CC BY
14DEZASTRELOR PENTRU PERIOADA 2015-2030
Mihail PÎSLA,
Centrul National de Sänätate Publica
Summary
People's health - the priority of Sendai Framework for Disaster Risk Reduction 2015-2030
The article provides a brief overview of the most significant documents relating to disaster risk reduction, which have been adopted by the United Nations in the last three decades. The analysis of the main provisions of the Sendai Declaration and Framework for Disaster Risk Reduction 2015-2030, particularly of the aspects of protection of human life and health in disasters, has been made.
Keywords: risk, reduction, disaster, health
Резюме
Здоровье людей - приоритет Сендайской рамочной программы по снижению риска бедствий на 2015-2030 годы
В статье представлен краткий обзор особо значимых документов касающихся уменьшения риска бедствий, принятых Организацией Объединенных Наций за последние три десятилетия. Проведен анализ основных положений Декларации и Сендайской рамочной программы по снижению риска бедствий на 2015-2030 годы, особенно аспектов защиты жизни и здоровья людей при бедствиях.
Ключевые слова: риск, снижение, бедствие, здоровье
Introducere
Actualmente, societatea se confruntä cu o multitudine de pericole naturale sau provocate de activitatea umanä, care afecteazä populatia, economia tärilor si mediul tnconjurätor. Cercetätorii în domeniu mentioneazä cä fenomenele respective si-au märit atât intensitatea, cât si periodicitatea, mai cu seamä în ultimele decenii.
Conform datelor Oficiului ONU al Strategiei Internationale de Reducere a Riscului Dezastrelor, în perioada 2000-2012 peste 2,9 miliarde de oameni au fost - direct sau indirect - afectati de impactul dezastrelor, din care 1,2 milioa-ne si-au pierdut viata. Enorme sunt si pierderile economice suportate în urma dezastrelor, care în perioada nominalizatä au constituit peste 1,7 trilioane de dolari SUA.
Prevenirea si reducerea efectelor negative, precum si pregätirea pentru înfruntarea dezastrelor au fost si sunt obiective de o importantä majorä în activitatea comunitätii internationale si în special a Organizatiei Natiunilor Unite, fapt reflectat inclusiv în cadrul a mai multor evenimente si documente de importantä mondialä, care tin de problematica datä.
Activitâtile ONU privind reducerea riscului dezastrelor
La 22 decembrie 1989, Adunarea Generalä a ONU, prin Rezolutia sa nr. 44/236, a desemnat anii 1990-1999 ca Deceniul International pentru Reducerea Dezastrelor. Principalele obiective ale Deceniului au cuprins activitäti menite sä nrnbunätäteascä situatia la nivel mondial, precum si în fiecare tarä, prin cresterea capacitätii de reactie în cazul producerii unor dezastre si prin realizarea unor activitäti diferentiate pentru fiecare situatie în parte.
În cadrul mäsurilor preväzute de Deceniul International pentru Reducerea Dezastrelor, în perioada 23-27 mai 1994, în ora§ul Yokohama, Japonia, a avut loc Prima Conferinta Mondiala privind Reducerea Dezastrelor Naturale, la care au participat delegatii din 151 de state si reprezentanti ai peste 70 de organizatii internationale si neguvernamentale. Conferenta a adoptat un document strategic - Strategia §i Planul de Actiuni de la Yokohama pentru o lume maisigura (Yokohama Strategy and Plan of Action for a Safer World). În Strategie se accentueazä faptul cä prevenirea §i pregätirea pentru dezastre trebuie sä fie incluse în politicile §i planurile de dezvoltare la nivelurile national, regional, bilateral, multilateral §i international. De asemenea, au fost stabilite mai multe directii prioritare de actiuni privind prevenirea dezastrelor, pregätirea populatiei de catastrofe naturale §i atenuarea efectelor acestora.
În perioada 5-9 iulie a anului 1999, în legäturä cu expirarea termenu-lui de actiune a Deceniului International pentru Reducerea Dezastrelor, la Geneva a avut loc Forumul-Program sub genericul Spre un parteneriat pentru reducerea dezastrelor în secolul 21 (Towards Partnerships for Disaster Reduction in the 21st Century), la care au participat peste 700 de reprezentanti din 150 de täri. Fäcänd o analizä a rezultatelor activitätilor realizate în cadrul Deceniului International pentru Reducerea Dezastrelor, participantii la Forum au subliniat unanim cä una dintre cele mai importante realizäri obtinute în perioada respectivä este schimbarea esentialä a abordärii problemei dezastrelor, si anume deplasarea accentului de la räspunsul la dezastre la mäsurile de reducere a riscului acestora. Forumul
s-a finalizat cu adoptarea a douá documente: O lume mai sigurá în secolul XXI: reducerea riscului si a dezastrelor (A Safer World In The Twenty-First Century: Risk and Disaster Reduction) si Mandatul de la Geneva privind Reducerea Dezastrelor (Geneva Mandate on Disaster Reduction), prin care a fost transmis un mesaj politic guvernárii statelor, structurilor internationale, organizatiilor neguver-namentale, sectorului privat, precum si altor actori interesati, în care se sublinia necesitatea integrárii managementului riscului si al reducerii efectelor dezastrelor în politicile si strategiile de dezvoltare ale fiecárui stat.
Forumul de la Geneva de asemenea a pus în evi-dentá necesitatea continuárii, sub egida Natiunilor Unite, a eforturilor de reducere a impactului dezastrelor asupra societátii în baza unui nou cadru strategic international. Întru realizarea acestui deziderat a fost instituit Secretariatul Strategiei Internationale pentru Reducerea Dezastrelor (Rezolutia Adunárii Generale ONU A/54/219 din 2000) în calitate de punct focal în cadrul sistemului ONU, predestinat pentru coordonarea politicilor si programelor de reducere a dezastrelor, precum si pentru asigurarea sinergiei dintre strategiile de reducere a dezastrelor si cele din domeniile socioeconomic si umanitar.
La 18-22 ianuarie 2005, în orasul Kobe, prefectura Hyogo, Japonia, si-a tinut lucrárile cea de a 2-a Conferintá Mondialá de Reducere a Riscului Dezastrelor. La conferintá au participat delegatii din 168 de state, precum si reprezentanti ai unui numár mare de organizatii neguvernamentale, în total peste 4000 de oameni. Conferinta a fácut bilantul activitátilor de realizare a Strategiei si Planului de Actiuni de la Yokohama si a adoptat un nou document: Declaratia si Cadrul de Actiune de la Hyogo pentru perioada 2005-2015: Construirea rezilientei natiunilor si comunitátilor la dezastre (Hyogo Declaration and Framework for Action 2005-2015: Building the Resilience of Nations and Communities to Disasters). Obiectivul principal al Cadrului de la Hyogo s-a axat pe reducerea substantialá a pierderilor provocate de dezastre, exprimate în vieti omenesti, în valori economice, sociale, de mediu etc., iar pentru atinge-rea acestui deziderat au fost stabilite cinci prioritáti strategice, si anume:
1) asigurarea faptului cá reducerea riscului de dezastre este prioritate nationalá si localá, cu o puternicá bazá institutionalá pentru imple-mentare;
2) identificarea, evaluarea si monitorizarea riscu-rilor de dezastre si intensificarea activitátii de avertizare timpurie;
3) utilizarea cunoasterii, inovárii si educatiei pentru edificarea unei culturi a securitátii si a rezilientei la hazarde;
4) reducerea la toate nivelurile a principalilor fac-tori de risc;
5) fortificarea pregátirii pentru un ráspuns eficient
la dezastre.
Abordarea reducerii riscului dezastrelor in contextul Cadrului de la Hyogo a fost reiteratá si in Declaratia Viitorul pe care ni-l dorim (The Future We Want), adoptatá de Conferinta Natiunilor Unite privind dezvoltarea durabilá Rio+20, care a avut loc la Rio de Janeiro, Brazilia, la 20-22 iunie 2012, si in cadrul cáreia sefi de state, prim-ministri si reprezentanti de rang inalt din 191 de tári si-au reconfirmat deci-ziile de a promova principiile dezvoltárii durabile, pentru a asigura o dezvoltare socialá armonioasá, a sustine dezvoltarea economicá si a ocroti mediul inconjurátor.
Cadrul de la Sendai privind Reducerea Riscului Dezastrelor
ín calitate de un urmátor pas in asigurarea coerentei politicilor la nivel mondial cu referire la reducerea riscurilor dezastrelor si ca urmare a faptului cá in anul 2015 expira termenul de actiune a Cadrului de la Hyogo, ONU, prin Rezolutia Adunárii Generale nr. 68/211 din 20 decembrie 2013, a dispus desfásurarea a celei de a 3-a Conferinte Mondiale de Reducere a Riscului Dezastrelor, care a avut loc in perioada 14-18 martie 2015 in orasul Sendai, Japonia.
La lucrárile Conferentei au participat delegatii din 187 de tári, inclusiv 25 sefi de state si prim-ministri si circa 100 de oficiali de rang inalt (ministri, viceministri, secretari de stat etc.), precum si reprezentanti ai 42 de organizatii international si 236 de organizatii neguvernamentale. Sectorul privat a fost reprezentat de peste 300 de companii. ín total au fost acreditate pentru participare mai mult de 6500 de persoane. Republica Moldova a fost reprezentatá la acest Forum de autorul prezentului articol.
Pe parcursul Conferintei au fost desfásurate mai mult de 350 de evenimente, printre care 9 sedinte in plen, 5 mese rotunde la nivel de ministri, 3 dialoguri de parteneriat multiinstitutional de nivel inalt, 15 forumuri publice, printre care Forumul Public Proteja-rea sdndtdtii oamenilor de riscurile dezastrelor, precum si un numár mare de ateliere de lucru, mese rotunde, prezentári tematice, conferente de presá etc.
ín perioada lucrárilor Conferintei au fost desfásurate peste 50 de expozitii tematice, la care au fost expuse mai mult de 250 de standuri si panouri cu un numár impunátor de materiale informational. Republica Moldova a fost prezentá la expozitie cu posterul Fisa Medicaid de Triaj.
ín alocutiunile sale, rostite la ceremonia de deschidere a Conferintei, Secretarul general ONU, dl Ban Ki Moon, si Prim-Ministrul Japoniei, dl Shinzo Abe, au subliniat necesitatea continuárii realizárii actiunilor consecvente de reducere a riscurilor de dezastre, precum si importanta adoptárii unei noi
strategii atotcuprinzätoare si bazate pe mäsuri de prevenire si de sporire la toate nivelurile a rezistentei la dezastre.
În urma analizei si bilantului implementärii Cadrului de la Hyogo, Conferinta a constatat cä, pe parcursul ultimilor 10 ani, acest document a asigurat în linii generale ghidarea si consolidarea eforturilor orientate spre reducerea riscurilor dezastrelor, astfel contribuind semnificativ la progresul în atingerea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului. Totodatä, implementarea acestor obiective a evidentiat si o serie de lacune în abordarea riscului de dezastre, care au indicat necesitatea de a elabora un document-ca-dru nou, orientat spre actiuni concrete, care ar fi un ghid si un sprijin pentru guverne si pärtile relevante interesate în identificarea riscurilor de dezastre, ges-tionarea eficientä a acestora si asigurarea investitiilor orientate spre fortificarea rezistentei la dezastre.
Conferinta si-a finalizat lucrärile cu adoptarea a douä documente importante: Declaratia de la Sendai, un document cu caracter politic de angajare a statelor-membre ale ONU în sustinerea eforturilor de reducere a riscului de dezastre la nivelele international si national, si Cadrul de la Sendai pentru Reducerea Riscului Dezastrelor pentru perioada 2015-2030 (în continuare - Cadrul de la Sendai), document strategic în care sunt expuse scopul, prioritätile, obiectivele, precum si cäile de atingere a acestora, în domeniul reducerii riscului de dezastre, care urmeazä a fi realizate la nivelele mondial, regional, national si local în urmätorii 15 ani.
Este important de mentionat cä Cadrul de la Sendai a fost conceput pentru a fi aplicat la toate nivelurile si în toate sectoarele, în cazul riscurilor de dezastre de amploare micä sau mare, frecvente sau rare, cu debut brusc sau lent, cauzate de pericole naturale sau provocate de om, legate de mediu, tehnologice sau biologice.
Rezultatul scontat în urma implementärii Cadrului de la Sendai urmeazä a fi: Reducerea substantial a riscului de dezastre si a pierderilor cauzate de acestea, ale vietilor umane, mijloacelor de existentâ, sânâtâtii oamenilor, precum si ale bunurilor economice, fizice, sociale, culturale si de mediu ale persoanelor, între-prinderilor, comunitâtilor si târilor. Pentru atingerea acestui deziderat, Cadrul de la Sendai stabileste drept scop: Prevenirea noilor riscuri de dezastre si reducerea celor cunoscute prin implementarea unor mâsuri integrate cu caracter economic, structural, legal, social, de sânâtate, cultural, educational, de mediu, tehnologic, politic si institutional, orientate spre pre-venirea si reducerea expunerii la pericole, micsorarea vulnerabilitâtii la dezastre, cresterea gradului de pregâtire pentru râspuns si restabilire si fortificarea, în asa fel, a rezistentei la dezastre.
În calitate de repere în procesul de evaluare a progresului în atingerea la nivel global a rezultatului
asteptat, Cadrul de la Sendai stabileste sapte obiective globale, care urmeazä a fi realizate pänä in anul 2030. Acestea sunt urmätoarele:
1. Reducerea substantial a mortalitätii globale cauzate de dezastre, cu scopul micsorärii, in perioada 2020-2030, a indicatorului global de mortalitate la 100000 populatie, comparativ cu perioada 20052015.
2. Reducerea substantial a numärului de persoane afectate de dezastre, cu scopul micsorärii, in perioada 2020-2030, a indicatorului global al numärului de persoane afectate la 100000 populatie, comparativ cu perioada 2005-2015.
3. Reducerea pierderilor economice directe in urma dezastrelor in raport cu produsul intern brut mondial.
4. Reducerea substantialä a daunelor produse de dezastre infrastructurilor de importantä criticä, precum si a perturbärilor serviciilor de bazä acordate populatiei, printre care ale institutiilor medicale si educationale, inclusiv prin dezvoltarea rezistentei acestora.
5. Majorarea substantialä, cätre anul 2020, a numärului de täri care au adoptat strategii nationale si locale de reducere a riscului dezastrelor.
6. Sporirea substantialä a cooperärii internationale cu tärile in curs de dezvoltare prin acordarea acestora a unui sprijin adecvat si durabil, care ar completa actiunile de implementare a Cadrului de la Sendai, realizate la nivel national.
7. Cresterea substantialä a disponibilitätii si ac-cesului pentru oameni la sistemele de alertä timpurie pentru pericole multiple si la informatia si evaluärile privind riscul dezastrelor.
Actiunile concrete ce urmeazä a fi realizate la nivelele local, national, regional si global pentru atingerea scopului si obiectivelor asumate sunt structurate in Cadrul de la Sendai in functie de patru directii prioritare, si anume:
Prioritatea 1. íntelegerea riscului dezastrelor.
Prioritatea2. Consolidarea gestionärii riscurilor dezastrelor.
Prioritatea 3. Investirea in reducerea riscului dezastrelor in scopul fortificärii rezistentei.
Prioritatea 4. Fortificarea gradului de pregätire in caz de dezastre pentru asigurarea unui räspuns eficient si a recuperärii, reabilitärii si reconstructiei ulterioare in baza principiului Build Back Better (Re-venirea fnapoi mai buna).
Aspectele sánátátii - prioritate a Cadrului de la Sendai privind Reducerea Riscului Dezastrelor
Atät Strategia Yokohama, cät si Cadrul de la Hyogo au jucat un rol extrem de important, con-stituind acele pietre de temelie in baza cärora au fost elaborate si implementate la nivelele mondial, regional, national si local majoritatea strategiilor si
politicilor privind reducerea riscurilor si controlul dezastrelor. Totodatä, în pofida importantei pe care
0 are protejarea sänätätii oamenilor de impactul dezastrelor, în ambele documente acestui subiect
1 s-a acordat o atentie destul de limitatä. Existenta acestei lacune a fost consecvent si insistent accen-tuatä de Organizatia Mondialä a Sänätätii, de alte agentii ONU (UNIcEf, UNFPA, UNAIDS, UNISDR), pre-cum si de guvernele mai multor state, de organisme internationale si neguvernamentale .
Din aceste considerente, în procesul elaborärii proiectului Cadrului de la Sendai au fost înaintate si promovate un sir de propuneri, scopul cärora a fost plasarea subiectului ce tine de protejarea vietii si sänätätii oamenilor în rândul prioritätilor de cea mai mare importantä. Este de mentionat cä o bunä parte a acestor propuneri au fost acceptate. Drept confirmare serveste faptul cä în textul Cadrului de la Sendai se regäsesc 35 de referinte ce tin de subiectul sänätätii (spre deosebire, de pildä, de Cadrul de la Hyogo, în care la notiunea sânâtate se face referire numai de trei ori).
Importanta protejärii sänätätii oamenilor în caz de dezastre este accentuatä în Cadrul de la Sendai deja începând cu prevederile rezultatului asteptat în urma implementärii documentului respectiv, si anume: Reducerea substantial a riscului de dezastre si a pierderilor cauzate de acestea, ale vietilor umane, mijloacelor de existentâ si sànàtàtii oamenilor...
Din cele sapte obiective globale care, întru re-alizarea prevederilor Cadrului de la Sendai, urmeazä a fi realizate pänä în anul 2030, cinci obiective fac o referire directä sau indirectä la subiectul sänätätii, si anume: reducerea mortalitätii; reducerea numärului de persoane afectate; micsorarea daunelor pro-duse de dezastre institutiilor medicale; majorarea numärului de täri care au adoptat strategii nationale si locale de reducere a riscului dezastrelor; cresterea disponibilitätii si accesului pentru oameni la sistemele de alertä timpurie si la informatia privind riscul dezastrelor.
Un sir de subiecte care au tangentä cu protectia sänätätii oamenilor în dezastre se regäsesc ulterior pe parcursul întregului text al documentului. De exem-plu, punctul i al articolului 30 este totalmente dedi-cat problemelor ce tin de sänätate. Acesta prevede realizarea la nivelele national si local a urmätoarelor activitäti:„Sporirea rezistentei sistemelor nationale de sänätate, inclusiv prin integrarea gestionärii riscului de dezastre în asigurarea asistentei medicale primare, secundare si tertiare, în special la nivel local; dezvol-tarea capacitätii lucrätorilor medicali în întelegerea riscului de dezastre, precum si implementarea si aplicarea abordärilor ce tin de reducerea riscurilor în cadrul activitätilor de sänätate; promovarea si consolidarea capacitätilor de instruire profesionalä în domeniul medicinei dezastrelor; acordarea sprijinului
si instruirea, in comun cu alte sectoare, a grupurilor medico-sanitare ale comunitätilor pe problemele ce tin de reducerea riscului de dezastre in cadrul programelor de sänätate, precum si implementa-rea Regulamentului Sanitar International (2005) al Organizatiei Mondiale a Sänätätii".
O sarcinä importantä, care urmeazä a fi realizatä la nivelele global si regional, este reflectatä in punctul e din articolul 31, in care se accentueazä necesitatea de „a consolida cooperarea intre autoritätile din domeniul sänätätii cu alte pärti interesate relevante, pentru fortificarea capacitätilor tärii de gestionare a riscurilor de dezastru pentru sänätate, punerea in aplicare a Regulamentului Sanitar International (2005), precum si constituirea sistemelor de sänätate rezistente". O referire la importanta implementärii Regulamentului Sanitar International (2005) este fäcutä si in punctul e din articolul 48.
Problema asigurärii sigurantei spitalelor in dezastre este reflectatä in punctul c din articolul 30, care indicä cä este necesarä "consolidarea, dupä caz, a investitiilor publice si private intru fortificarea rezistentei la dezastre prin implementarea mäsurilor structurale, nestructurale si functionale de prevenire si reducere a riscurilor de dezastre pentru institutiile de importantä criticä, in special pentru scoli si spitale (...)", precum si in punctul c din articolul 33, in care se spune despre "promovarea rezistentei infrastruc-turilor noi si celor existente de importantä criticä, inclusiv a spitalelor si altor institutii medico-sanitare, pentru a se asigura cä acestea sä rämanä sigure, eficiente si operationale in timpul si dupä producerea dezastrului, acordand servicii de salvare a vietilor, precum si servicii ce tin de necesitätile esentiale".
O referire la serviciile de sänätate de bazä se regäseste si in punctul j din articolul 30, in care se prevede "fortificarea procesului de elaborare si implementare a politicilor si mecanismelor incluzive de protectie socialä (...) si a accesului la serviciile de sänätate de bazä, inclusiv la cele care tin de sänätatea maternä, a nou-näscutilor si copiilor, sänätatea sexualä si reproductivä, de securitatea alimentarä si nutritie".
Pentru prima datä intr-un document strategic de nivel mondial, axat pe problemele reducerii riscului dezastrelor, se face referire si la un asa pericol important cum ar fi epidemiile si pandemiile, egalan-du-le, in asa fel, dupä importantä cu dezastrele. De exemplu, in articolul 6 al documentului se indicä: "Este necesar de a intreprinde eforturi mai concentrate pe combaterea factorilor de bazä de risc in caz de dezastre, cum ar fi (...) pandemiile si epidemiile", iar in punctul d din articolul 28 se recomandä "promovarea cooperärii transfrontaliere (...) pentru a reduce riscul de dezastre, inclusiv epidemiile".
O problemä extrem de importantä este reflectatä in punctul k al articolului 30, care spune:
„Persoanele care suferá de boli cronice si periculoa-se pentru viatá trebuie, tinând cont de nevoile lor specifice, sá fie luate în consideratie în procesul de elaborare a politicilor si planurilor de management al riscurilor páná la, în timpul si dupá producerea dezastrelor, inclusiv sá le fie asigurat accesul la ser-viciile de salvare a vietii". lar punctul iii din articolul 36 prevede cá „opinia persoanelor cu dezabilitáti, precum si a organizatiilor reprezentative ale acesto-ra, este esentialá în evaluarea riscurilor de dezastre, elaborarea si implementarea planurilor adaptate la cerinte specifice (...)".
Problemele ce tin de sánátatea mintalá sunt reflectate în punctul o din articolul 33, care stipuleazá: „a nmbunátáti sistemele de recuperare, pentru a oferi un sprijin psihosocial si servicii de sánátate mintalá pentru toate persoanele care o necesitá".
Punctul n din articolul 33 reflectá necesitatea mentinerii unei statistici medicale prin „instituirea unui mecanism de evidentá si a bazei de date pri-vind mortalitatea cauzatá de dezastre în scopul îmbunátátirii prevenirii morbiditátii si mortalitátii".
Este important de mentionat cá Republica Moldova, prin reprezentantul sáu (autorul prezentului articol) la negocierile privind elaborarea textului final al Cadrului de la Sendai, a înaintat si a promovat mai mult de 25 de propuneri la subiectul ce tine de protejarea vietii si sánátátii oamenilor în dezastre, din care majoritatea au fost acceptate. Aprecierea maltá a contributiei Republicii Moldova la faptul cá protejarea vietii si sánátátii oamenilor în dezastre a devenit o prioritate a Cadrului de la Sendai a fost ex-pusá de doamna Margaret Chan, Secretarul General al Organizatiei Mondiale a Sánátátii, într-o scrisoare de gratitudine adresatá cu acest scop Guvernului Republicii Moldova.
Concluzii
1. Cea de a 3-a Conferintá Mondialá de Redu-cere a Riscului Dezastrelor reprezintá o etapá nouá în calea spre dezvoltarea durabilá a societátii, iar Declaratia si Cadrul de la Sendai pentru Reducerea Riscului Dezastrelor pentru perioada 2015-2030, adoptate la Conferinta respectivá, reprezintá un program de actiuni pe termen de 15 ani, care stabileste obiectivele si prioritátile, precum si cáile de realizare a acestora, care urmeazá sá conducá la o reducere semnificativá a riscurilor si impacturilor dezastrelor la nivelele mondial, regional, national si local.
2. Este extrem de important accentul pe care îl pune Cadrul de la Sendai pe problemele ce tin de protejarea vietii si sánátátii oamenilor în dezastre, în special având în vedere o lipsá relativá de atentie care a fost acordatá problemelor date în documentele similare precedente (Strategia Yokohama si Cadrul de la Hyogo).
3. Scopurile si obiectivele ce tin de sánátatea oamenilor în dezastre, expuse în Cadrul de la Sendai,
precum si caile de realizare a acestora constituie o piatra de temelie si repere clare pentru societate, guvernarea tarilor, organismele international si neguvernamentale relevante, alti actori interesati in consolidarea eforturilor pentru reducerea semnifica-tiva a riscului de dezastre si a consecintelor nefaste ale acestora, in special ale celora care tin de viata si sanatatea oamenilor.
4. Eforturile depuse de Republica Moldova au constituit un aport considerabil in promovarea la nivel mondial a aspectelor ce tin de viata si sanatatea oamenilor in dezastre, fapt inalt apreciat de organismele international, in special de Organizatia Mondiala a Sanatatii.
Bibliografie
1. International Decade for Natural Hazard Reduction (IDNDR), Programme Forum Towards Partnerships for Disaster Reduction in the 21st Century. http://www.fire. uni-freiburg.de/iffn/org/idndr/idndr_1.htm
2. United Nations General Assembly, 86th plenary meeting, Resolution A/RES/48/188 21 December 1993. http://www.un.org/documents/ga/res/48/a48r188. htm
3. Report of the first World Conference on Natural Disaster Reduction A/CONF.172/9, Yokohama, 27 September 1994. http://www.preventionweb.net/ files/10996_N9437604.pdf
4. Yokohama Strategy and Plan of Action, Guidelines for Natural Disaster Prevention, Preparedness and Mitigation. https://www.unisdr.org/we/inform/ publications/8241
5. United Nations General Assembly, Session 58, Resolution A/RES/58/214 27 February 2003. http://www. unisdr.org/files/resolutions/N0350736.pdf
6. Report of the Second World Conference on Disaster Reduction, A/C0NF.206/6, Kobe, Japan, 16 March 2005. http://www.unisdr.org/2005/wcdr/intergover/ official-doc/L-docs/Final-report-conference.pdf
7. Hyogo Framework for Action 2005-2015: Building the Resilience of Nations and Communities to Disasters. http://www.unisdr.org/files/1037_hyogoframework-foractionenglish.pdf
8. United Nations General Assembly, Session 67, Resolution A/RES/68/211 20 December 2013. http://www. unisdr.org/files/resolutions/ARES68211E.pdf.
9. United Nations General Assembly, Session 69, Resolution A/RES/69/283 on 3 June 2015. http://www. un.org/en/ga/search/view_doc.asp?symbol=A/ RES/69/283
10. Sendai Declaration and Framework for Disaster Risk Reduction 2015-2030. http://www.preventionweb. net/files/43291_sendaiframeworkfordrren.pdf
11. UNISDR. Disaster impacts / 2000-2012. http://www. preventionweb.net/files/31737_20130312disaster2 0002012copy.pdf
12. Putting people's health at the centre of emergency and disaster risk management.
http://www.who.int/hac/techguidance/preparedness/ policy_and_strategies/en
Prezentat la 14.03.2016
Mihail Pisla,
tel. 022 574 703
e-mail. pislamihai@hotmail.com
