare, siguranta pacientilor si calitatea îngrijirilor medicale sunt aspecte-cheie pentru Uniunea Europeaná [3]. Ímbunátátirea sigurantei pacientilor a fost stabilitá ca obiectiv în programul de sánátate al Uniunii Eu-ropene în cadrul asistentei medicale transfrontaliere [4]. Progresul în domeniul sigurantei pacientilor depinde de realizarea unor schimbári la nivel„nano" - ceea ce priveste practica clinicá curentá, cât si la nivel strategic care prevede un angajament ferm al institutiei fatá de siguranta pacientilor, precum si antrenarea pacientilor prin informare si abilitatea de a influenta politica si practica din institutia me-dicalá. European Network a sustinut actiunile care vizau punerea în aplicare a celei mai bune practici clinice în domenii cheie. Proiectul Reteaua Europeaná pentru Siguranta Pacientilor (EUNetPas) a creat o retea formatá din 27 de state membre, care include profesionisti din domeniul sánátátii, institutii si cercetátori, cu obiectivul de a colabora permanent în ceea ce priveste siguranta pacientilor. Rezulta-tele acestui proiect s-au finalizat cu evaluarea cul-turii sigurantei pacientilor si înfiintarea Platformei pentru Siguranta Pacientilor în 13 state membre ale Uniunii Europene [3]. Republica Moldova a fost re-prezentatá în acest proiect de cátre expertul román Carmen Tereanu. Desi rezultatele acestui proiect au fost publicate în „Clujul Medical" [5], ele nu sunt cunoscute pe scará largá în Republica Moldova. Prin urmare, importanta si actualitatea acestui stu-diu este legatá de lipsa cercetárilor privind cultura sigurantei pacientilor de profil neurochirurgical în serviciul spitalicesc si riscurile semnificative ale asistentei medicale la pacientii cu afectiuni neurochirurgicale.

Scopul cerceta ri i a constat în identificarea corelatiei dintre factorii culturii sigurantei pacien-tului care reflectá fenomenul de raportare scrisá voluntará a evenimentelor adverse asociate actului medical si gradul de sigurantá a pacientului prin prisma evaluárii culturii sigurantei pacientului de profil neurochirurgical în serviciul spitalicesc.

Materiale si metode

Proiectul cercetárii a fost aprobat de Comitetul de Eticá a Cercetárii a USMF „Nicolae Testemitanu"

la data de 19.06.2018. Pentru studiul „Cultura sigurantei pacientilor în serviciul spitalicesc" a fost selectatä specialitatea „Neurochirurgie". A fost uti-lizat chestionarul conceput de Joann Sorra [6] si elaborat de Agentia pentru Cercetare si Calitate în domeniul Sänätätii, Departamentul pentru Sänäta-te si Servicii Umane din Statele Unite si implemen-tat în 107 täri ale lumii pänä în septembrie 2022 [7]. Chestionarul original în limba englezä a fost tradus si adaptat în limba romänä de cätre Marian Marki-danu, în cadrul Proiectului European de Sigurantä a Pacientilor [8].

În perioada ianuarie - septembrie 2019, au fost chestionati 345 de respondent din 6 spitale din municipiul Chisinäu, inclusiv medici, rezidenti si asistenti medicali. Prelucrarea statisticä a fost realizatä pe baza räspunsurilor primite de la cei 345 de participant. S-au analizat 4 dimensiuni ale chestionarului, care contin 12 mtrebäri ce se referä la fenomenul de raportare a evenimentelor adverse asociate actului medical. Rezultatele räspunsurilor au fost evaluate prin punctare, acordându-se 1 punct pentru nivelul de räspuns „foarte scäzut", 2 puncte pentru nivelul „scäzut", 3 puncte pentru nivelul „neutru", 4 pentru nivelul „ridicat" si 5 puncte pentru nivelul „foarte bun". Cu cât nivelul de räspuns al respondentului a fost mai mare, cu atât gradul de sigurantä a pacientu-lui a fost mai mare.

Pentru a evalua certitudinea si consistenta re-zultatelor obtinute de la respondenti, a fost utilizat Coeficientul Alfa Cronbach [9].

În vederea prelucrärii räspunsurilor obtinute, a fost construitä Matricea rezultatelor de sondaj. În cadrul studiului, a fost utilizat coeficientul de corelatie elaborat de Francis Galton [10], care mä-soarä relatia dintre douä tipuri de variabile: varia-bile independente-factori si variabila dependentä. În studiul nostru, räspunsurile a 345 de respondenti la 12 mtrebäri din chestionar au fost variabile in-dependente-factori. Variabila dependentä a fost reprezentatä de întrebarea: „Evaluati gradul de sigurantä a pacientilor în departamentul dumnea-voasträ de la 1 pänä la 10". Întrebarea principalä a avut ca scop identificarea factorilor independent dintre cele 12, care afecteazä variabila dependentä (gradul de sigurantä a pacientului).

Pentru interpretarea coeficientilor de corelatie, s-au utilizat cuvintele-cheie prezentate în tabelul 1. Deoarece räspunsurile expertilor se referä la scara ordinalä, a fost utilizat Coeficientul de Rang Kendall [11]. Prelucrarea matricei de räspunsuri, Coeficientul Alfa Cronbach si Coeficientul de Rang Kendall, a fost efectuatä utilizând software-ul IBM SPSS Statistics 26.

Tabelul 1

Cuvinte-cheie pentru interpretarea coeficientilor de corelatie Kendall

Codul Dimensiune, /ntrebare Cuvântul-cheie

VI. Feedback si comunicare despre erori

C1. Când raportám un incident, ne informám despre ce tip de actiuni au fost duse la capát. „INCIDENT"

C3. Suntem informati despre erorile comise În aceastá unitate. „ERORI"

C5. În compartimentul meu discutám despre: În ce mod se poate evita ca o eroare sá se repete. „DISCUTII"

VII. Comunicári deschise

C2. Când personalul observá ceva ce poate afecta negativ Îngrijirile primite de pacient, discutá despre aceasta cu totalá libertate. „LIBERTATE"

C4. Personalul poate chestiona cu totalá libertate deciziile sau actiunile superiorilor. „CHESTIONARE"

C6R. Personalul se teme sa puná mtrebári despre ceea ce pare cá s-a realizat În mod incorect. „TEAMÄ"

VIII. Frecventa evenimentelor raportate

D1. Se notificá erorile care sunt descoperite si corectate Înainte de a afecta pacientul. „ÎNAINTE"

D2. Se notificá erorile care, În mod previzibil, nu vor dáuna pacientului. „PREVIZIUNE"

D3. Se notificá erorile care nu au avut consecinte adverse, desi, previzibil, puteau sá dáuneze pacientului. „DÄUNÄTOR"

XII. Räspuns nepunitiv la comiterea erorilor

A8.R. Daca colegii sau superiorii Îsi dau seamá cá ai comis o eroare o vor folosi Împotriva ta. JMPOTRIVÄ"

A12.R. Când se detecteazá un esec, Înainte de a se cáuta cauza, se cautá un vinovat. „VINOVAT"

A16.R. Când se comite o eroare, personalul se teme cá acest lucru va ramâne consemnat În dosarul personal. „DOSAR"

Rezultate

În cadrul studiului, au participat voluntar 34S de angajati din institutiile de asistentá medicalá spitaliceascá din municipiul Chisináu, dintre care: medici - 36% (ÎI 95% [3G,l-4G,9]), rezidenti - 14.2% (ÎI 95% [1G,l-1l,l]), asistenti medicali - 49.8% (ÎI 95% [44,6-55,4]). Cota parte a respondentilor de sex feminin a constituit 6G.G % (ÎI 95% [54,8-64,9]), iar a celor

Nivelul de consistentá interná a ráspunsurilor

de sex masculin 40,0% (ÎI 95% [35,1-45,2]). Privind vechimea de muncâ în spital, 31,6% (ÎI 95% [27,036,52]) dintre respondenti aveau o vechime de muncâ de 1-5 ani, în timp ce 35,4% (ÎI 95% [30,1-40,6]) aveau mai mult de 20 de ani de experientâ în dome-niul medical.

Rezultatele calculârii coeficientilor Alpha Cronbach sunt prezentate în tabelul 2.

Tabelul 2

Codul întrebàrii Întrebarea Coeficientul "a" Cronbach

A 16.R. Când se comite o eroare, personalul se teme ca acest lucru va ramâne consemnat În dosarul personal. G,865G

A 8.R Dacá colegii sau superiorii Îsi dau seama ca ai comis o eroare o vor folosi Împotriva ta G,853G

A 12.R Când se detecteazá un esec, Înainte de a se cáuta cauza , se cautá un vinovat G,8518

D 2 Se notificá erorile, care În mod previzibil, nu vor dáuna pacientului G,85GG

D 3 Se notificá erorile care nu au avut consecinte adverse desi, previzibil, puteau sá dáuneze pacientului G,8451

C 1 Când raportám un incident, ne informám despre ce tip de actiuni au fost duse la capát G,8451

C 4 Personalul poate chestiona cu totalá libertate deciziile sau actiunile superiorilor G,844l

C 6.R Personalul se teme sa puná ^rebán despre ceea ce pare cá s-a realizat În mod incorect G,8423

C 2 Când personalul observá ceva ce poate afecta negativ Îngrijirile primite de pacient, discutá despre aceasta cu totalá libertate G,84GG

C 5 În compartimentul meu discutám despre: În ce mod se poate evita ca o eroare sá se repete G,8396

C 3 Suntem informati despre erorile comise În aceastá unitate G,83l3

D 1 Se notificá erorile care sunt descoperite si corectate Înainte de a afecta pacientul G,836l

Rezultatele cercetärii au arätat un bun nivel

de consistentä internä a räspunsurilor, Coeficientul

Alpha Cronbach fiind „a" = 0,8564. Nivelul minim al

Intervalului de íncredere a fost„a . " = 0,8373, iar ni" min

velul maxim al Intervalului de íncredere la P < 95% a fost „a " = 0,8946.

max

Trebuie subliniat faptul cä cel mai bun acord intre respondent s-a manifestat in faptul cä erorile comise de angajati pot fi inregistrate in dosarul personal. („a" = 0,8650). ín continuare, ur-meazä utilizarea greselilor impotriva celui care le-a comis („a" = 0,8530). Respondentii sunt de acord cä intotdeauna se cautä autorul-vinovatul de erorare si nu cauza aparitiei acesteia ("a" = 0,8518). ín mare parte, sunt raportate erori care nu sunt däunätoa-re pacientului („a" = 0,85). íntr-o mäsurä mai micä, respondentii sunt de acord cä sunt desfäsurate discutii indreptate pentru reducerea erorilor („a" = 0,8396). Personalul este mai putin informat des-pre erorile comise in aceastä unitate („a" = 0,8373). ín final, se notificä erorile care sunt descoperite si corectate inainte de a däuna pacientului („a" = 0,8367). Prin urmare, a fost demonstrat un nivel bun de omogenitate si consistentä a räspunsurilor prezentate de respondenti.

Rezultatele cercetärii aratä cä respondentii au apreciat gradul de sigurantä a pacientului ca fiind 7,8 puncte din 10 (Ií 95% [7.6-8.0]), ceea ce cores-punde unui nivel foarte bun de sigurantä a pacientului. Totodatä, 90,7% (íl 95% [87,5-93,6]) dintre respondenti nu au raportat voluntar in scris niciun eveniment advers asociat actului medical in ulti-mul an de activitate, fapt ce reflectä fenomenul de subraportare a acestora.

Rezultatele analizei de corelatie dintre intrebä-rile dimensiunii Vl-Feedback si comunicare despre erori si gradul de sigurantä a pacientului sunt pre-zentate in tabelul 3.

„Incident". Rezultatele studiului au relevât cu cât mai multe actiuni corective sunt duse la final dupä raportarea unui incident, cu atât este mai mare gradul de sigurantä a pacientilor (t = + 0,262; p < 0,01).

„Erori". Studiul a demonstrat cä, cu cât personalul medical este mai des informat cu privire la erorile comise, cu atât este mai mare gradul de sigurantä a pacientilor (t = + 0,335; p < 0,01).

„Discutii". Una dintre cele mai democratice abordäri ale unei probleme este discutarea acesteia. Rezultatele studiului au arätat cä, cu cât sunt mai frecvente discutiile despre evitarea repetärii erorilor în cadrul departamentului, cu atât este mai mare gradul de sigurantä a pacientilor (t = + 0,343; p < 0,01).

Rezultatele analizei de corelatie între mtrebäri-le dimensiunii VII „Comunicäri deschise" si gradul de sigurantä a pacientului sunt prezentate în tabelul 4.

„Libertate" În cadrul cercetärii, s-a constatat cä libertatea de a discuta deschis si färä impedimente privind practicile ce ar putea afecta negativ pacientul are o corelatie semnificativä cu gradul de sigurantä a pacientilor. Coeficientul de corelatie a fost egal cu t = +0,302. Cu alte cuvinte, cu cât personalul medical dis-cutä mai liber si mai deschis orice problemä legatä de siguranta pacientului, cu atât este mai mare gradul de sigurantä a pacientilor. Coeficientul de corelatie a fost semnificativ la nivel de probabilitate de 99% (p < 0,01).

„Chestionar". Rezultatele studiului au arätat cä, cu cât personalul medical are mai multe oportunitäti de a discuta în mod deschis deciziile si actiunile ma-nagerilor privind siguranta pacientilor, cu atât este mai mare gradul de sigurantä a pacientilor (t = + 0,254; p < 0,01).

„Teamä". Frica este consideratä drept un adversar al libertätii de exprimare. Dupä cum a arätat studiul, cu cât personalul medical manifestä mai multä teamä în a adresa mtrebäri despre posibile erori sau lucruri realizate incorect, cu atât este mai mic gradul de sigurantä a pacientilor (t = - 0,257; p < 0,01).

Tabelul 3

Codul Cuvântul-cheie Coeficientul de corelatie cu gradul de siguranta a pacientilor Probabilitatea pronosticului exact, P PPP

D xy_tabelar 0,05 = 0,195 < 0,05 D xy_tabelar 0,01 = 0,254 < 0,01 D xy_tabelar 0,001 = 0,321 < 0,001 > 0,05

Cl. „INCIDENT" T = "+"0,262 *

C3. „ERORI" T = "+"0,335 *

C5. „DISCUTII" t = " +"0,343 *

Feedback si comunicare despre erori. Coeficientul de corelatie a rangului Kendall cu gradul de siguranta a pacientilor

Tabelul 4

Comunicári deschise. Coeficientul de corelatie a rangului Kendall cu gradul de sigurantá a pacientilor

Codul Cuvântul-cheie Coeficientul de corelatie cu gradul de sigurantá a pacientilor Probabilitatea pronosticului exact, P P PP

R xy_tabelar 0,05 = 0,195 < 0,05 R xy_tabelar 0,01 = 0,254 < 0,01 R xy_tabelar 0,001 = 0,321 < 0,001 > 0,05

C2. „LIBERTATE" T = „+"0,302 *

C4. „CHESTIONAR" T = „+"0,254 *

C6.R. „TEAMÄ" t = „-"0,257 *

Tabelul 5

Frecventa evenimentelor raportate. Coeficientul de corelatie a rangului Kendall cu gradul de sigurantá a pacientilor

Codul Cuvântul-cheie Coeficientul de corelatie cu gradul de sigurantá a pacientilor Probabilitatea pronosticului exact, P P

R xy_tabelar 0,05 = 0,195 < 0,05 R xy_tabelar 0,01 = 0,254 < 0,01 R xy_tabelar 0,001 = 0,321 < 0,001 > 0,05

D1 „ÎNAINTE" T = „+"0,306 *

D2. „PREVIZIUNE" t = „+"0,156 *

D3. „DÄUNÄTOR" T = „+"0,227 *

În tabelul 5 sunt prezentate rezultatele anali-zei de corelatie dintre Íntrebárile dimensiunii ce reflecté frecventa evenimentelor raportate si gradul de sigurantá a pacientului.

„Înainte". Rezultatele studiului au arátat cá, cu cât este mai frecventá notificarea erorilor înainte ca acestea sá producá efecte negative asupra pacientului, cu atât este mai mare gradul de sigurantá a pacientilor. Coeficientul de corelatie a fost egal cu t = + 0,306; p < 0,01.

„Previziune". Nu existá o corelatie semnificati-vá între cresterea frecventei notificárii erorilor, care în mod previzibil nu vor dáuna pacientului si gradul de sigurantá a pacientilor (t = + 0,156; p > 0,05).

„Ímpotrivá". Rezultatele studiului au arátat cá cu cât erorile sunt folosite mai des de management sau colegi împotriva personalului medical, cu atât este mai mic gradul de sigurantá a pacientului (t = - 0,197). Coeficientul de corelatie a fost semnificativ cu p < 0,05.

Tabelul 6

Ráspuns nepunitiv la comiterea erorilor. Coeficientul de corelatie a rangului Kendall cu gradul de sigurantá a pacientilor

Codul Cuvântul-cheie Coeficientul de corelatie cu gradul de sigurantá a pacientilor Probabilitatea pronosticului exact, P P

R xy_tabelar 0,05 = 0,195 < 0,05 R xy_tabelar 0,01 = 0,254 < 0,01 R xy_tabelar 0,001 =0,321 < 0,001 > 0,05

A8.R. "ÎMPOTRIVÂ" t = "-"0,197 *

A12.R. "VINOVAT" t = "-" 0,278 *

A16.R. "DOSAR" t = "-" 0,163 *

„Dáunátor". Dupá cum au arátat rezultatele studiului, cu cât mai frecvent se notificá erorile care, desi nu au avut consecinte adverse, puteau sá dá-uneze pacientului, cu atât este mai mare gradul de sigurantá a pacientilor. Coeficientul de corelatie a fost egal cu t = + 0,227; p < 0,05.

„Vinovat". Potrivit rezultatelor studiului, în ca-zul când se raporteazá un eveniment advers, cu cât se cautá mai des persoana vinovatá si nu ade-várata cauzá a erorii, cu atât gradul de sigurantá a pacientilor este mai mic (t = - 0,278). Coeficientul de corelatie a fost semnificativ cu p < 0,01.

„Dosar". Rezultatele studiului nu au indicat o corelatie semnificativä între teama cä gresealä co-misä va rämäne în dosarul personal si gradul de sigurantä a pacientilor (t = - 0,163). Coeficientul de corelatie a fost nesemnificativ cu p > 0,05.

Principala întrebare a cercetärii a fost de a afla care variabile independente (factori) influenteazä variabila dependentä, adicä gradul de sigurantä a pacientului. Pentru a räspunde la aceastä întrebare, a fost efectuatä ierarhizarea tuturor coeficientilor de corelatie în functie de valoarea absolutä (tabelul 7).

Discutii

Analiza de corelatie a arätat cä abordarea prin comunicare constructivä a erorilor si evenimente-lor adverse produse în colectiv, precum si a me-todelor de evitare a acestora influenteazä cel mai puternic gradul de sigurantä a pacientului. Astfel, comunicarea si instruirea cu privire la modul de evitare a erorilor în departamentele de neurochirurgie reprezintä elementul de baza care afecteazä siguranta pacientilor.

Pe locul doi se situeazä factorul de informare a personalului despre erorile care au avut loc în departamentul de neurochirurgie. Este esential ca atunci când se produce o eroare sau un eveniment advers, sä se constientizeze si sä se implementeze mäsuri corective pentru a asigura cä aceste erori nu se mai repetä. Aceastä „ajustare prin mvätare din erori" se dovedeste a fi eficientä în 70% din cazuri. Dacä eroarea sau evenimentul advers se repetä, este necesar sä identificäm motívele repetärii si sä discutäm cu persoanele implicate despre potentialele consecinte ale aces-tor actiuni gresite.

Notificarea erorilor înainte de a däuna pacientului s-a clasat pe locul trei în ceea ce priveste impactul asupra gradului sigurantei pacientilor. Sesizarea acestui tip de erori are un caracter preventiv, iar rezultatele studiului au demonstrat cä cu cât mai frecvent se fac astfel de notificäri, cu atât creste gradul de sigurantä a pacientilor.

Al patrulea factor care contribuie la cresterea sigurantei pacientilor este libertatea discutiilor des-pre factorii ce ar putea afecta negativ pacientul.

Trebuie remarcat faptul cá ceilalti factori ai culturii sigurantei pacientului care au fost studiati influenteazá semnificativ gradul sigurantei pacientului, insá puterea influentei lor s-a dovedit a fi mai micá decat a factorilor descrisi mai sus.

Courtney SC sugereazá in studiul sáu cá pri-oritizarea eforturilor pentru imbunátátirea me-canismelor de feedback privind erorile raportate, comunicarea despre schimbárile la nivel de sistem si procesele efectuate ca ráspuns la raportarea erorilor, precum si sustinerea pentru siguranta din partea liderilor de top ai spitalului, pot contribui la cresterea frecventei raportárii voluntare a eve-nimentelor adverse privind siguranta pacientului si la imbunátátirea culturii sigurantei pacientului in ansamblu [12].

Burlison JD et al. (2020) mentioneazá in stu-diul sáu cá pentru a creste probabilitatea ca un eveniment advers privind siguranta pacientului sá fie raportat voluntar, este necesar sá se acorde prioritate imbunátátirii mecanismelor de feedback despre eveniment si comunicárii másurilor de imbunátátire legate de acest eveniment. Concen-

Tabelul 7

lerarhia coeficientilor de corelatie a rangului Kendall cu gradul de siguranta a pacientilor

Nr. d/o Cuvântul-cheie Coeficientul de corelatie cu gradul de siguranta a pacientilor

1. „DISCUTI!" 0,343 p < 0,001

2. „ERORI" 0,335 p < 0,001

3. „ÎNAINTE" 0,306 p < 0,01

4. „LIBERTATE" 0,302 p < 0,01

5. „VINOVAT" 0,278 p < 0,01

6. „INCIDENT" 0,262 p < 0,01

7. „TEAMÄ" 0,257 p < 0,01

8. „CHESTIUNE" 0,254 p < 0,01

9. „DÄUNÄTOR" 0,227 p < 0,05

10. „ÎMPOTRIVÂ" 0,197 p < 0,05

11. „DOSAR" 0,163 p>0,05

12. „PREVIZIUNE" 0,156 p>0,05

trarea eforturilor asupra acestor aspecte poate fi mai eficienta decât alte forme de schimbare a cul-turii sigurantei pacientului [13].

Concluzii

Studiul privind cultura sigurantei pacientului în departamentele de neurochirurgie din Republica Moldova a permis identificarea factorilor cultu-rii sigurantei pacientului ce reflectá fenomenul de raportare voluntará a evenimentelor adverse asociate actului medical, care influenteazá siguranta pacientilor de profil neurochirurgical, precum si stabilirea unei ierarhii a acestor factori în functie de puterea lor de influentá asupra sigurantei pacientu-lui si pronosticului exact la colectivitatea generalá cu o probabilitate de precizie de 95%, 99% si 99,9%.

Corelatiile semnificative observate între di-mensiunile culturii sigurantei pacientului, care reflectá fenomenul de raportare a evenimentelor adverse asociate actului medical si gradul de sigurantá a pacientilor de profil neurochirurgical în serviciul spitalicesc, permit utilizarea acestui instrument pentru identificarea factorilor ce nece-sitá îmbunátátiri, în vederea cresterii gradului de sigurantá a pacientului.

S-a remarcat faptul cá în departamentele de neurochirurgie, gradul sigurantei pacientului este influentat pozitiv de discutiile constructive despre modul de evitare a erorilor, de informarea angajatilor despre erorile produse în departament, de notifica-rea erorilor care sunt descoperite si corectate înainte de a afecta pacientul si de discutiile libere si deschi-se despre aspectele îngrijirilor medicale ce ar putea afecta pacientul. Astfel, se subliniazá importanta op-timizárii fenomenului de raportare a evenimentelor adverse asociate actului medical, încurajarea rapor-tárii erorilor, implementarea unui sistem de raportare a evenimentelor adverse asociate actului medical si dezvoltarea culturii de mvátare din erori.

Proiecte sprijinite de UE pentru promovarea sigurantei si eficacitátii serviciilor medicale.

Bibliografie

1. World Health Organization. Patient Safety Incident Reporting and Learning Systems [Internet]. Technical report and guidance. 2020. https://www.who.int/ publications/i/item/97892400.

2. Meyer Hs, Wagner A., Obermueller T. et al. Assessment of the incidence and nature of adverse events and their association with human error in neurosurgery. A prospective observation. Brain and Spine. 2022;2:100853.

3. Proiecte sprijinite de UE pentru promovarea sigurantei si a eficacitätii serviciilor medicale: http://publica-tions.europa.eu/resource/cellar/7793a6d7-9b41-4a6d-a6b7-0ff8c685c327.0016.03/DOC_1.

4. Directive 2011/24/EU of the European Parliament and of the Council of 9 March 2011 on the application of patients' rights in cross-border healthcare (OJ L 88, 4.4.2011, pp. 45-65) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/HTML// ?uri=LEGISSUM:sp0002.

5. Tereanu C., Sampietro G., Sarnataro F. et al. Survey on Patient Safety Culture in the Republic of Moldova: a baseline study in three healthcare settings. Med Pharm Reports [Internet]. 2018 Jan 30;91(1): 65-74.

6. Sorra J., Gray L., Streagle S. et Al. Hospital Survey on Patient Safety Culture: User's Guide. Agency for Healthcare Research and Quality. The United State Department of Health and Human Services. January 2016. 33 pages.

7. SOPS User Network A. International Use: Countries Where SOPS ® Has Been Administered.

8. Chestionar privind Siguranta Pacientilor. Traducerea si adaptarea Marian Markidanu. 12 pagini. http://pub-lications.europa.eu/resource/cellar/7793a6d7-9b41-4a6d-a6b7-0ff8c685c327.0016.03/DOC_1

9. Cronbach L. Coeficient alpha and the internal structure of tests. Psychometrica. Springer Science Business Media LLC. 16 (3): 297 - 334 (September 1951).

10. Galton F. Co-rellations and their Measurements, chiefly from Anthropometric Data. Proceedings of the Royal Society. 45 (December 13, 1888): 135-145.

11. N. L. J. (1949). Rank Correlation Methods. By Maurice G. Kendall M.A. [Pp. vii 160. London: Charles Griffin and Co. Ltd., 42 Drury Lane, 1948. 18s.]. Journal of the Institute of Actuaries, 75(1), 140-141. doi:10.1017/ S0020268100013019

12. Courtney SC, Cheng C., Hoffman JM. Relationships with Perceptions of Voluntary Event Reporting. 2021;16(3):187-93.

13. Burlison Jd, Quillivan RR, Kath LM et al. A Multilevel Analysis of U.S. Hospital Patient Safety Culture Relationships with Perceptions of Voluntary Event Reporting HHS Public Access. J Patient Saf. 2020;16(3):187-93.

Silvia Danu, doctorandá IP USMF Nicolae Testemitanu, tel.: 060170042, e-mail: [email protected]