CC BY
93ASPECTE SOCIALE, MEDICALE SI LEGALE ÎN PREVENIREA SI COMBATEREA VIOLENTEI ÎN PERIOADA PANDEMIEICOVID-19
CZU: 316.624+343.54+179.2+616.9-036.21:578.834.1 Ecaterina GÎNCOTÂ1, Larisa SPINEP, Marina CALAC1, Lilia POTÎNG3,
'AO Central de Interventie Precoce Voinicel, 2IP Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie Nicolae Testemitanu, 'Academia de Stiinte a Moldovei, Promo-LEX
Rezumat
Violenta asupra femeilor si a capillar este o incalcare a drep-turilor omului si a problema sociomedicala majora. Un sir de tratate internationale si norme nationale asigura dreptul la protectie fata de violenta de orice fel. Au fost studiate meca-nismele de colaborare intersectoriala in asistenta cazurilor de violenta in familie (fizica si psihologica) asupra femeilor si a copiilor, pana si dupa izolarea impusa de raspandirea noului coronavirus COVID-19. Autorii au realizat o cerce-tare calitativa cu implicarea actorilor din sistemul public si cel privat in domeniile social, juridic si medical, antrenati in asistenta victimelor violentei, precum si o analiza din birou a datelor existente la subiect. In perioada de izolare, conform datelor Telefonului de Incredere pentru Femei si Fete, ponderea apelurilor a crescut cu peste 30%. Autoritatile responsabile de inregistrarea sesizarilor si-au desfasurat activitatea atat de la distanta, cat si cu program redus de munca, limitand in masura posibilului contactul cu clientii. Spitalizarea cazurilor a fost restrictionata. Astfel, aplicarea protocoalelor care sa asigure continuitatea procedurilor intersectoriale de asistenta a cazurilor de violenta a fost limitata sau total absenta. Lipsa de raspunsuri din partea statului, adaptabile la conditiile de urgenta, limiteaza drepturile persoanelor la protectie impo-triva violentei.
Cuvinte-cheie: violenta, copii, femei, pandemia COVID-19 Summary
Social, medical and legal aspects in prevention and controlling violence during COVID-19 pandemic
Violence against women and children is a violation of human rights and a major social and medical problem of public health. A number of International Treaties and national rules ensure the right to protection against violence of any kind against them. The intersectoral collaboration mechanisms in domestic violence (physical and psychological) against women and children, before and after the isolation imposed by the spread of COVID-19 have been studied. The authors conducted a qualitative research with the involvement of several actors in the public and private system with social, legal and medical profile involved in assisting victims of violence, as well as an office analysis of existing data on the subject. During the isolation period, according to the data of the Hotline for Women and Girls, the share of calls increased by over 30%. The authorities responsible for registering complaints worked, either remotely or on a short-term basis which limited contact with customers. Hospitalization of cases has been restricted. Thus, the protocols application to ensure the continuity of intersectoral procedures in violence assistance was limited or completely absent. The lack of responses from the state,
adaptable to emergency conditions, limits people's rights to protection against violence.
Keywords: violence, children, women, COVID-19 pandemic
Резюме
Социальные, медицинские и правовые аспекты предотвращения и борьбы с насилием во время пандемии COVID-19
Насилие в отношении женщин и детей является нарушением прав человека и серьезной социальной и медицинской проблемой. Ряд международных договоров и национальных норм обеспечивают право на защиту от любого насилия. Был проведен анализ механизмов межсекторального сотрудничества при оказании помощи в случаях бытового насилия (физического и психологического) в отношении женщин и детей до и после изоляции, связанной с распространением коронавирусной инфекции COVID-19. Авторы провели качественное исследование с участием государственных и частных организаций в социальной, правовой и медицинской сфер, занимающихся оказанием помощи жертвам насилия, а также провели анализ существующей информации по этому вопросу. За период изоляции, по данным Горячей линии для женщин и девочек, доля звонков увеличилась более чем на 30%. Органы, ответственные за регистрацию жалоб, работали либо на расстоянии, либо на краткосрочной основе и имели ограниченные контакты с клиентами. Госпитализация больных была ограничена. Таким образом, применение протоколов для обеспечения непрерывности межсекторальных процедур оказания помощи в случаях насилия было снижено или полностью отсутствовало. Отсутствие реакции со стороны государства, адаптируемой к чрезвычайным ситуациям, ограничивает права людей на защиту от насилия.
Ключевые слова: насилие, дети, женщины, пандемия COVID-19
Introducere
În conformitate cu definitia Organizatiei Mondiale a Sánátátii (OMS), violenta reprezintá folosirea intentionatá a fortei sau a puterii, realá sau sub formá de amenintári, Împotriva propriei persoane, Împotriva unei alte persoane sau Împotriva unui grup ori a comunitátii, ce rezultá sau are o probabilitate ridicatá de a rezulta În ránirea, moartea, afectarea psihologicá, impact negativ asupra dezvoltárii sau deprivare [1].
Unele tári afectate de noul coronavirus COVID-19 au Înregistrat cresteri ale nivelului de violentá
domesticä, inclusiv violenta impotriva copiilor, violenta partenerului intim si violenta impotriva persoanelor in varstä. De asemenea, tärile se con-fruntä cu provocäri tot mai mari in ceea ce priveste mentinerea sprijinului si ingrijirea supravietuitorilor de violentä [2].
ín multe state afectate de COVID-19, inregis-trärile liniilor de ajutor, fortelor de politie si ale altor furnizori de servicii indicä o crestere a cazurilor ra-portate de violentä in familie. Cu toate acestea, cifrele raportate nu reprezintä prevalenta problemei, deoa-rece, dupä cum stim, majoritatea cazurilor nu sunt raportate la servicii. ín alte cateva täri a fost atestatä o scädere a numärului de copii si femei victime ale abuzurilor, cauzatä de incapacitatea copilului sau a femeii de a päräsi domiciliul sau de a accesa acest ajutor in mod privat.
Unele täri raporteazä o crestere internä cu 1050% a cazurilor de violentä asupra femeilor si copiilor, cum ar fi provincia Hubei din China, cu 92.000 de abuzuri asupra copiilor, si India, cu o crestere de 10 ori a cazurilor de abuz si a neglijärii persoanelor varstnice (date din rapoarte media, decembrie 2019 - martie 2020) [2].
Räspandirea noului tip de virus COVID-19 a con-stituit o amenintare gravä pentru sänätatea publicä la nivel mondial. Pentru a diminua riscurile contami-närii in masä, in Republica Moldova, printr-o hotärare a Parlamentului a fost declaratä "stare de urgentä" pe perioada 17 martie - 15 mai 2020. Ulterior, din data de 16 mai si panä la 15 iulie 2020, in tarä a fost declaratä "stare de urgentä in sänätatea publicä" [3]. La nivel mondial, in perioada de pandemie, situatia femeilor care träiesc in violentä a devenit si mai complicatä.
Scopul studiului realizat a fost analiza meca-nismelor de colaborare intersectorialä in asistenta cazurilor de violentä in familie (fizicä si psihologicä) asupra femeilor si a copiilor, panä si dupä izolarea impusä de räspandirea noului virus COVID-19.
Materiale si metode
A fost efectuatä o cercetare calitativä si multias-pectualä cu implicarea mai multor actori din sistemul public si cel privat cu profil social, juridic si medical, antrenati in asistenta victimelor violentei, precum si o analizä de birou a datelor existente, prezentate de Inspectoratul National de Politie, Telefonul de íncredere pentru Femei si Fete, asociatiile obstesti Promo-LEX, La Strada Moldova, Viata fara Violenta in Familie si Centrul National de Prevenire a Abuzului fatä de Copii (CNPAC).
Cu scopul de a efectua analiza comparativä a situatiei in domeniu, au fost studiate publicatiile recente atat la nivel local, cat si la nivel international.
Ulterior, pentru a efectua o analizá mai amplá a situatiilor de risc pentru toate categoriile de varsta a copiilor, au fost studiate in profunzime - atat la nivel local, cat si international - principalele forme de violentá ce se pot produce pe timp de izolare in pandemia COVID-19.
Au fost analizate mecanismele de prevenire si de combatere a diverselor forme de violentá asupra copiilor si femeilor, ulterior fiind enumerate modalitátile de asistentá acordate la nivel local sau international, cu precizarea principalilor actori in acest domeniu.
Rezultate si discutii
Modelul social-ecologic in pandemia COVID-19
Scopul principal al interventiei de prevenire si de combatere a violentei asupra copiilor este prevenirea maltratárii in orice formá de manifestare a acesteia. Ea poate fi realizatá prin reducerea fac-torilor de risc la care se expun copiii si prin imputer-nicirea actorilor implicati in prevenirea/combaterea violentei [4].
Modelul social-ecologic este vehiculat deja de cateva decenii. Acest model ia in considerare interactiunea complexá dintre factorii individuali, interpersonali, comunitari si publici si ne permite sá intelegem multitudinea de factori care pun oamenii in pericol de violentá sau ii protejeazá de a incerca sau de a comite o violentá.
Alianta pentru Protectia Copilului in Actiunile Umanitare (ACPHA, 2019) a constatat cá, in timpul pandemiilor precum COVID-19 si al másurilor luate pentru a controla ráspandirea bolii, este necesar de modificat drastic mediul in care existá copii.
Contextul pandemic a crescut vulnerabilitatea la abuz, neglijare, violentá, exploatare, stres psihic etc. (ACPHA, 2019). Conform cercetátorilor Fischer si colab. (2018), schimbárile impuse in viata familiilor, in relatiile cu prietenii si cu comunitatea mai largá pot avea consecinte dáunátoare pentru sánátatea, bunástarea, dezvoltarea si protectia copiilor. Unele dintre restrictii au avut o influentá directá asupra sistemelor ecologice, cum ar fi izolarea la domiciliu, másurile de restrictionare a distantei de parcurs si restrictionarea numárului de persoane care pot fi contactate, au impact asupra nivelurilor si normelor individuale, familiale, comunitare si sociale.
Universitatea Cambridge specificá o serie de factori de risc familiali ce conduc la maltratarea copiilor, care includ: izolarea socialá, stresul familial si parental, dezavantajul comunitar si conexiunile sociale slabe. Prin natura lor, pandemia si schimbárile sociale asociate au creat o acumulare de confruntare, care era deja prezentá in viata familiilor vulnerabile. Efectele stresului cumulativ asupra violentei sunt evidente si
subliniazä probabilitatea de maltratare sistematicé a copiilor in timpul pandemiei COVID-19.
O atentie deosebitä trebuie acordatä familiilor care au in ingrijire copii mici cu varsta de panä la trei ani. Starea de nervozitate avansatä pe fondul stresului cauzat de riscul de infectare, de izolarea propriu-zisä la domiciliu, dar si de imposibilitatea fizicä de a se izola de potentialul agresor/agresoa-re, poate duce la manifestäri de violentä cum ar fi sindromul copilului zgáltáit (SCZ). ín timpul ultimei crize economice - Marea Recesiune care a avut loc intre anii 2007 si 2009, rata traumatismului cranian prin abuz, cunoscut anterior ca „sindromul copilului zgaltait", in statul Montana, SUA, a crescut cu 65% in cei trei ani de crizä, in comparatie cu perioada similarä inainte de Marea Recesiune [5].
Sindromul copilului zgaltait (in englezä - Shaken Baby Syndrome, SBS), este o forma de trauma-tism cranian prin abuz, grupand toate semnele si simptomele provocate de zguduirea cu putere a copilului. Acesta cuprinde leziuni ale mai multor organe, inclusiv hemoragii intracraniene, hemoragii retiniene si fracturi ale membrelor si coastelor.
SCZ reprezintä o formä de violentä gravä asupra copilului si poate duce la decesul acestuia, leziunile sunt cele mai frecvente ori absente la examinare, totusi in cadrul unor investigatii neuroimagistice este depistatä o combinatie unicä de leziuni, ce apare in urma zdruncinärii violente a copilului. Gravitatea acestui tip de violentä se manifestä prin lipsa vizibilä a leziunilor la copil, dar si prin imposibilitatea de a demonstra implicarea ingrijitorilor in acest tip de agresiune.
ín general, victimele SCZ au varsta mai micä de 12 luni, cei mai multi fiind mai mici de sase luni. Totusi, cazuri letale de SCZ s-au inregistrat si la copii de 5-6 ani. Este cunoscut faptul cä majoritatea copiilor afectati de sindromul copilului zgaltait sunt sugari de sex masculin si cä gemenii se confruntä cu un risc mai mare de a fi zgaltaiti, comparativ cu copiii unici.
Statistica mondialä raporteazä de la 1400 panä la 3000 de cazuri anual in lume, insä sunt estimäri care urcä acest numär panä la 10.000. De fapt, numai in Statele Unite ale Americii ar exista cel putin 1400 de cazuri noi de SCZ in fiecare an.
ín Republica Moldova nu existä o statisticä a maltratärii de agest gen, un astfel de diagnostic nu este stabilit, respectiv statistica nu raporteazä aceste date. Un sir de potentiali factori de risc ai stresului in randul pärintilor si al ingrijitorilor, cum ar fi stresul financiar, de izolare, de risc de infectare cu noul tip de coronavirus, dar si faptul cä minorii cu varstä de peste doi ani nu frecventeazä institutiile prescolare, aflandu-se permanent impreunä cu potentialul agresor, au drept consecintä efectul de cumulare a stresului [6].
Profilul persoanei violente, cel mai frecvent, include urmatoarele caracteristici:
I. Demografice: sex masculin, varsta <24 de ani, nivel educational scäzut (<12 ani), analfabet, paternitate unicä.
II. Comportamentale: dependent, anxios, impulsiv, copiläros, apatic, depresiv.
III. Medicale: afectiuni psihice, dependentä de dro-guri sau de alcool, depresie, afectiuni cronice/ necesitate de ingrijire [6].
Studiu de caz
La data de 10 mai 2020 a fost raportat cazul de deces al unui copil cu varsta de patru luni prin traumatism craniocerebral."Expertiza medico-legalä incä nu este finalizatä, insä, preliminar, copilul a suportat traume ale capului, prin presare. Acesta prezenta multiple echimoze si fracturi ale craniului."
Persoane vinovate s-au dovedit a fi mama si bu-nica copilului, stresul postnatal al mamei si perioada de izolare, cearta cu sotul, o posibilä afectiune psihicä a bunicii, lipsa patronajului asistentei medicale de sector - acestia sunt doar cativa factori ce puteau duce la tragedie.
Acest studiu de caz demonstreazä cä, de regulä, persoanele cele mai apropiate sunt cele care comit un astfel de tip de violentä, iar lipsa asistentei sociale, a supravegherii medicale de calitate si a suportului din partea comunitätii pe timpul izolärii impuse de pandemia COVID-19 poate duce la consecinte grave asupra sänätätii copilului, dar si la deces.
Fatä de familiile socialmente marginalizate, asistentul social are obligatia, in primul rand, sä efectueze o evaluare initialä, care constä in aplica-rea unei anchete sociale la domiciliu cu scopul de a depista eventualele riscuri de violentä in familie, de comportament abuziv din partea unuia sau a ambilor pärinti fatä de copil, existenta indiciilor de consum de droguri si/sau bäuturi alcoolice, evaluarea sänätätii mentale a ambilor pärinti, cu precädere a mamei (depresia post-partum), dar si conditiile materiale ale familiei. MSMPS al Republicii Moldova, cu suportul Centrului National de Prevenire a Abuzului fatä de Copii, a elaborat recomandäri pentru autoritätile tutelare privind interventia in perioada epidemiologicä [7]. Evaluarea initialä se realizeazä in vederea stabilirii beneficiilor de asistentä socialä ce pot fi acordate in sprijinul acestora, dar si, in cazul existentei indiciilor clare de violentä in familie sau de risc de abandon, sesizarea organelor competente. ín procesul de evaluare initialä, in unele cazuri nu este indicatä ancheta/vizita la domiciliu, pentru cä aceasta poate däuna copilului.
Asigurarea continuitätii serviciilor sociale in perioada stärii de urgentä, comunicarea cu familiile marginalizate era necesar sä fie efectuate prin evi-
tarea contactului direct, si anume prin mijloace de comunicare electronicä: telefon, e-mail, retele de socializare si mijloace moderne de acces la Internet. Re-zultatele anchetei sociale urmeazä sä fie comunicate echipei multidisciplinare. Prin Hotärärea Guvernului RM nr. 228 din 28.03.2014 Cu privire la aprobarea Re-gulamentului de activitate a echipelor multidisciplinare teritoriale din cadrul Sistemului National de referire [7], componenta echipei multidisciplinare teritoriale în cazul adultilor este urmätoarea: 1) primar sau viceprimar; 2) asistent social; 3) politist; 4) medic de familie; 5) alti reprezentanti ai autoritätilor publice sau ai societätii civile.
În cazul copiilor, reglementarea echipei multidisciplinare este stipulatä în Legea privind protectia specialá a copiilor în situatie de risc si a copiilor separati depárinti, nr. 140 (HG nr. 270 din 08.04.2014).
În Romänia, atät în perioada stärii de urgentä, cät si în perioada stärii de alertä, legile prin care s-au instituit acestea preväd mäsura obligatorie de asi-gurare a asistentei sociale, fiind interzisä închiderea centrelor rezidentiale pentru persoanele aflate în risc de violentä în familie. Functionarea acestor centre în perioada stärii de urgentä si alertä a fost asiguratä în vederea reducerii cazurilor de violentä în familie.
Nu putem clasifica acest caz de violentä asupra copilului doar drept consecintä a acumulärii stresului la mamä, un aspect important aici fiind lipsa servicii-lor multidisciplinare coordonate. Aceste servicii sunt indispensabile pentru cresterea abilitätilor parentale si prevenirea maltratärii si a neglijärii copilului. Vizite-le la domiciliu cu scop informativ si de monitorizare, reglementate de standardele de Supraveghere a Copilului Sänätos [8] (Carnet de Dezvoltare a Copilului, F 112/e), puteau fi efectuate telefonic, astfel fiind prevenitä ruptura dintre necesitätile familiei si ale copilului si sistemul medical. Lipsa asistentei sociale si a suportului financiar/comunitar, factorii individuali ai îngrijitorului principal (depresia post-partum), factorii interpersonali (conflictul dintre partenerii de viatä), cei comunitari (medicali, de asistentä socialä, legali), administrativi (incertitudinea creatä de lipsa mecanismelor centrale de interventie în perioada de urgentä) au avut efect de cumulare, iar ca rezultat acestia s-au transpus de facto în actul de violentä asupra copilului.
Un alt act normativ recent ce reglementeazä implicarea obligatorie a IMSP este Ordinul MSMPS nr. 1167 din 15 octombrie 2019 Cu privire la aprobarea Instructiunii privind interventia institutiilor medico-sa-nitare în cazurile de violentá în familie. În cazul copiilor existä instructiuni speciale pentru angajatii institutiilor medico-sanitare, aprobate prin Ordinul Ministeru-lui Sänätätii pentru implementarea HG nr. 270 din 08.04.2014. Asistenta medicalä/medicul de familie reprezintä o verigä extrem de importantä în colabo-rarea intersectorialä, iar insuficienta acestor servicii pe
timp de pandemie a condus la neglijarea drepturilor copilului la asistentä medicalä de calitate [9].
Copilul cu dizabilitäti si violenta in perioada pandémica
Copilul cu dizabilitäti are un risc mai sporit de a deveni victimä a maltratärii, totodatä maltratarea lui poate deveni o cauzä a dizabilitätii [10]. Cau-zele violentei asupra copilului cu dizabilitäti sunt similare celui sänätos, in acelasi timp, ele pot fi mai frecvente, deoarece copilul cu o dezvoltate inte-lectualä deficientä poate sä nu sesizeze diferenta dintre abuzul fizic si manipulatiile medicale. De asemenea, copiii cu deficiente mintale/fizice si/ sau intelectuale pot fi limitati in posibilitatea de a comunica despre experientele träite. ín cazul copilului cu dizabilitäti existä un risc aditional indus de problemele emotionale, fizice, economice, sociale care apar in astfel de familii. Unele necesitäti speciale medicale sau educationale, nefiind satisfäcute, prin absenta unor eforturi adäugätoare ale pärintilor, pot conduce la neglijarea copilului (de exemplu, un copil cu dizabilitäti nu primeste tratamentul necesar, ingrijirea si educatia adecvate stärii lui).
Astfel, copiii cu dizabilitäti, pe timp de pandemie, sunt lipsiti de posibilitatea de reabilitare in cadrul centrelor, institutiilor medico-sanitare publice, iar obligatia de a abilita copilul a fost transferatä pe seama pärintilor. Mai mult decät atät, copiii cu o afectiune cronicä si/sau o consecintä a dizabilitätii necesitä medicamente eliberate strict in bazä prescriptiei medicale, inclusiv preparate compensate, cum ar fi anticonvulsivele. ín Republica Moldova nu existä un sistem electronic de prescriere a prepa-ratelor medicamentoase. Astfel, in plinä izolare, in raioanele izolate ale tärii, din motivul numärului mare de persoane infectate, copiii cu necesitäti speciale au fost lipsiti de medicamentele de necesitate vitalä. Toate cele enumerate mai sus, dar si imposibilitatea pärintilor de a-si ajuta copiii, au majorat nivelul de stres pe timp de pandemie.
Pandemia COVID-19 si impactul sau asupra copiilor de varsta prescolara si de varsta scolara
Audrey Azoulay, Directorul General al UNESCO, a abordat un aspect extrem de important:„ín timpul pandemiei COVID-19 si al inchiderii scolilor, am observat o crestere a violentei si a urii online, si aceasta include intimidarea. Acum, pe mäsurä ce scolile incep sä se redeschidä, copiii isi exprimä temerile de a se intoarce la scoalä".
Mäsurile de izolare la domiciliu, inclusiv inchi-derea scolilor, au limitat sursele obisnuite de sprijin pentru familii si persoane, cum ar fi prietenii, familia extinsä sau profesionistii. Acest lucru erodeazä in continuare capacitatea victimelor de a face fatä cu succes crizelor si noilor rutine ale vietii de zi cu zi. A fost observatä cresterea numärului de apeluri la lini-
ile de ajutor pentru abuzul asupra copiilor si pentru violenta intimá a partenerilor.
În timp ce comunitátile online au devenit enti-tátile centrale pentru a mentine Ínvátarea, sustinerea si jocul multor copii, s-a identificat o crestere a comportamentelor dáunátoare, inclusiv hártuirea moralá pe retelele de socializare, comportamentul riscant si exploatarea sexualá. Milioane de Íncercári de vizualizare online a continuturilor ce reprezin-tá abuzuri sexuale ale copiilor au fost blocate pe durata perioadei de izolare. Zeci de mii de astfel de continuturi au fost Íncárcate pe Internet de pe teritoriul Republicii Moldova. Cu toate acestea, Ín primul semestru al acestui an, specialistii Centrului International La Strada Moldova au Ínregistrat doar 36 de cazuri de acest fel.
În Republica Moldova, numárul abuzurilor sexuale online asupra minorilor, Ínregistrate de CI La Strada Moldova Ín primul semestru al anului curent, a crescut de trei ori Ín raport cu perioada similará a anului trecut. În mare, copiii singuri au cerut ajutor sau doar au vrut sá vorbeascá despre problema cu care se confruntau, fapt conditionat, cel mai probabil, de izolarea socialá impusá din cauza pandemiei de coronavirus [11].
Centrul National de Prevenire a Abuzului fata de Copii nu si-a Íntrerupt nici pentru o zi ac-tivitatea de asistentá directá a copiilor-victime si a familiilor acestora, combinând prestarea serviciilor la oficiu si la distantá. În conformitate cu datele oferite de CNPAC, Ín perioada 11 martie - 31 mai 2020 au fost Ínregistrate 51 de sesizári/referiri privind cazuri suspecte/confirmate de abuz asupra copiilor, com-parativ cu 88 de cazuri Ín perioada similará a anului 2019, ceea ce reprezintá o descrestere cu 42%.
Asistenta intersectoriala adecvata
În contextul pandemiei COVID-19, Asociatia Promo-LEX a atras atentia asupra prevenirii si combaterii violentei Ímpotriva femeilor Ín perioada acestei pandemii.
La data de 6 aprilie 2020, Secretarul General al ONU Antonio Guterres a condamnat cresterea cazurilor de violentá Ín familie Ímpotriva femeilor si fetelor Ín timpul pandemiei COVID-19: "Violenta nu se limiteazá la câmpul de luptá. Pentru multe femei si fete, amenintarea cea mai mare este acolo unde ele ar trebui sá fie cele mai sigure", a subliniat el. Jmpreuná trebuie si putem preveni violenta peste tot, Íncepánd cu zonele de rázboi si páná Ín casele oamenilor" [12].
Din cauza restrictiilor, multe victime ale violentei Ín familie au fost si sunt Íntr-o situatie dificilá. S-au vázut nevoite sá se izoleze, Ín case, cu agresorii, cu riscul imposibilitátii solicitárii ajutorului.
Másuri de protectie a victimelor violentei in familie
Orice persoaná-victimá a violentei in familie poate solicita interventia echipajului de Politie, prin numárul de telefon 112. Ajuns la fata locului, politistul completeazá chestionarul de evaluare si de constatare a riscurilor, in conformitate cu punc-tele 75-77 ale Sectiunii 3 din Instructiunea metódica privind interventia politieiin prevenirea si combaterea cazurilor de violenta in familie, aprobatá prin Ordi-nul Inspectoratului General al Politiei nr. 350 din 08.08.2018. Conform punctului 82 al Instructiunii, in cazul constatárii existentei catorva actiuni ce rezultá din formele de violentá fizicá sau sexualá, emiterea ordinului de restrictie de urgentá va fi incontestabilá si imediatá, fárá a lua in calcul numárul ráspunsurilor afirmative.
Ordinul de restrictie de urgentá este o másurá provizorie de protectie a victimei violentei in familie, aplicatá de Politie, prin care are loc inláturarea imediatá a agresorului din locuinta familiei si stabilirea unor interdictii prevázute de lege (a nu se apropia de domiciliu si a nu contacta victima), in vederea prevenirii repetárii/comiterii actiunilor violente, asigurand astfel victimei si altor membri ai familiei sigurantá in locuinta lor [13]. Ordinul de restrictie de urgentá poate fi dispus pentru maxim 10 zile. ín aceastá perioadá, victima se poate adresa cátre instantá cu o cerere privind emiterea ordonantei de protectie.
ín perioada martie - mai 2020, telefoanele repetate ale victimelor violentei in familie au constituit 51% (fatá de 28% in perioada similará a anului trecut). Tendinta aratá cá, pe fundalul pandemiei, fenomenul violentei in familie a escaladat in episoade mult mai agresive. S-a acutizat necesitatea femeilor in consi-liere psihologicá si nevoia de ghidare suplimentará, atunci cand ráspunsul autoritátilor la situatia de violentá intarzia sá viná sau era ineficient [14].
Conform datelor Telefonului de íncredere pentru Femei si Fete, de la instituirea stárii de urgentá si paná la 31 mai 2020, angajatii acestui serviciu au preluat in total 390 de apeluri, dintre care cele mai multe erau de violentá in familie - 247. Ponderea apelurilor a crescut cu peste 30%. Apelurile din me-diul urban, inclusiv municipiul Chisináu, au depásit cu 35% ponderea celor din mediul rural. Anterior, aceastá diferentá se mentinea in jurul coeficientului de 6% [14].
Totodatá, conform datelor oficiale ale IGP, in primele cinci luni ale anului 2020 au fost ínregistrate 5157 de sesizári/autosesizári despre cazuri de violentá in familie, comparativ cu 5032 inregistrate in aceeasi perioadá a anului 2019. Conform aceleiasi surse, in aceastá perioadá au fost instituite 1898 de ordine de restrictie de urgentá (comparativ cu 1738
in 2019) si supravegheate 248 de ordonante de protectie (versus 243 in 2019) [14].
Cele mai multe nemultumiri ale victimelor, pe durata izolärii, au vizat organele de drept. ín acest rästimp, 66 de beneficiari au recunoscut cä, inainte sä sune la Telefonul de íncredere, au solicitat ajutor de la organele de drept, doar cä implicarea acestora fie nu a solutionat problema, fie ajutorul nu a venit in general [15].
Dacä in procesul supravegherii ordinului de restrictie de urgentä s-a relevat faptul cä agresorul familial intentionat nu a executat sau s-a eschivat de la executarea ordinului de restrictie de urgentä, agentul constatator al Politiei initia in privinta agre-sorului procedura contraventionalä in baza elemen-telor constitutive ale componentei de contraventie preväzutä de art. 3181 Cod contraventional [14].
ín cazul incälcärii ordinului de restrictie de urgentä, toate actele de constatare in procesul contraventional, imediat dupä finalizarea activitätii de constatare, dar nu mai tärziu de 24 de ore, se transmiteau instantei de judecatä, impreunä cu per-soana retinutä (agresorul/contravenientul), pentru examinare, insotite de propunerea agentului constatator, privind judecarea cauzei contraventionale in regim de urgentä si cu precädere, precum si aplicarea arestului contraventional.
Conform datelor oficiale ale Inspectoratului General al Politiei, in primele cinci luni ale anului 2020, au fost documentate si inregistrate 241 de procese-verbale in baza art. 3181 (comparativ cu 171 in aceeasi perioadä a anului 2019).
Orice victimä a violentei in familie se poate adresa instantei de judecatä cu o cerere privind eliberarea ordonantei de protectie, pentru maxim 90 de zile [12]. Pot fi solicitate urmätoarele mäsuri de protectie:
a) obligarea de a päräsi temporar locuinta co-munä sau de a sta departe de locuinta victimei, färä a decide asupra modului de administrare si a dreptului de dispozitie asupra bunurilor;
b) obligarea de a sta departe de locul aflärii victimei, la o distantä ce ar asigura securitatea victimei, excluzänd orice contact vizual cu ea sau cu copiii acesteia;
c) interzicerea oricärui contact, inclusiv te-lefonic, prin corespondentä sau in orice alt mod, cu victima sau cu copiii acesteia, cu alte persoane dependente de ea;
d) interzicerea sä se apropie de anumite locuri: locul de muncä al victimei, locul de studii al copiilor, alte locuri determinate pe care persoana protejatä le frecventeazä;
e) obligarea, pänä la solutionarea cazului, de a contribui la intretinerea copiilor pe care ii are in comun cu victima;
f) obligarea de a participa la un program special de tratament sau de consiliere, dacä o asemenea
actiune este determinatä de instanta de judecatä ca fiind necesarä pentru reducerea violentei sau pentru eliminarea ei;
g) limitarea drepturilor in privinta bunurilor comune cu victima;
h) stabilirea unui regim temporar de vizitare a copiilor säi minori;
i) interzicerea de a pästra si a purta armä.
Conform datelor oficiale ale IGP, in primele
cinci luni ale anului 2020 au fost supravegheate de cätre Politie 248 de ordonante de protectie emise de instantele de judecatä (versus 243 in aceeasi perioadä a anului 2019).
ín cazul in care angajatul sectorului de Politie, in calitate de organ de constatare, sesizat cu incälcarea ordonantei de protectie de cätre agresor, precum si dacä prin continutul actelor de constatare se va releva o bänuialä rezonabilä cä a fost sävärsitä infractiunea preväzutä de art. 3201 al Codului penal, acesta neamänat va intocmi toate actele de constatare ce se impun in conformitate cu prevederile alin. (2) art. 273 Cod de procedurä penalä si, concomitent, va dispune inregistrarea imediatä in ordinea stabilitä a sesizärii, dar nu mai tärziu de 24 de ore, in Registrul de evidentá a sesizárilor cu privire la infractiuni (Reg istrul nr. 1) al Serviciului de gardä/Dispeceratului Politiei, pentru inceperea procesului penal.
Conform datelor oficiale ale Inspectoratului General al Politiei, in primele cinci luni ale anului 2020 au fost inregistrate 124 de cazuri (comparativ cu 114 in aceeasi perioadä a anului 2019) de neexecutare/ incälcare a ordonantelor de protectie a victimelor violentei in familie.
Ce s-a reusit in perioada starii de urgenta
Organizatiile membre ale Coalitiei Nationale Viatá fárá Violenta in Familie [16] s-au mobilizat si au elaborat informatia cu privire la activitatea membrilor pe timp de COVID-19. Lista serviciilor gratuite prestate la distantä (in regim on-line si tele-fonic) victimelor violentei in familie a fost publicatä si distribuitä intens pe retelele de socializare si in mass-media, astfel incät persoanele care au nevoie de un anumit serviciu sä poatä apela. ín acelasi timp, membrii Coalitiei au elaborat si au expediat cätre Ministerul Sänätätii, Muncii si Protectiei Sociale al Republicii Moldova Recomandári cu privire la rás-punsul la cazurile de violenta in familie in contextul COVID-19 [16].
Este de mentionat cä, in perioada stärii de urgentä, centrele de plasament al victimelor violentei in familie nu au primit noi persoane spre plasament, din cauza pericolului infectärii cu COVID-19 atät a celorlalte victime deja plasate, cät si a personalului angajat al centrelor. Respectiv, in acest context, Coalitia Nationalä Viatá fárá Violenta in Familie a asigurat, din fondul de urgentä, plasament femeilor si copiilor acestora in apartamente de urgentä. Be-
neficiarele au fost cazate gratuit in regim de urgentá de cátre organizatiile la care s-au adresat. De la 30 martie paná la 8 mai, patru femei cu patru copii au fost plasate in apartamente de acest fel [17]. De ase-menea, Coalitia a elaborat brosuri informationale cu recomandári unde trebuie sá se adreseze victimele violentei in familie, ce au fost publicate pe web-site-ul organizatiei si distribuite (vezi anexa).
Concluzii
1. La nivel mondial nu au fost intreprinse másuri suficiente de prevenire si de interventie in cazurile de violentá la domiciliu. Guvernul Republicii Moldova si guvernele altor tári trebuie sá isi asume un rol central in acest proces. Nu au fost intreprinse toate actiunile necesare pentru ca planurile de prevenire si de ráspuns in contextul pandemiei COVID-19 sá cuprindá másuri adecvate, specifice varstei si sexului persoanei, pentru protectia tuturor copiilor si a femeilor impotriva violentei, neglijárii si abuzului.
2. Nu a fost atribuit un rol central serviciilor de protectie a copiilor, nefiindu-le asigurate resursele necesare in másurá corespunzátoare.
3. Sistemul medical, la nivel global, nu a fost suficient pregátit in ceea ce priveste prevenirea si ráspunsul - in contextul pandemiei COVID-19 - la oferirea serviciilor de prevenire si combatere a ca-zurilor de violentá asupra copiilor si a femeilor.
4. Sistemul medical nu are capacitate sá recu-noascá si sá raporteze cazurile de sindrom al copilului zgaltait.
5. Ráspunsul colectiv in situatii de urgentá in sánátatea publicá a fost insuficient in urmátoa-rele aspecte: mentinerea prestárii serviciilor vitale de sánátate, a asistentei sociale, a suportului de sánátate mintalá, asigurarea managementului de caz si a solutiilor de ingrijire alternativá de urgentá, asigurarea protectiei sociale pentru copii si familiile acestora, asigurarea in continuare a ingrijirii si a protectiei copiilor institutionalizati, comunicarea si interactiunea cu párintii si cu ingrijitorii.
Recomandári
1. Asigurarea colaborárii si functionalitátii echi-pelor multidisciplinare in prevenirea si combaterea violentei fatá de copil si a violentei fatá de femei.
2. Ajustarea de cátre organele de resort a procedurilor existente la conditiile de crizá si/sau situatiile de urgentá in tará.
3. Monitorizarea familiilor social-vulnerabile de cátre asistenta socialá si organele de Politie.
4. Conlucrarea medicului de familie (parte componentá a echipei multidisciplinare) cu organele de drept si cele de protectie a copilului, care este crucialá in caz de maltratare sau suspectare a violentei.
5. Introducerea tematicii sindromul copilului zgaltait in Curriculumul Universitátii de Stat de Me-diciná si Farmacie Nicolae Testemitanu.
6. Detectarea unui copil maltratat de cátre angajatii asistentei sociale poate indica prezenta violentei in familie si fatá de alti membri ai acesteia, inclusiv fatá de mamá, deci activitatea acestui servi-ciu nu trebuie sá fie sistatá in perioada de urgentá.
7. Nu trebuie sá fie sistatá activitatea centrelor de sánátate prietenoase tinerilor, ce oferá consultatii adolescentilor, tinerilor si cuplurilor, párintilor ce vor avea sau au copii, in conditiile de izolare la domici-liu.
8. Centrele de sánátate mintalá urmeazá sá ofere, in cadrul consultatiilor psihologice, consiliere privind metodele de bazá de prim ajutor si de gestionare a anxietátii, depresiilor, atacurilor de panicá si a altor suferinte relevante, precum si informatie de bazá privind recomandárile antiepidemice in infectia cu noul coronavirus. Aceste centre, pe timp de izolare, trebuie sá promoveze lucrul in echipe mobile pentru consultarea la domiciliu si asigurarea medicamentelor beneficiarilor cronici din evidentá, sá initieze consilierea psihologicá gratuitá prin telefon persoanelor cu probleme psihologice legate de infectia cu coronavirus.
Mecanismele de raportare prietenoase copiilor si femeilor, precum ar fi liniile verzi nationale, consultatiile psihologice etc., necesitá a fi adaptate la provocárile legate de COVID-19, astfel incát sá le permitá femeilor si copiilor aflati in situatii de crizá sá apeleze si sá obtiná ajutorul adecvat.
Multumiri
Autorii articolului aduc sincere multumiri echipei Centrului National de Prevenire a Abuzului fatá de Copii si Coalitiei Nationale Viatá fárá Violenta in Familie pentru informatia statisticá si asistenta ofe-ritá in redactarea articolului.
Anexá
Brosurá informativá
Ce este violenta in familie?
violentá sexuala: constrangere la relatii sexuale nedorite etc.;
economicá: interzicerea de a lucra, de a se fo-losi de averea comuná, de a avea bani proprii, lipsire de mijloace de existentá precum hraná, medicamente;
spiritualá: interzicerea, limitarea, ridiculizarea valorilor culturale, etnice, lingvistice sau reli-gioase, sau impunerea unui sistem de valori personal inacceptabile.
Violenta este un comportament intentionat, iar scopul agresorului este de a detine puterea si controlul asupra unei alte persoane.
Pe teritoriul Republicii Moldova activeaza Telefonul de Tncredere pentru Femei - 0 8008 8008. Serviciul are regim de activitate 24/24. La solicitarea persoanei care apeleaza, acesteia ii va fi pastrata confidentialitatea.
Unde se poate de adresat?
• Centrul de ajutor social al femeii si familiei Sti-mul, Ocnita
Tel.: +373 60165416
• Centrul maternal Ariadna, Drochia Tel.: +373 252 20 308; +373 252 21 032
• Centrul de Resurse pentru Tineret din Soroca Tel: +373 230 23 619
• AO Onoarea si Dreptul Femeilor Contemporane, Balti
Tel: +373 231 77 794
• AO Centrul de Criza Familiala Sotis, Balti Tel.: +373 231 92 541
• Centrul de Plasament Temporar pentru Copii, Balti
Tel.: +373 231 71003
• Centrul raional maternal Pro-Femina, Hancesti Tel.: +373 269 23 364; +373 269 22 934
• Centrul maternal Pro Familia, Causeni Tel.: +373 243 26 975; +373 243) 26 835
• Centrul maternal Cahul Tel.: +373 299 44 080
Bibliografie
1. Raportul OMS Experiente adverse in copilarie. OMS, 2018 (citat 16.07.2020). Disponibil pe: https://www. euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0008/373382/ mda-ace-report-rom.pdf?ua=1
2. Global status report on preventing violence against children 2020: executive summary. Geneva: World Health Organization, 2020. Licence: CC BY-NC-SA 3.0IGO. Cataloguing-in-Publication (CIP) data (citat 17 iunie 2020). Disponibil pe: https://who.canto.global/s/ QEM8H?viewIndex=0
3. Hotararea Parlamentului nr. 55 din 17.03.2020 privind declararea starii de urgenta. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2020, nr. 86, art. 96, p. 6.
4. Bryce I. Responding to the accumulation of adverse childhood experiences in the wake of the COVID-19 pandemic: implications for practice. Children Australia. Cambridge University Press: 18 May 2020. Disponibil pe: https://doi.org/10.1017/cha.2020.27
5. Doctor warns of child abuse risks during pandemic, economic downturn (citat 15.07.2020). Disponibil pe: https://nbcmontana.com/news/local/dr-warns-of-child-abuse-risks-during-pandemic-economic-downturn
6. Suzanne Franklin Carbaugh. Understanding Shaken Baby Syndrome. In: Adv. Neonatal Care. 2004, vol.
4(2) (citat 15.07.2020). Disponibil pe: 7. https://www. medscape.com/viewarticle/478153
8. Hotáráre nr. 228 din 28-03-2014 cu privire la aproba-rea Regulamentului de activitate a echipelor multidisciplinar teritoriale din cadrul Sistemului national de referire. In: Monitorul Oficial, nr. 80-85, art. 25l din 04-04-2014. Disponibil pe: https://www.legis.md/ cautare/getResults?doc_id=103074&lang=ro
9. Standarde de Supraveghere a Copilului Sánátos. Disponibil pe: https://msmps.gov.md/sites/default/files/ legislatie/ordin_nr._964_din_020919.pdf
10. Caz halucinant la Sangerei: Douá femei, mamá si fiicá, internate la psihiatrie dupá ce ar fi ucis un bebelus de 4 luni (citat 15.07.2020). Disponibil pe: https:// unimedia.info/ro/news/b1e25673ce4b39c3/caz-halucinant-la-singerei-doua-femei-mama-si-fiica-internate-la-spitalul-de-psihiatrie-dupa-ce-ar-fi-ucis-un-bebelus-de-4-luni.html5
11. Puiu Ivan. Copilulcu dizabilitátisi riscsporit. Chisináu: Medicina, 2005. 288 p. ISBN: 9975-918-50-6.
12. Pandemia i-a motivatpe abuzatori sá-siperfectioneze metodele de exploatare sexualá a copiilor in mediul online. Moldova nu este o exceptie (citat 17.07.2020). Disponibil pe: http://lastrada.md/rom/articole/pan-demia-i-a-motivat-pe-abuzatori-sa-si-perfectioneze-metodele-de-exploatare-sexua-222
13. Secretary General Condemns Violence Against Women and Girls during COVID-19 (citat 15.07.2020). Disponibil pe: https://www.unbonn.org/news/secretary-general-condemns-violence-against-women-and-girls-during-covid-19
14. Instructiunea metodicá privind interventia Politiei in prevenirea si combaterea cazurilor de violentá in familie, aprobatá prin Ordinul IGP nr. 350 din 08.08.2018.
15. Cod de procedurá civilá, art. 278/3 si 278/4.
16. De dragul copiilor si párintilor bátrani, in izolare, femeile au suportat forme grave de violentá psihologicá in familie (citat 15.07.2020). Disponibil pe: http://lastrada. md/rom/articole/de-dragul-copiilor-si-parintilor-batrani-in-izolare-femeile-au-suportat-forme-grav-219
17. Informatie despre activitatea membrilor Coalitiei Nationale pe timp de #COVIDI9 (citat 15.07.2020). Disponibil pe: http://stopviolenta.md/noutati/256-informatie-despre-activitatea-membrilor-coaliiei-naionale-pe-timp-de-covid19.html?fbclid=IwAR3q FRvzrrGkKJYRLji4oDm8iClzhjM3NskeaZjlJUsjsrIrDw-zLDCjRzQk
18. Recomandári cu privire la ráspunsul la cazurile de violentá in familie in contextul COVID-19 (citat 15.07.2020). Disponibil pe: http://stopviolenta.md/ noutati/267-recomandri-cu-privire-la-rspunsul-la-cazurile-de-violen-in-familie-in-contextul-covid. html?fbclid=IwAR0beVJ4mAkKutt43_EN9Qqf4q9-ClAfMoyUQ8MMVFfzqlnJQd8FYTwIzLnw
Ecaterina Gincotá, medic generalist,
AO CIP Voinicel,
Oslo Metropolitan University, doctorandá,
tel.: 068684279,
e-mail: [email protected]
