CC BY
6SÄNÄTATE PUBLICA
ASPECTE ALE SÄNÄTÄTII
REPRODUCTIVE ÍN SITUATII
)
DE CRIZÄ §I DEZASTRE
Mihail PÍSLA1, Boris GÁLCA2, Radu OSTAFICIUC1,
'CN§PMU
2UNFPA, Fondul ONU pentru Populatie in R. Moldova
Summary
Aspects of reproductive health in cases of crises and disasters
In the article the importance of reproductive health for development and population welfare is highlighted are reflected the most vulnerable parts of it that may be affected in case of crises or disasters, such as maternal safety (prenatal care, childbirth and postnatal care), prevention and treatment of sexually transmitted diseases and HIV / AIDS, access to family planning services and protection and assistance in case of sexual violence and aggression.
Key words: reproductive health, maternal safety, family planning, sexual violence, crises, disasters.
Резюме
Репродуктивное здоровье в кризисных ситуациях и стихийных бедствиях
Суть данной статьи состоит в освещении и рассмотрении вопросов, касаемых репродуктивного здоровья в кризисных ситуациях и стихийных бедствиях. В статье представлены основные области репродуктивного здоровья, которые являются наиболее уязвимыми в случае подобных событий, а именно: материнская безопасность (дородовый уход, роды и послеродовый уход), профилактика и лечение венерических заболеваний и ВИЧ/СПИДа, планирование семьи, а также сексуальная агрессия и насилие.
Ключевые слова: репродуктивное здоровье, материнская безопасность, планирование семьи, сексуальная агрессия, кризис, стихийные бедствия.
Introducere
Sänätatea reproductivä este sänätatea fizicä si psihicä, precum si prosperitatea socialä a persoanei in toate aspectele referitoare la sistemul lui de reproducere, care ii determinä capacitatea de procreare (Legea Republicii Moldova nr. 185-XV din 24 mai 2001 Cu privire la ocrotirea sánátátii reproductive si planificarea familialá).
Conform Organizatiei Mondiale a Sänätätii si Fondului ONU pentru Populatie, sänätatea reproductivä se defineste ca o stare fizicä bunä, psihicä si socialä, si nu numai lipsa unor afectiuni sau metehne de orice gen, legate de sistemul reproductiv si procesele lui functionale. Din definitia sänätätii reproductive rezultä cä orice persoanä este pasibilä de a avea o viatä sexualä armonioasä si färä riscuri sau primejdii, cu posibilitatea nasterii copiilor, inclusiv a decide liber cand si cati copii isi doreste (Programul de Actiune a Conferintei Internationale pentru Populatie si Dezvoltare, Cairo, 1994).
Prin urmare, sänätatea reproducerii presupune cä persoanele sunt capabile de a avea o viatä sexualä satisfäcätoare, in conditii de sigurantä, au capacitatea de a se reproduce si libertatea de a decide cand si cat de des sä facä acest lucru. De asemenea, aceasta include sänätatea sexualä, a cärei scop este imbunätätirea vietii si a relatiilor personale.
Sänätatea reproductivä si sänätatea sexualä sunt parte a dreptu-rilor omului si o necesitate a sänätätii bio-psihosociale.
Dacä in viata cotidianä existä anumite aspecte si criterii in prealabil stabilite pentru sänätatea reproductivä, atunci in cazul producerii unui dezastru care, conform definitiei din Strategia International ONU de Reducere a Dezastrelor, reprezintä o afectare puternicä a functionärii unei comunitäti sau a societätii, cu cauzarea unor pierderi umane, materiale, economice sau ale mediului inconjurätor, care depäsesc capacitatea comunitätii sau a societätii de a face fatä situatiei, utilizand numai resursele proprii - abordarea acestor aspecte si criterii suferä anumite modificäri si capätä un specific deosebit.
Aspecte ale sänätätii reproductive in situatii de crizá si dezastre
ín situatii de crizä sau dezastre societatea este bulversatä de fac-torii declansatori ai acestor evenimente si pe prim-plan apar un sir de probleme stringente ce urmeazä a fi solutionate, precum ar fi asigurarea asistentei medicale, mäsurile de evacuare sau relocare a populatiei afectate, asigurarea acestora cu cazare si alimente, apä potabilä, im-bräcäminte, aparitia unui anumit numär de refugiati etc.
Aparent, problema sänätätii reproductive in situatii de crizä pare sä nu prezinte o prioritate certä, insä multiplele confruntäri ale societätii umane cu diferite calamitäti ne demonstreazä contrariul: chiar dacä in faza timpurie de dupä impact nu se determinä repercusiuni negative evidente, in fazele de mai tarziu, mai ales dacä are loc neglijarea proble-maticii in cauzä, inevitabil apar urmäri nefaste pentru societate. Viata ne demonstreazä cä raporturile sexuale nu se intrerup in aceste conditii si
SÄNÄTA TE
PUBLICA
abordarea corectä si adecvatä a acestui subiect poate contribuí la o refacere oportunä a societätii.
Orice dezastru are un impact direct sau indirect asupra sänätätii reproductive si abordarea problemei respective în aceste situatii devine o necesitate, fapt care salveazä multiple vieti si scade morbiditatea. În timpul calamitätilor naturale, tehnogene si sociale, când populatia este semnificativ afectatä de urmä-rile acestora, unde dominä moralul decäzut si lipsa încrederii în viitor, apar un sir de factori si fenome-ne care pot influenta considerabil starea sänätätii reproductive.
Din multitudinea componentelor care consti-tuie sänätatea reproductivä, se pot evidentia patru de bazä, care sunt cele mai vulnerabile în situatii de crizä sau dezastre, si anume:
1. Securitatea maternä (pe durata perioadei prenatale, nasterii si perioadei postnatale)
2. Profilaxia si tratamentul infectiilor sexual trans-misibile si HIV/SIDA
3. Planificarea familialä si accesul la servicii de consiliere
4. Protectia de si reactia la violentä, inclusiv agre-siunea sexualä.
Fiecare dintre aceste domenii îsi are specificul säu, totodatä acestea sunt strâns corelate si inter-dependente.
Securitatea maternä detine unul dintre rolurile cele mai importante, deoarece îngrijirea prenatalä, asistenta la nastere si cazurile obstetricale de urgentä frecvent nu sunt disponibile sau sunt partial inac-cesibile în situatii de crizä. Anume în aceste conditii se determinä o crestere semnificativä a avorturilor (sarcinilor nedorite), a complicatiilor prenatale, la nastere si a celor postnatale, mortalitate maltä în rândul femeilor si copiilor etc. Conform unor date din literatura de specialitate, se pot evidentia urmä-toarele exemple la nivel global, mult mai pronuntate în situatii de crizä:
- Peste 585.000 de decese materne (cca 1.600 zilnic) cauzate de sarcinä sau nastere au loc anual în rândurile femeilor din tärile în curs de dezvoltare;
- Cca 25-33% din decese ale femeilor în perioada fertilä (15-49 ani) sunt cauzate de sarcinä si nastere;
- Avorturile în conditii nesigure sunt cauza prin-cipalä a mortalitätii materne în toate tärile, cca 70 000 anual;
- 50% din mortalitatea perinatalä are loc din cauza asistentei medicale neadecvate în timpul sarcinii si nasterii.
De asemenea, putem notifica un sir de factori de risc pentru mortalitatea si morbiditatea perinatalä, la
fel mult mai pronuntati în situatii de crizä, precum ar fi asistenta medicalä neadecvatä în perioada perinatalä (depistarea târzie a maladiilor si complicatiilor), cauzatä atât de insuficienta resurselor medicale (personal, echipamente si medicamente), cât si de indiferenta sau adresarea redusä la aceste servicii din partea populatiei; alimentatia insuficientä sau inadecvatä în perioada sarcinii si dupä nastere etc.
Datele statistice ne aratä cä, de obicei, în rândul populatiei afectate sunt circa 4% femei gravide si, estimativ, urmeazä cä la minimum 15% din ele se vor depista complicatii obstetricale: nasteri dificile, preeclampsie si eclampsie, sepsis, sarcinä extraute-rinä etc. Deseori au loc nasteri în afara institutiilor medicale si în lipsa personalului medical, fapt care sporeste considerabil mortalitatea si morbiditatea perinatalä, precum si complicatiile.
În fiecare minut, în lume o femeie moare din cauza sarcinii sau a nasterii. Aceste urmäri tragice msä pot sä fie prevenite.
Alt aspect important al sänätätii reproductive este profilaxia si tratamentul infectiilor sexual trans-misibile (ITS) si HIV/SIDA. În majoritatea cazurilor, ITS si HIV/SIDA se râspândesc preponderent pe fond de säräcie si instabilitate. De asemenea, relocarea, migrarea sau populatia refugiatä (fenomene frec-vente în situatii de crizä) sporesc considerabil riscul räspândirii ITS si HIV/SIDA. În contextul respectiv, putem evidentia câtiva factori care duc la sporirea riscului transmiterii ITS si HIV/SIDA:
• absenta informatiei si a serviciilor de consilie-re
• deficienta infrastructurii sistemului sänätätii
• insuficienta sau lipsa instrumentelor medicale, inclusiv a celor jetabile
• accesul redus sau lipsa mijloacelor de preventie, inclusiv a prezervativelor
• femeile si adolescentele pot fi constrânse pentru relatii sexuale în schimbul unor facilitäti sau favoruri, de exemplu oferirea produselor alimentare sau conditiilor mai bune de cazare etc.
• perceperea scäzutä a riscului contactärii unei ITS si HIV/SIDA în cazul raporturilor sexuale ocazionale, datoratä nesigurantei, lipsei de încredere într-un viitor prosper din partea unor indivizi
• abuzul sexual si violenta
• la tineri - debutul vietii sexuale mult mai devre-me, färä respectarea mijloacelor de protejare (utilizarea prezervativelor).
În ceea ce priveste planificarea familiei, lipsa informatiei si consilierii sau educatiei în acest do-meniu, în mod deosebit în situatii de crizä când
SÁNÁTATE PUBLICÁ
dominä instabilitatea si nesiguranta, sporesc riscul unei sarcini nedorite, care cel mai des se terminä prin avort. Alt aspect important pentru planificarea familiei este asigurarea unei metode eficiente de contraceptie, care frecvent nu este disponibilä. Lipsa mijloacelor de contraceptie (prezervative, dispozitive intrauterine, pastile contraceptive etc.) se combinä cu lipsa sau insuficienta personalului medical care sä ofere informatie, consiliere sau prescrieri specifice pentru fiecare cuplu în parte. Studiile aratä cä accesul universal la servicii de planificare familialä, pe plan mondial, ar putea salva vietile a circa 175.000 de femei în fiecare an.
Pentru femei, utilitatea planificärii familiei constä în prevenirea sarcinii nedorite, fapt care ar contribui la prevenirea a cel putin 1 din 3 cazuri de decese materne. Pentru nou-näscuti, utilitatea constä în mentinerea spatierii nasterilor (nu mai putin de 2 ani între nasteri), fapt care poate preveni unul dintre patru decese infantile. Pentru familie, planificarea familiei va facilita si controlul folosirii resurselor familiale.
În lume, circa 350 mil. de cupluri nu au acces la serviciile de planificare familialä, pe când aceste servicii, conform unor studii, ar putea preveni cel putin 25-30% din mortalitatea maternä.
Violenta sexualä întotdeauna a fost prezentä în conditiile situatiilor de crizä si existenta acestui fenomen în prezent nu este o exceptie.
Violenta în bazä de gen, conform Înaltului Comi-sariat ONU pentru Refugiati (UNHCR), este o violentä mdreptatä împotriva unei persoane pe baza de gen. Aceasta include producerea actelor care sunt cauza unei stäri de räu fizic, mental, sexual sau suferintä, amenintärile cu asemenea acte, constrângerea sau alte restrictii de libertate.
În cadrul Comitetului Permanent Interagential ONU (Inter-Agency Standing Committee, IASC) violenta în bazä de gen se defineste ca „un termen general pentru toate actiunile violente comise împotriva vointei unei persoane, bazate pe diferente sociale prescrise între bârbati si femei". Existä diferite forme si tipuri de violentä: (1) sexualä, (2) fizicä, (3) practici nationale däunätoare, (4) socioeconomicä, (5) emo-tionalä si psihologicä.
Pentru situatiile de crizä sunt caracteristice probleme în asigurarea adecvatä a ordinii publice, iar prezenta în zona impactului a unui numär mare de bärbati (forte militare, politie, salvatori etc.) con-tribuie la amplificarea acestui fenomen.
Nu mai putin important este si fenomenul violentei, inclusiv a celei sexuale, în familie, care de asemenea în aceste conditii capätä amploare: femeile frecvent nu au posibilitatea sä se adreseze orga-
nelor abilitate de asistenta si interventie si lipseste asistenta medicala si psihologica adecvata.
Femeile si adolescentele sunt mult mai vul-nerabile fata de unele agresiuni sexuale si necesita asistenta medicala si psihologica cat mai timpurie, pentru evitarea consecintelor ulterioare (sarcina nedorita, contaminarea cu ITS si HIV/SIDA etc.).
Concluzii
Problema sanatatii reproductive in situatii de criza si dezastre devine stringenta prin faptul ca asemenea servicii sunt necesare ca una dintre prioritati in ansamblul tuturor masurilor efectuate in contextul restabilirii comunitatii afectate. La fel, pentru orice sistem medical, este importanta includerea in pla-nurile de raspuns medical la situatii exceptionale si dezastre a componentelor si aspectelor privind prestarea serviciilor comprehensive de sanatate reproductiva, care ar contribui esential la refacerea societatii afectate in urma acestor evenimente.
Bibliografie
1. Legea Republicii Moldova nr. 185-XV din 24 mai 2001 Cu privire la ocrotirea sanatatii reproductive §i planificarea familiala.
2. Grigore Bivol, Olga Cernetchi, Boris Galca, Natalia Zarbailov, Tatiana Buzdugan, Vera Melniciuc, Ghid practic„Sanatatea reproducerii", Chijinau, 2005.
3. Programul de Actiune a Conferintei Internationale pentru Populatie $i Dezvoltare, Cairo, 1994.
4. Training on the Minimum Initial Sevice Package (MISP) for Sexual and Reproductive Health in Crises. A Course for SRH Coordinators, UNFPA, IPPF, UNSW, New York, 2009.
5. SPRINT Facilitators Manual, UNFPA, New York, 2010 , http://www.ippfesearor.org/en/Resources/Publica-tions/SPRINTFacilitatorsManual.htm.
6. Reproductive Health. Inter agency field manual, UNFPA, NY, 2010
7. Inter agency manual: Reproductive Health Kits in Crisis situations, UNFPA, NY, 2008.
8. Обучение Минимальному комплексу начальных мер (MISP) по охране репродуктивного здоровья в кризисных ситуациях, UNFPA, IPPF, UNSW, New York, 2009.
9. Руководство по борьбе с тендерным насилием в гуманитарных ситуациях: Предотвращение сексуального насилия и организация ответных действий в условиях чрезвычайных ситуаций, UNFPA, New York, 2005.
Prezentat la 2. 08.2011
Mihail Pisla, dr.,
sef Centru Medicina Calamitatilor al CNSPMU
Chisinau, MD-2009, str. T. Ciorba, 1
Tel.: 237073
E-mail: pislamihai@hotmail.com
