CC BY
19COPIII MARCATI
)
DE MIGRATIA PARENTALÄ DE MUNCÄ: SÄNÄTATEA FIZICÄ SI CEA PSIHOSOCIALÄ
CZU: 613.95+316.6+331.556.4
Galina GORBUNOV,
IP Universitatea de Stat de Medicinä si Farmacie
Nicolae Testemitanu
Rezumаt
Republica Moldova se afla in topul tarilor afectate de procesele migrationale. In migratia provizorie in scop de munca sunt antrenate circa 25% din populatia economic activa a tarii. Conform datelor MSMPS pentru anul 2017, numarul total de copii ramasi fara ingrijire parinteasca in urma migratiei a constituit 36.114, iar la inceputul anului 2019 au fost inregistrati 37.866 de copii cu parinti plecati la munca. Scopul studiului a fost aprecierea calitatii vietii (CV) copiilor marcati de migratia parentala de munca in diferite aspecte ale vietii: functionarea fizica (FF), functionarea emotionala (FE), functionarea sociala (FS), functionarea scolara (FS). In studiu au participat 150 de copii din Republica Moldova de diferite varste (5-7, 8-12, 13-18 ani), din ei 75 cu parintii migrati la munca si parintii ramasi in tara/tutorii, 75 de copii si parinti fara experienta migratiei de munca. Drept instrument de cercetare a servit chestionarul Pediatric Quality of Life Inventory (PedsQL™4.0). In cadrul cercetarilor s-a evidentiat CV copiilor cu nivel inalt al punctajului - de la 100 la 91, moderat - de la 90 la 81, mic - de la 80 la 71, foarte mic - mai putin de 70 puncte. Rezultatele cercetarii au demonstrat ca copiii cu parinti migrati la munca, in toate categoriile de varsta, in toate aspectele studiate posedau un nivel foarte scazut al CV (<70 puncte). Rezultatele obtinute demonstreaza convingator ca copiii cu parinti migrati, com-parativ cu semenii din familiile fara asemenea experienta, prezentau clar indici scazuti pe toate scorurile si pe caracteristica integrala a CV.
Cuvinte-cheie: calitate a vietii in sanatate, practica clinica, pediatrie, copii, servicii medicale
Summary
Children of migrant workers: physical and psycho-social health
The Republic of Moldova is today one of the countries which is considerably affected by migration. Almost 25% of the economically active population of the country is involved in temporary labor migration. According to the data offered by the Ministry of Health, Labor and Social Protection of the Republic of Moldova, at the beginning of 2019, the total number of children affected by parental labor migration was 37.866. In order to define the quality of life (QL) of migrants' children, there were researched different aspects of their lives, such as physical functioning (FF), emotional functioning (EF), social functioning (SF) and school functioning (SF). The given research involved 150 children from Moldova. They were of different age groups (5-7, 8-12, 13-18), from whom 75 children were of the labor migrants and their parents/tutors who remain in the country and 75 children of the labor migrants without labor migration experience. As the instrument for given research there was used the Pediatric Quality of Life Inventory (PedsQL™4.0) questionnaire. In the course of the
research there was emphasized the quality of life of children of the highest level with the score from 100 to 91, the middle level from 90 to 81, the low level from 80 to 71 and the lowest level less than 70 points. According to the results of the investigation it was established that the migrants' children of various age groups, from all the examined aspects had a very low level of QL (less than 70 points). The presented results perform a very convincing fact that labor migrants' children in comparison to their peers from the families without labor migration experience had a considerably low index on all the scales and on integral characteristics of quality of life.
Keywords: health-related quality of life, clinical practice, pediatrics, children, healthcare services
Резюме
Дети трудовых мигрантов: физическое и психосоциальное здоровье
Республика Молдова находится в топе стран подверженных миграционным процессам. Более 25% экономически активных жителей страны находятся в трудовой миграции. Согласно данным Министерства здравоохранения, труда и социальной защиты в Республике Молдова в 2017 году числилось 36.114 детей мигрантов, а на начало 2019 года были зарегистрированы 37.866 детей с родителями, находящимися в трудовой миграции. Целью данной работы было определение качества жизни (КЖ) детей трудовых мигрантов в разных аспектах их жизни: физическое функционирование (ФФ); эмоциональное функционирование (ЭФ); социальное функционирование (СФ); школьное/ролевое функционирование (ШФ). В исследовании участвовали 150 детей Республики Молдова, разных возрастных групп (5-7, 8-12, 13-18 лет), из них 75 детей трудовых мигрантов и их оставшиеся в стране родители/опекуны и 75 детей и их родители без опыта трудовой миграции. Инструментом исследования был опросник Pediatric Quality of Life Inventory (PedsQL™4.0). В ходе исследования выделяли КЖ детей при высоком уровне баллов - от 100 до 91, при среднем - от 90 до 81, низком - от 80 до 71 и очень низком - менее 70 баллов. По результатам исследования установлено, что дети мигрантов всех возрастных групп, во всех изучаемых аспектах имели очень низкий уровень КЖ (менее 70 баллов). Представленные результаты являются убедительным фактом того, что дети трудовых мигрантов по сравнению с их сверстниками из семей без опыта трудовой миграции имели достоверно низкие показатели по всем шкалам и интегральной характеристики качества жизни.
Ключевые слова: качество жизни, связанное со здоровьем; клиническая практика, педиатрия, дети, медицинские услуги
Introducere
Faptul de a avea „o viatá de calitate" este in mod firesc dezirabil, mai ales datoritá puternicului accent pe care societatea contemporaná il pune pe experienta nemijlocitá a vietii, asociind tráirea cu vitalitatea si dinamismul, pe de o parte, dar si pe calitate (a produselor, serviciilor), consideratá unul dintre cele mai importante criterii de evaluare a activitátii organizate. Pe de altá parte, publicul pare sá se considere tot mai indreptátit sá se manifeste prin satisfactie sau evaluarea conditiilor de viatá, in calitate de „beneficiar" al programelor si politicilor sociale. Astfel, asigurarea unei calitáti a vietii cat mai ridicate pentru populatie devine scopul suprem al dezvoltárii sociale [1].
Ca urmare a constientizárii de cátre umanitate cá bunástarea economicá nu este capabilá sá satis-facá multitudinea de necesitáti de ordin material si spiritual, a fost generat conceptul calitatea vietii (CV). Acesta s-a considerat ca o renovare a notiunii sociologice si economice de buná stare (materialá sau fizicá/psihologicá). Calitatea vietii pare a fi o nouá „intruchipare" a conceptului cunoscut deja, infiltrand elemente noi ale cerintelor unei societáti moderne [2].
Calitatea vietii este definitá in Oxford Dictionary of Sociology ca fiind un concept care, desi in mare parte isi are originea in sociologie, a depásit de mult granitele acesteia prin multitudinea indicatorilor economici care sunt folositi pentru a másura acest concept. I. Márginean dá o definitie cuprinzátoa-re a calitátii vietii, plecand de la premisa cá acest concept nu poate fi separat de elementele care il determiná si il definesc in acelasi timp (bunástarea, dezvoltarea umaná, capitalul social, calitatea societátii, excluziunea/incluziunea socialá etc.). Cercetátorul defineste: "Calitatea vietii cuprinde ansamblul conditiilor fizice, economice, sociale, culturale, politice, de sánátate etc. in care oamenii tráiesc, continutul si natura activitátilor pe care le desfásoará, caracteristicile relatiilor si proceselor sociale la care participá, bunurile si serviciile la care au acces, modelele de consum adoptate, modul si stilul de viatá, evaluarea gradului in care imprejurárile si rezultatele corespund asteptárilor populatiei, stárile subiective de satisfactie sau insatisfactie, fericire, frustrare etc." [3].
Conceptul actual de calitate a vietii are un caracter complex si multidimensional, bazandu-se pe recunoasterea faptului cá imbunátátirea calitátii vietii - atat la nivel societal, cat si la nivel personal - presupune progrese in toate domeniile. Componente precum mediul fizic si cel economic (nivelul de trai) sunt, desigur, foarte importante, dar aspectele
ce tin de viata socialá, culturé, politicé trebuie luate si ele in considerare. De aceea este foarte importantá conceperea de sisteme de indicatori care sá acopere intreaga gamá de dimensiuni ale vieti.
Prin calitatea vietii in mediciné se intelege buna stare fizicá, psihicá si socialá, precum si capacitatea pacientilor de a-si indeplini sarcinile obisnuite in existenta lor cotidianá [4]. Calitatea vietii reflecté preferintele pentru anumite stári ale sánátátii, ce permit ameliorári ale morbiditátii si mortalitátii si care se exprimá printr-un singur indice ponderat
- ani de viatá standardizati, in functie de calitatea vietii. Analizele consacrate calitátii vietii sunt deo-sebit de utile pentru practica medicalá, in evaluarea efectelor fizice, psihice si sociale ale imbolnávirilor si tratamentelor medicale asupra vietii de zi cu zi a oamenilor; in analiza efectelor tratamentelor sau ale bolii, din punctul de vedere al pacientului, precum si in determinarea nevoilor pacientului de suport psihic, fizic sau social pe durata imbolnávirii. Folosirea instrumentelor pentru evaluarea calitátii vietii pacientilor ajutá personalul medical sá aleagá intre diferite tratamente de alternativá, sá informeze pacientii despre efectele posibile ale diferitor proce-duri medicale, sá monitorizeze progresul tratamentelor aplicate, din punctul de vedere al pacientului, si, in fine, ii permite personalului medical sá proiecteze pachete de ingrijiri medicale eficace si eficiente.
Numerosi cercetátori s-au ocupat cu prezenta-rea sinteticá a unor instrumente destinate evaluárii calitátii vietii in practica medicalá [5, 6, 7]. Instruméntele specifice sunt destinate unor grupe speciale de pacienti si unor patologii sau grupe de patologii distincte. Pentru pacientii pediatrici cele mai utilizate si informative sunt: a) PedsQL - Pediatric Quality of Life, aplicabil la copii in varstá de 5-12 ani (prin interviu al medicului sau al asistentei) si prin auto-administrare pentru copiii de 13-18 ani, si b) KINDL
- chestionar pentru evaluarea calitátii vietii copiilor si adolescentilor [8, 9, 10].
Republica Moldova se aflá in topul tárilor afectate de procesele migrationale. ín migratia provizo-rie in scop de muncá sunt antrenate circa 25% din populatia economic activá a tárii. ín tara noastrá, fenomenul copiilor separati de unul sau de ambii párinti plecati la muncá in stráinátate a atins unul dintre cele mai inalte niveluri din Europa. Conform datelor Ministerului Sánátátii, Muncii si Protectiei Sociale (MSMPS) pentru anul 2017, numárul total de copii rámasi fárá ingrijire párinteascá in urma migratiei a constituit 36.114, iar la inceputul anului 2019 au fost inregistrati 37.866 de copii cu párinti migrati [11, 12, 13]. Studiul realizat a demonstrat im-pactul migratiei parentale de muncá asupra calitátii vietii copiilor.
Scopul studiului a fost stabilirea particularitâtilor calitâtii vietii copiilor cu pârinti migrati la muncâ, utilizând instrumentul de evaluare a calitâtii vietii în pediatrie Pediatric Quality of Life Inventory (PedsQL™4.0).
Materiale si metode
În cadrul studiului a fost analizatâ CV copiilor marcati de migratia parentalâ de muncâ. În lotul-martor au fost inclusi 75 de copii cu diferite vârste: 5-7 ani (26,7%); 8-12 ani (40%); 13-18 ani (33,3%) cu pârinti migranti si pârintii/tutorii (n. 75) lor râmasi în tarâ. În lotul de control au fost luati 75 de copii si pârintii lor (n. 75) fârâ experienta migratiei la muncâ. Ca instrument de cercetare a servit chestionarul Pediatric Quality of Life Inventory (PedsQL™4.0). Chestionarul contine 23 de itemi, combinati în module: functionarea fizicâ (FF) - 8 itemi, functionarea emotionalâ (FE) - 5 itemi, functionarea socialâ (FS) - 5 itemi, functionarea scolarâ (FS) - 5 itemi. Punctajul
La aprecierea sânâtâtii fizice (functionârii fizice) s-a determinat cä, în toate categoriile de várstá ale copiilor migrantilor (anchetarea copiilor), CV este semnificativ (p<0,001) mai joasä, comparativ cu cea a copiilor lotului de control. Un nivel mai înalt al CV
functionárii fizice determiné sanatatea fizicá, iar punctajul total al FE, FS si FS determiné sanatatea psihosociaia. Chestionarul este divizat in module pe categoriile de várstá 5-7, 8-12 si 13-18 ani, care contin formulare de completare separatá pentru copii si párinti. Punctajul total pentru toate modulele este calculat dupá scorul de 100 de puncte: cu cát este mai mare punctajul total, cu atát este mai inaltá calitatea vietii copilului. ín cadrul cercetárilor se considera CV copiilor cu nivel fnalt al punctajului - de la 100 la 91, moderat - de la 90 la 81, mic - de la 80 la 71, nivel foarte mic - mai putin de 70 de puncte.
Rezultate si discutii
Rezultatele obtinute au demonstrat cá, pe toate modulele, mediile valorilor CV copiilor din lotul-martor (anchetarea copiilor) sunt veritabil mai mici, comparativ cu valorile copiilor din lotul de control (v. tabelul).
îl aveau copiii cu vârsta de 5-7 ani, iar un nivel mai jos - copiii migrantilor cu vârsta de 13-18 ani (figura 1). Aceeasi tendintâ se observâ la aprecierea CV conform pârerii pârintilor.
Calitatea vietii copiilor în functie de prezenta în familie a fenomenului migratiei parentale de muncâ (puncte, M±o)
Module Vârsta copiilor (ani) Familie cu migranti la muncâ Familie fârâ migranti la muncâ
Copii (M±o) Pârinti (M±o) Copii (M±o) Pârinti (M±o)
Functionare fizicá/ Sánátate fizicá 5-7 59,7±28,95* 49,8±17,91 86,6±23,61 80,0±17,91**
8-12 54,6±25,97* 36,8±26,15 83,3±20,30 80,2±20,16**
13-18 48,4±26,36* 44,1±25,92 82,6±19,21 81,1±22,56**
Functionare emotionalá 5-7 43,5±35,29* 40,3±17,50 89,0±20,82 76,8±17,50**
8-12 43,7±25,94* 42,5±22,94 85,8±19,30 82,4±21,65**
13-18 42,0±25,32* 37,7±26,77 85,0±19,83 81,0±20,99**
Functionare socialá 5-7 64,3±29,60* 53,0±18,77 84,5±24,30 84,8±18,77**
8-12 53,5±28,57* 43,6±25,06 85,7±19,93 81,2±21,47**
13-18 51,4±22,96* 52,1±23,85 84,5±19,02 82,6±20,39**
Functionare scolará 5-7 54,0±26,29* 42,3±23,30 83,2±25,83 75,5±23,30**
8-12 52,2±21,66* 38,3±20,62 81,0±20,89 75,3±23,33**
13-18 44,4±19,28* 43,8±20,74 78,6±20,01 71,4±20,50**
Sánátate psihoso-cialá 5-7 53,9±28,95* 45,2±22,56 85,6±23,80 79,0±20,36**
8-12 49,8±25,85* 42,4±23,12 84,2±20,13 79,6±22,32**
13-18 45,9±22,95* 44,5±24,55 82,7±19,79 78,3±21,16**
Punctaj total 5-7 55,9±30,85* 46,8±19,53 85,9±23,70 79,3±19,53**
8-12 51,5±25,98* 40,4±24,34 83,9±20,18 79,8±21,59**
13-18 48,8±24,19* 44,3±25,02 82,7±19,57 79,2±21,67**
Notá. * - p<0,001: pragul de semnificatie al valorilor la copiii cu/färä migratie parentalá; ** - p<0,001: pragul de semnificatie al valorilor la párintii copiilor cu/färä migratie parentalá.
Figura 1. Calitatea vietii copiilor (5-7 ani) în functie de prezenta/lipsa experientei migratiei parentale de muncá (puncte)
La aprecierea calitátii vietii copiilor din lotul de control (fárá experienta migratiei parentale), atât dupá párerea copiilor, cât si dupá párerea párintilor lor, a fost evidentiat un nivel mediu al CV (de la 90 la 81 puncte).Totodatá, este de mentionat cá copiii au apreciat nivelul propriu al CV (de la 82,6±19,21 la 86,6±23,61 puncte) mai înalt decât párintii lor (de la 80,0±17,91 la 81,1±22,56 puncte).
Studiind CV copiilor din lotul-martor, în toate categoriile de várstá s-au detectat cele mai mici va-lori în modulul Functionarea emotionalá, comparativ cu celelalte module (FF, FS, FS). Asemenea tendintá s-a observat la intervievarea atât a copiilor, cât si a párintilor lor (figura 2).
Figura 2. Calitatea vietii copiilor (5-7 ani) marcati de migratie, dupá párerea copiilor si a párintilor rámasi în tará (puncte)
Nivelul foarte scäzut al CV (în aspectul functionärii emotionale) copiilor lotului-martor (de la 42,0±25,32 la 43,7±25,94 puncte) se deosebea semnificativ (p<0,001) de nivelul mediu al CV celor din lotul de control (de la 85,0±19,83 la 89,0±20,82 puncte). Se deosebeau semnificativ si valorile CV
copiilor lotului-martor in aspectul relatat si dupá párerea párintilor. Cele mai mici valori ale CV in aspectul FE au demonstrat copii cu párinti migranti in varsta de 13-18 ani (42,0±25,32 puncte), ceea ce poate fi explicat prin faptul cá adolescentii suportá mai dificil lipsa atentiei si grijii párintesti, aflandu-se intr-o stare deosebitá de stres emotional.
La evaluarea CV copiilor in aspectul functionárii sociale a fost determinat cá copiii lotului-martor prezentau valori foarte mici, care se deosebeau semnificativ de valorile medii ale CV la cei din lotul de control (figura 3).
Figura 3. Calitatea vietii copiilor (8-12 ani) în functie de prezenta/lipsa experientei migratiei parentale de munca (puncte)
Pârintii/tutorii copiilor lotului-martor au apreciat CV cu valori mai mici decât însisi copiii (46,3±25,06 puncte, comparativ cu 53,5±28,57 puncte la vârsta 8-12 ani). Calitatea vietii copiilor în aspect social se deosebea semnificativ (p<0,001) în ambele loturi studiate, ceea ce a fost elucidat la intervievarea pârintilor copiilor din ambele loturi.
Calitatea vietii copiilor în aspect scolar (FS) a fost apreciatâ de pârintii ambelor loturi studiate cu valori mai mici decât însisi copiii lor. Cele mai mici valori ale CV au fost prezentate de copiii cu pârintii migrati în vârsta de 13-18 ani (44,4±19,28 puncte), comparativ cu cei de vârsta 5-7 ani (54,0±26,29 puncte). Comparând datele obtinute, s-a constatat câ valorile foarte scâzute ale copiilor lotului-martor se deosebeau semnificativ de cele ale copiilor lotului de control, atât în opinia acestora, cât si în opinia pârintilor lor.
Despre sanatatea psihosociala (SPS) a copiilor am putut judeca dupâ combinarea punctajului a trei module: functionarea emotionalâ, functionarea socialâ, functionarea scolarâ. Evaluând familiile cu migranti, am constatat câ pârintii/tutorii copiilor au apreciat SPS cu valori mai mici (de la 42,4±23,12 la 45,9±22,95 puncte) decât copiii ( de la 49,8±25,85 la 53,9±28,95 puncte) (figura4).
FF(SF)
FS FS
»Copiii marcati de migratie Pârintii cipiiior marcati de migratie
Figura 4. Calitatea vietii (SPS) copiilor (B-12 ani) marcati de migratie dupá párerea lor si a párintilor rámasi în tará (puncte)
La aprecierea SPS a copiilor lotului-martor am determinat cá párintii lor au apreciat indicele cu valori mai mici (de la 78,3±21,16 la 79,6±22,32 puncte), comparativ cu Însisi copiii (de la 82,7±19,79 la 85,6±23,80 puncte). Cele mai mici valori ale SPS au fost prezentate de adolescentii de 13-18 ani din lotul-martor (4S,9±22,9S puncte), care se deosebeau semnificativ (p<G,GG1) de valorile adolescentilor din lotul de control (82,7±19,79 puncte).
Valorile punctajului total al CV, obtinute la anchetarea párintilor din ambele loturi, s-au do-vedit a fi mai scázute comparativ cu cele obtinute la intervievarea copiilor. Cele mai mari valori ale punctajului total le-au prezentat copiii cu vârsta S-7 ani atât din lotul-martor (55,9±30,85 puncte), cât si din lotul de control (8S,9±23,7G), care totodatá se deosebeau semnificativ (p<0,001). Valorile foarte mici ale punctajului total al CV la copiii lotului-martor se deosebeau semnificativ de nivelul mediu al punctajului total la cei din lotul de control, atât dupá párerea copiilor, cât si dupá párerea párintilor. Cele mai mici valori ale punctajului total al CV a fost detectat la categoria de vârstá 13-18 ani atât În lotul-martor (46,8±24,19 puncte), cât si În cel de control (82,7±19,S7 puncte).
Concluzii
Rezultatele obtinute demonstreazá elocvent cá copiii marcati de migratia parentalá de muncá prezintá valori foarte mici pe toate modulele si caracteristicile integrale ale calitátii vietii. Toti copiii marcati de migratia párintilor la muncá se clasau ca subiecti cu un nivel foarte jos al calitátii vietii.
Calitatea vietii În aspectele sánátate fizicá si sá-nátate psihosocialá a copiilor cu párinti migranti prezintá valori semnificativ mai mici, comparativ cu cele ale copiilor fárá experienta migratiei parentale.
Bibliografie
1. Bältätescu S. Abordäri psihosociale ale satisfactiei si fericirii. In: Calitatea Vietii. 2003, vol. XIV, nr. 2, p. 14.
2. Lucut G., Rädulescu S.M. Calitatea vietii si indicatorii sociali. Bucuresti: Editura Babel, 2000. 59 p.
3. Märginean I. Modelul social românesc din perspectiva calitätii vietii populatiei. In: Calitatea Vietii. 2004, vol. XV, nr. 3-4, pp. 215-216.
4. Lupu I. Calitatea vietii în sänätate: definitii si instrumente de evaluare. In: Calitatea Vietii. 2006, vol. XVII, nr. 1-2, pp. 73-91.
5. Butz C., Valleru J., Castillo A., Butter E.M. Implementation of an Outcome Measure in Pediatric Behavioral Health: A Process Improvement Initiative. In: Pediatr. Qual. Saf. 2017, vol. 2(6): e043. Disponibil pe: doi: 10.1097/pq9.0000000000000043
6. Clarke S.A., Eiser C. The measurement of health-related quality of life (QOL) in pediatric clinical trials: a systematic review. In: Health Qual. Life Outcomes. 2004, vol.
2, p. 66. Disponibil pe: doi: 10.1186/1477-7525-2-66
7. Guannan Bai, Marieke Houben-van Herten, Jeanne M. Landgraf, et al. Childhood chronic conditions and health-related quality of life: Findings from a large population-based study. In: PLoS One. 2017, vol. 12(6): e0178539. Disponibil pe: doi: 10.1371/journal. pone.0178539
8. Varni J.W., Burwinkle T.M., Lane M.M. Health-related quality of life measurement in pediatric clinical practice: an appraisal and precept for future research and application. In: Health Qual. Life Outcomes. 2005, vol.
3, p. 34. Disponibil pe: doi: 10.1186/1477-7525-3-34
9. Varni J.W., Limbers C.A., Burwinkle T.M. Parent proxyreport of their children's health-related quality of life: an analysis of 13,878 parents' reliability and validity across age subgroups using the PedsQL 4.0 Generic Core Scales. In: Health Qual. Life Outcomes. 2007, vol. 5, p. 2. Disponibil pe: doi: 10.1186/1477-7525-5-2
10. Varni J.W., Burwinkle T.M., Seid M., Skarr D. The PedsQL 4.0 as a pediatric population health measure: feasibility, reliability, and validity. In: Ambulatory Pediatrics. 2003, vol. 3(6), pp. 329-341. Disponibil pe: D0I:10.1367/1539-4409(2003)003<0329:tpaapp>2.0.co;2
11. Buletin statistic. BNS. 2019, I trimestru, pp. 77-82. Disponibil pe: http://statistica.gov.md/public/files/ publicatii_electronice/Buletin_trimestrial/Bule-tin_trim_I_2019.pdf
12. Buletin statistic. BNS. 2018. Disponibil pe: http://sta-tistica.gov.md/public/files/publicatii_electronice/ Buletin_trimestrial/Buletin_I_201pdf
13. Raport de evaluare ex-/post de impact a Legii nr. 140 cu privire la protectia specialâ a copiilor aflati în situatie de risc si a copiilor separati de pârinti. Parla-mentul Republicii Moldova. 2018. Disponibil pe: http://www.parliament.md/Controlparlamentar/ Audieri%c3%aencomisie/tabid/263/ContentId/5033/ Page/0/language/en-US/Default.aspx
Galina Gorbunov, conferentiar universitar, Departamentul Pediatrie, IP USMF Nicolae Testemitanu, tel.: 069991116,
e-mail: galina.gorbunov@usmf.md
