ASPECTE PROBLEMATICE ÎN IMPLEMENTAREA MECANISMELOR LEGALE PRIVIND GESTIONAREA DEȘEURILOR REZULTATE DIN ACTIVITATEA MEDICALĂ Текст научной статьи по специальности «Клиническая медицина»

CZU: 628.47.046:34+614.4

ASPECTE PROBLEMATICE ÎN IMPLEMENTAREA MECANISMELOR 'LEGALE PRIVIND GESTIONAREA DESEURILOR REZULTATE DIN ACTIVITATEA MEDICALÄ

Igor SEREMET,

Departamentul Drept International si European al Facultätii de Drept, USM din Republica Moldova

Rezumat

Serviciile Medícale din Moldova râmân în urma standardelor europene minime, fapt ce expune lucrâtorii domeniului de resort si pacientii internati în spitale la riscul transmiterii infectiilor nosocomiale în cadrul institutiilor medicale. În aceastâ privintâ, conditiile de igienâ ce tin de practicile de gestionare si distrugere a deseurilor rezultate din activitatea medicalâ nu sunt suficient de bune: risculprivind sânâtatea si mediul înconjurâtorpersistâ. Autoritâtile din domeniul ocro-tirii sânâtâtii din Moldova, constiente de problema în cauzâ, au întreprins recent unele mâsuri reale pentru a standardiza procedurile de gestionare a deseurilor activitâtii medicale, prin publicarea în 2018 a unui Regulament sanitar privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatea medicalâ. Cu toate acestea, practicile standardizate de gestionare a deseurilor activitâtii medicale, care urmeazâ a fi aplicate la moment în diverse institutii medicale din tarâ, râmân doar la nivel de acte normative, fârâ identificarea mecanismelor reale de implementare. Problema nu este „ce trebuie fâcut", ci „cum sâ facem".

Cuvinte-cheie: deseu rezultat din activitate medicalâ, sistem de gestionare a deseurilor, tratarea deseurilor medicale

Summary

Problematic aspects in the implementation of the legal mechanisms regarding the management of the waste resulted from the medical activity

Medical services in Moldova remain behind the minimum European standards, which exposes workers in the field and hospitalized patients to the risk of transmitting nosocomial infections in medical institutions. In this respect, the hygiene conditions related to the management and destruction of waste from medical activity are not good enough: the health and environmental risks persist. The Moldovan health authorities, aware of this issue, have recently taken some real steps to standardize medical waste management procedures by publishing a 2018 Sanitary Regulation on Waste Management in order to strengthen waste legislation. However, the standardized practices of medical waste management, which are to be applied at the moment in various medical institutions in the country, remain only at the level of normative acts, without identifying the real mechanisms to implement them. The problem is not «what to do», but «how to do it».

Keywords: medical waste, waste management system, medical waste treatment.

Резюме

Проблемные аспекты реализации правовых механизмов обращения с отходами медицинской деятельности

Медицинские услуги в Молдове отстают от европейских стандартов, что подвергает работников на местах и госпитализированных пациентов риску передачи внутрибольничных инфекций в медицинских учреждениях. В этом отношении гигиенические условия, связанные с управлением и уничтожением отходов медицинской деятельности, недостаточно хороши: риски для здоровья и окружающей среды сохраняются. Органы здравоохранения Молдовы, осведомленные об этой проблеме, с целью консолидации законодательства в сфере управления отходами, недавно предприняли некоторые реальные шаги по стандартизации процедур обращения с медицинскими отходами, опубликовав в 2018 году, Санитарный регламент по управлению медицинскими отходами. Однако стандартизированные практики обращения с медицинскими отходами, которые в настоящее время должны применяться в различных медицинских учреждениях страны, остаются только на уровне нормативных актов, без определения реальных механизмов их реализации. Проблема не в том, «что делать», а в том, «как это сделать».

Ключевые слова: тедицинские отходы, системауправ-ления отходами, обработка медицинских отходов

Baza legislativa specialä privind reglementarea gestionärii deseurilor de productie si menajere, in scopul reducerii acestora si reintroducerii lor maximale in circuitul economic, precum si in scopul prevenirii poluärii mediului a fost fixatä prin Legea nr.1347-XIII din 09.10.1997 [1], dar primele abordäri normative cu privire la deseurile provenite din ac-tivitatea medicalä au fost observate in Strategia de gestionare a deseurilor in República Moldova pentru anii 2013-2027, aprobatä conform Hotärarii Guver-nului nr. 248 din 10.04.2013 [2].

Astfel, conform evaluärii si analizei existente privind managementul deseurilor in Republica Moldova, in special, al deseurilor medicale, potrivit Strategiei, s-a constatat:

1. Institutiile medicale produc diverse deseuri con-stituite din resturi alimentare, deseuri de medicamente (pastile, pulberi, reagenti), antigen-teste de laborator, dezinfectanti, detergenti, deseuri biologice (medii de cultura, materiale biochimice, imunologice, substraturi

biologice, sânge, seruri, tesuturi organice), dispozitive medícale si materiale radioactive, deseuri menajere. Toate aceste deseuri sunt definite ca fluxul de deseuri medicale ce provin din centre de asistenta medicalá.

2. Circa 75-90% din deseurile medicale sunt simi-lare cu deseurile menajere, fiind fabricate din hârtie, din plastic etc. care nu au fost în contact cu pacientii. Totusi, circa 10-25% din deseurile medicale sunt deseuri periculoase care necesita tratament special. Deseurile medicale prezintá un risc sporit atât pentru sánátatea umaná, cât si pentru mediu. În lipsa unor cuptoare speciale, aceste deseuri se acumuleazá ímpreuná cu deseurile menajere sau se depoziteazá în institutii medicale.

3. Conform publicatiei „Sánátate fárá nici un prejudiciu" (www.noharm.org), realizatá de compania europeaná „Health Care Without Harm", generarea anualá de deseuri medicale este de 15,7 mii de tone, dintre care 2,75 mii sunt deseuri infectioase si 314 tone constituie deseurile periculoase. Aceste calcule nu includ deseurile medicale generate în alte institutii medicale, precum farmaciile, cabinetele medicale, care necesitá a fi luate în considerare în Planul de management al deseurilor medicale.

Organizatia Mondialá a Sánátátii a stabilit o paginá web axatá pe gestionarea deseurilor medicale (www.healthcare.org), care ar putea servi un punct de plecare foarte bun pentru elaborarea Planului de management al deseurilor medicale. Pe lângá informatiile de bazá, aceastá paginá contine date privind costul si tehnologiile disponibile în acest domeniu.

4. O altá problemá cu care se confruntá institu-tiile spitalicesti este lipsa unei retele centralizate de colectare a seringilor uzate. Aceastá problemá trebuie solutionatá prin crearea capacitátilor de procesare si reutilizare a acestor deseuri.

Tratarea deseurilor infectioase si periculoase este foarte costisitoare, iar pentru a reduce investitiile si cheltuielile operationale este important de a limita cantitatea de deseuri periculoase infectioase. În acest context, colectarea selectivá a acestor fluxuri de deseuri constituie pasi importanti care trebuie realizati.

Începând cu 23.12.2017, Legea nr. 1347/1997 privind deseurile de productie si menajere a fost abrogatá prin Legea nouá, nr. 209, privind deseurile, din 29.07.2016, care, la rândul sáu, pe lángá noutátile preluate din instrumentele comunitare, aduce re-glementári speciale privind deseurile provenite din activitatea medicalá [3].

Respectiv, art. 55 alin.(1) din Legea nr. 209/2016 pune fundamentul mecanismului specific de gestionare a deseurilor rezultate din activitatea medicalá, care se considerá deseurile rezultate din activitátile de asistentá medicalá pentru om si animale si/sau din cercetárile conexe, clasificate în deseuri periculoase

si nepericuloase, in conformitate cu pozitia 18 din Lista deseurilor.

Lista deseurilor, clasificate si identificate dupä tipuri si categorii, la care face trimitere norma legalä prenotatä, se regäseste in Capitolul III din Hotärärea Guvernului nr. 99 din 30.01.2018 [4], si, respectiv, in Anexa la Regulamentul sanitar privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatea medicalä, aprobat prin Hotärärea Guvernului nr. 696 din 11.07.2018 [5], potrivit cärora, Pozitia 18 cuprinde - Deseuri provenite din activitáti de asistenta medicalá sau veterinará si/sau din cercetári conexe (cu exceptia deseurilor de la prepararea hraneiin bucátáriisau restaurante, care nu provin direct din activitátile de asistentá medicalá).

Important este faptul cä art. 7 alin.(4) din Legea nr. 209/2016 statueazä obligatia Producátorilor si detinátorilor de deseuri, persoane juridice, indiferent de genul de activitate, tipul de proprietate si formajuridicá de organizare, de sursa de finantare, inclusiv autori-tátile publice de apárare, ordine publicá si sigurantá nationalá, sá incadreze fiecare tip de deseu generat din propria activitate in codurile din Lista deseurilor conform actelor normative aprobate de Guvern (H.G. nr. 99/2018, H.G. nr. 696/2018 etc.).

íncadrarea impusä urmeazä a fi realizatä reiesind din clasificarea deseurilor dupä proprietätile lor in: periculoase si nepericuloase, regula principalä care reiese din legislatie fiind - „Deseul care nu are proprietäti periculoase se clasificä la tipul neperi-culos".

Respectiv, Legea nr. 209/2018 stabileste procedura de evaluare a proprietätilor periculoase ale deseurilor potrivit cäreia sunt stabilite un spectru de reguli:

1. Lista deseurilor (preväzutä de H.G. nr. 99/2018 si H.G. nr. 696/2018) este obligatorie pentru a determina dacä un deseu trebuie considerat deseu periculos;

2. O substantä sau un obiect se considerä ca fiind deseu numai in cazul cänd detinätorul il aruncä sau are intentia ori obligatia sä il arunce;

3. ín cazul unui tip de deseu care se incadreazä, potrivit Listei deseurilor, sub douä coduri diferite, in functie de posibila prezentä a unor caracteristici periculoase (codurile marcate cu asterisc), incadrarea ca deseu nepericulos se realizeazä de cätre producätorii si detinätorii de astfel de deseuri numai in baza unei analize a originii, testelor, buletinelor de analizä si a altor documente relevante;

4. Doar laboratoarele de referintä, stabilite de cätre Ministerul Agriculturii, Dezvoltärii Regionale si Mediului, analizeazä cazurile de incertitudine referi-toare la caracterizarea si incadrarea deseurilor;

5. Producätorii si detinätorii de deseuri persoane juridice sunt obligati sä efectueze si sä detinä o

caracterizare a deseurilor periculoase generate din propria activitate si a deseurilor care pot fi considerate periculoase din cauza originii sau compozitiei în scopul determinárii posibilitátilor de amestecare, a metodelor de tratare si de eliminare a acestora;

6. În baza unei analize a originii, testelor, bu-letinelor de analizá si a altor documente relevante puse la dispozitie de producátorii si detinátorii de deseuri, Agentia de Mediu considerá cá un deseu este periculos, chiar dacá acesta nu figureazá în Lista deseurilor, atunci când acesta prezintá una sau mai multe din proprietátile specificate în Anexa nr. 3 din Legea nr. 209/2016.

7. În cazul în care Ministerul Agriculturii, Dez-voltárii Regionale si Mediului constatá, în baza ana-lizelor de laborator sau a studiilor de fezabilitate, cá un deseu care se clasificá în lista deseurilor ca fiind periculos nu prezintá niciuna dintre proprietátile specificate în Anexa nr. 3 din Legea nr. 209/2016, acesta se considerá ca fiind nepericulos;

8. Se interzice reclasificarea deseurilor periculoase ca deseuri nepericuloase prin diluarea sau amestecarea acestora în scopul de a diminua concen-tratiile initiale de substante periculoase la un nivel mai mic decât nivelul prevázut pentru ca un deseu sá fie definit ca fiind periculos.

Totodatá, suplimentar la regulile specifice pro-cedurii de evaluare a proprietátilor periculoase a deseurilor, H.G. nr. 99/2018 privind aprobarea listei deseurilor stabileste în sarcina producátorilor sau detinátorilor de deseuri respectarea urmátoarelor reguli:

1. Orice deseu din Lista deseurilor marcat ca periculos - codurile marcate cu asterisc, este considerat deseu periculos;

2. Deseuri periculoase se considerá deseurile care prezintá una sau mai multe dintre proprietátile periculoase specificate în Anexa nr. 3 din Legea nr. 209/2016.

Adicá, pentru evaluarea proprietátilor periculoase ale deseurilor se aplicá criteriile stabilite în Anexa nr. 3 la Legea nr. 209/2016, inclusiv cele care se referá la:

a) prezenta substantelor periculoase din cauza cárora deseurile respective prezintá una sau mai multe proprietáti periculoase;

b) valorile-limitá aferente fiecárei substante. În cazul în care o substantá este prezentá în deseuri sub valoarea-limitá a acesteia, substanta nu se include în calcularea niciunui prag;

c) concentratiile de substante din deseul re-spectiv si alte criterii;

3. evaluarea proprietátilor periculoase ale unui deseu si clasificarea acestuia ca periculos poate fi efectuatá, dupá caz, cu utilizarea prevederilor legisla-

tiei nationale referitoare la clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si amestecurilor mentionate în Legea nr. 209/2016;

4. În cazul în care proprietatea periculoasá a unui deseu a fost evaluatá pe baza unui test, efectuat cu folosirea metodelor de testare aplicabile, si prin utilizarea concentratiilor de substante periculoase conform indicatiilor din Anexa nr. 3 la Legea nr. 209/2016, rezultatele testului primeazá.

Anexa nr. 3 la Legea nr. 209/2016 prevede conditiile diriguitoare la evaluarea proprietátilor periculoase ale unui deseu si clasificarea acestuia ca periculos conform tipurilor si categoriilor pre-vázute în H.G. nr. 99/2018, si, respectiv, în H.G. nr. 696/2018.

Pentru încadrarea unui deseu în mod individual, în special cel rezultat din activitatea medicalá, producátorii sau detinátorii acestora au obligatia codificárii acestora cu 6 cifre, în conformitate cu Lista deseurilor aprobatá prin Hotárárea Guvernului nr. 99 din 30 ianuarie 2018, si, respectiv, cea care este anexatá la H.G. nr. 696/2018, respectând urmátoarea procedurá:

a) se identificá activitatea generatoare de deseuri din Capitolul 18, adicá: Deseuri provenite din activitâti de asistenta medicalâ sau veterinará si/ sau din cercetári conexe (cu exceptia deseurilor de la prepararea hraneiîn bucâtâriisau restaurante, care nu provin direct din activitátile de asistenta medicalâ);

b) se identificá subcapitolul în care se încadrea-zá deseul, care priveste primele 4 cifre;

c) se identificá, în cadrul subcapitolului, deseul în mod individual, conform codului corespunzátor, format din 6 cifre, excluzându-se codurile terminate cu 99;

d) dacá deseul nu este identificat la Capitolul 18, se examineazá Capitolele 13, 14 si 15, pentru identificarea deseului;

e) dacá deseul nu este identificat nici în Capitolele 13, 14 si 15, se examineazá Capitolul 16;

f) dacá deseul nu este identificat nici în Capitolul 16, atunci se examineazá pentru identificare codurile cu terminatia 99 - alte deseuri, corespun-zátoare activitátii din care provine deseul.

Totodatá, în legislatia nationalá sunt prevázute reglementári contradictorii care creeazá dificultáti în identificarea subiectilor/entitátilor care întrunesc calitátile/conditiile producátorilor de deseuri rezulta-te din activitatea medicalá, dupá cum urmeazá:

1. Potrivit Legii nr. 209/2016 privind deseurile:

- producâtor de deseuri este orice persoaná ale cárei activitáti genereazá deseuri (producátor initial de deseuri) sau orice persoaná care efectueazá operatiuni de pretratare, amestecare sau de alt tip, care duc la modificarea naturii sau a compozitiei acestor deseuri;

- detinátor de deseuri este producätorul dese-urilor sau persoana fizicä ori juridicä care se aflä in posesia acestora.

2. Potrivit H.G. nr. 696/2018, la categoria Pro-ducátorilor de deseuri se atribuie persoanele fizice/ juridice, indiferent de tipul de proprietate si forma juridicä de organizare care genereazä deseuri rezultate din activitatea medicalä, adicä - Institutiile medico-sanitare si activitáti/cercetári conexe acestora.

Potrivit Legii nr. 411 din 28.03.1995 privind ocrotirea sänätätii, institutiile medico-sanitare pot fi publice cat si private, care presteazä servicii medicale, a cäror listä si nomenclator sunt aprobate de cätre Ministerul Sänätätii, Muncii si Protectiei sociale [6].

3. H.G. nr. 637 din 27.05.2003 privind controlul transportärii transfrontaliere a deseurilor si eliminärii acestora, Producátor de deseuri este orice persoanä, care contribuie prin activitatea sa la formarea deseurilor si/sau care efectueazä operatiuni de prelucrare, tratare, amestecare sau alte operatiuni care genereazä schimbarea naturii sau compozitiei acestor deseuri (in cazul cand aceastá persoaná nu este cunoscutá, producátor de deseuri se considerá persoana in posesia cáreia sunt aceste deseuri) [7].

4. H.G. nr. 248 din 10.04.2013 privind aprobarea Strategiei de gestionare a deseurilor in Republica Moldova pentru anii 2013-2027 promoveazä, printre alte obiective principale, pe cel de promovare si im-plementare a principiului „Responsabilitatea extinsá a producátorului", inclusiv a celor periculoase (deseuri medicale etc.).

ín sensul Legii nr. 209/2016 privind deseurile (art. 12),„Responsabilitatea extinsá a producátorului" reprezintä totalitatea de obligatii impuse producätorilor, fie individual, fie colectiv, pentru recuperarea §i valorificarea sau reciclarea produselor scoase din uz, care privesc: persoanele fizice sau juridice (producätorul produsului) care, la nivel profesional, proiecteazä, produc, prelucreazä, trateazä, vánd si/sau importä produsele mentionate in pre-zenta lege.

Din päcate, obiectivul indicat mai sus conform H.G. nr. 248/2013 nu s-a regäsit in lista produselor, gestionarea deseurilor generate de acestea fiind pusä pe seama nu doar a persoanelor fizice/juridice care le utilizeazä in activitatea lor, dar, in special, pe seama celor care le vánd si/sau le importä.

Activitätile pentru aplicarea responsabilitätii extinse a producätorului vizeazä mäsurile de ac-ceptare a produselor returnate si a deseurilor care räman dupä utilizarea respectivelor produse, precum si gestionarea ulterioarä a deseurilor si asigurarea financiarä pentru aceste activitäti.

Respectiv, potrivit art. 12 alin. (14) din Legea nr. 209/2016 privind deseurile, in scopul promovärii

responsabilitätii extinse a producätorului, prioritar vor fi supuse acestor reglementäri doar urmätoarele produse:

a) baterii si acumulatori;

b) echipamente electrice si electronice;

c) vehicule;

d) uleiuri;

e) ambalaje.

5. Hotärarea Ministerului Sänätätii nr. 05-00 din 14.12.2001 cu privire la aprobarea si implementarea Regulamentului privind gestionarea deseurilor medicale [8], care, in mod surprinzätor, nu a fost abrogatä prin legea H.G. nr. 696 din 11.07.2018 privind aprobarea Regulamentului sanitar privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatea medicalä.

Respectiv, in sensul pct. 21 al Regulamentului din 14.12.2001, „producátorul de deseuri din activitá-tilemedicale"este orice persoanä fizicä sau juridicä a cärei activitate produce deseuri care se incadreazä in categoriile enumerate la pct. 5-7, care fac o delimitare in producätori mari, medii si mici (indicánd expres lista unitätilor medicale publice/private), printre care, spre exemplu, se regäsesc: unitätile farmaceutice, centrele de opticä medicalä, depozite farmaceutice, unitätile de medicinä privatä etc.

Astfel, identificarea conform prevederilor legale descrise mai sus a producätorului de deseuri rezultate din activitatea medicalä, si, respectiv, aplicarea corespunzätoare a regulilor privind incadrarea deseurilor dupä tipurile si categoriile uniformizate la nivel international, genereazä opozabilitatea unui sir de obligatii in adresa institutiilor medico-sanitare si conducätorilor säi, a cäror neonorare sau executare necorespunzätoare formeazä temei pentru räspun-dere civilä (disciplinarä in raporturile de muncä), administrativä, si, respectiv, in unele cazuri, chiar si penalä (Capitolul IX din Legea nr. 209/2016 si Capi-tolul XIII din H.G. nr. 696/2018).

ín conditiile art.55 alin.(7) lit.a) din Legea nr. 209/2016, „Producátorii deseurilor rezultate din activitatea medicalá sunt obligati sá colecteze separat deseurile la sursá, asigurand trierea acestora pe cat-egorii de deseuri, in scopul facilitárii tratáriisi eliminárii specifice fiecárei categorii de deseuri".

Mecanismul de colectare separatä si impache-tare a deseurilor rezultate din activitatea medicalä este preväzut exhaustiv in Capitolul III din H.G. nr. 696/2018, care implicä opozabilitatea obligationalä a conducätorului institutiei medico-sanitare cát si a persoanelor desemnate responsabile potrivit fisei de posturi.

Cäci, pentru a atinge scopul facilitärii tratärii si eliminärii deseurilor deja colectate separat si im-pachetate corespunzätor, prin Capitolul IV din H.G. nr. 696/2018 se oferä responsabililor de gestionare

posibilitatea stocärii temporare, cu respectarea conditiilor restrictive, ca ulterior, in conditiile Capi-tolului V, asigurarea transportärii deseurilor rezultate din activitatea medicalä periculoase pe drumurile publice panä la locul de tratare sau eliminare sau transferul acestora pentru eliminare finalä peste frontierä (in conditiile art. 44 si 64 din Legea nr. 209/2018).

b) sá asigure tratarea si/sau eliminarea deseurilor, inclusiv a celor periculoase, produse la intreprinderile sau instalatiile autorizate conform art. 25, precum si eliminarea rapidá si completá a factorilor cu potential nociv pentru mediu si sánátatea populatiei;

c) sá asigure tinerea evidentei deseurilor si transmiterea informatiei despre deseurile generate si gestionarea acestora in conformitate cu art. 32 si 33 din prezenta lege si cu actele normative aprobate de Guvern.

Identificám un sir de aspecte problematice

la nivelul existentei mecanismelor normative pri-vind asigurarea executärii obligatiunilor in cauzä si anume:

1. ín sensul art. 25 din Legea nr. 209/2016, per-fectarea autorizatiei de mediu privind gestionarea deseurilor prin tratarea acestora este posibilä in mäsura in care solicitantul (institutia medico-sani-tarä/agentul economic) dovedeste cä instalatia de tratare este in conformitate cu Programul national de gestionare a deseurilor si cu programele regionale de gestionare a deseurilor.

Ultimul Program national de valorificare a deseurilor de productie si menajere, probat prin H.G. nr. 606 din 28.06.2000, a fost abrogat prin H.G. nr. 796 din 25.01.2012 (in vigoare din 31.10.2012).

De atunci panä la momentul de fatä, in pofida atributiilor preväzute de art. 8 lit. b) din Legea nr. 209/2016, Guvernul Republicii Moldova nu a aprobat vreun Plan national de gestionare a deseurilor, inclusiv cel care priveste deseurile rezultate din activitatea medicalä, circumstantä care pune in impas procesul autorizärii activitätii de gestionare a deseurilor prin tratare.

ín pofida conditiilor descrise mai sus, in aceastä perioadä au fost autorizati un sir de agenti economici anume cu activitatea de gestionare a deseurilor rezultate din activitatea medicalä prin tratarea acestora - http://www.mediu.gov.md/ro/node/111.

Or, in conditiile Legii nr. 209/2016, si, respectiv, H.G. nr. 696/2018 (Capitolul VI), tratarea deseurilor rezultate din activitatea medicalä subintelege fo-losirea unor metode si procese diferite, in functie de proprietätile periculoase ale deseului, tipul sau categoria acestuia conform Listei deseurilor - Pozitia 18, care cumulativ nu trebuie sä punä in pericol sänätatea publicä si mediul si trebuie sä respecte urmätoarele cerinte:

1) nu prezintä pericol pentru apä, aer, sol, faunä sau vegetatie;

2) nu prezintä impact negativ asupra sänätätii populatiei din zonele rezidentiale invecinate;

3) nu produce poluare fonicä si miros neplä-

cut;

4) nu afecteazä peisajele sau zonele protejate.

2. ín sensul Capitolului VII din H.G. nr. 696/2018,

printre modalitätile de eliminare finalä a deseurilor rezultate din activitatea medicalä, care se identificä conform codului atribuit in baza Listei deseurilor, se regäsesc urmätoarele:

- stocarea la depozitele de deseuri municipale autorizate a deseurilor nepericuloase;

- incinerarea, numai pentru tipurile de deseuri medicale pentru care este interzisä tratarea prin decontaminare termicä la temperaturi scäzute, deseurile anatomopatologice, chimice, de medicamente citotoxice si citostatice etc;

- inhumarea deseurilor periculoase in locuri speciale destinate pentru reziduurile sedimentare provenite din curätarea cazanelor, filtrelor, canalelor si a cosurilor de fum ale instalatiilor de incinerare, fiind foarte periculoase;

- stocarea in depozitul de deseuri periculoase autorizate a deseurilor periculoase, iar a celor täie-toare-intepätoare si dupä tratarea obligatorie;

- inhumarea in cimitir a deseurilor anatomopatologice, iar in lipsa acestora, pot fi compostate in gropi speciale. Compostarea in gropi speciale va fi aplicatä panä la crearea instalatiilor de cremare;

- compostarea deseurilor biodegradabile.

Respectiv, unele dintre modalitätile enumerate

mai sus, la moment, nu sunt operabile reiesind din urmätoarele considerente:

a). Activitätile de stocare la depozitele de deseuri nepericuloase, inerte si, in special, pericu-loase se efectueazä in conformitate cu prevederile Legii nr. 209/2016 (art. 16) si ale Regulamentului privind depozitarea deseurilor, care incä nici nu este elaborat/aprobat.

ín mäsura in care sunt stabilite doar bazele legale in privinta unui proces, insä mecansimul nu este aprobat, acesta, deocamdatä, nu poate fi imple-mentat intr-un format lucrativ, mai ales in ceea ce priveste conditiile depozitärii deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicalä.

b). Conditiile pentru incinerarea si coincinerarea deseurilor trebuie sä corespundä cerintelor preväzute de legislatia de mediu, de Legea nr. 209/2016 si de Regulamentul privind incinerarea deseurilor, care, la fel, nu este elaborat/aprobat.

Or, in sensul art. 17 din Legea nr. 209/2016, Agentia de Mediu a Republicii Moldova poate autoriza unitätile solicitante cu activitatea de incinerare

a deseurilor in conformitate cu conditiile preväzute de prezenta lege (art. 25 alin.(14) si Anexa nr. 2), si, re-spectiv, mecanismul stabilit de Regulamentul privind incinerarea deseurilor, aprobat de Guvern.

3. Conform Capitolului VIII din H.G. nr. 696/2018, Producätorul de deseuri rezultate din activitatea medicalä este obligat sä tinä o evidentä cronologicä a cantitätii, separat pentru fiecare tip de deseuri, a informatiei privind gestionarea acestora, inclusiv a metodelor de tratare, si a altor informatii, conform prevederilor Legii nr. 209/2016 si actelor normative aprobate in temeiul acesteia.

Mecanismul imperativ este preväzut de Instructiunea cu privire la tinerea evidentei si trans-miterea datelor si informatiilor despre deseuri si gestionarea acestora aprobatä prin Hotärarea Gu-vernului nr. 501 din 29.05.2018 [9].

Evidenta si transmiterea datelor si informatiilor despre deseurile periculoase rezultate din activitatea medicalä si, mai ales, gestionarea acestora este insä iluzorie, din urmätoarele motive:

- Generarea, colectarea, transportarea, stocarea si tratarea deseurilor periculoase se realizeazä in baza autorizatiei de mediu pentru gestionarea deseurilor, cu respectarea conditiilor stabilite in autorizatie si asigurarea evidentei si controlului deseurilor periculoase, asiguránd trasabilitatea, incepánd cu produce-rea acestora si panä la destinatia finalä, care din cauza lipsei bazei normative privind depozitarea deseurilor periculoase, si, respectiv, incinerarea acestora, nu pot fi dovedite, cel putin aceste douä procese de valorificare (art. 20 din Legea nr. 209/2016).

ínregistrarea datelor care reprezintä controlul ciclului producere-transportare, tratare si/sau eliminare finalä de cätre producätor este limitatä doar la etapa ciclului producere-transportare, cea de a doua fiind lipsitä pánä cánd de suport normativ pentru implementare/aplicare.

Totodatä, art. 55 alin.(8) din Legea nr. 209/2016 impune obligatii directe conducätorilor institutiilor de asistentä medicalä pentru om si animale si insti-tutiilor de cercetäri in acest domeniu, indiferent de tipul de proprietate, si anume:

a). sä aprobe planuri proprii de gestionare a deseurilor rezultate din activitatea medicalä si sä asigure implementarea acestora in conformitate cu regulamentul intern si actele normative aprobate de Guvern.

Potrivit pct. 10 si pct. 11 din H.G. nr. 696/2018, Planul propriu de gestionare a deseurilor rezultate din activitatea medicalä, pe ^ngä faptul cä trebuie sä continä un spectru minim de informatii, mai trebuie sä fie coordonat cu subdiviziunile teritoriale ale Agentiei Nationale de Sänätate Publicä si ale auto-ritätilor administrative pentru protectia mediului,

pentru ca ulterior sá fie analizate anual si actualízate la necesitate (în cazul implementárii tehnologiilor noi, evaluarea rezultatelor de monitorizare, evalua-rea riscurilor în caz de calamitáti), dar nu mai rar de o datá la 5 ani.

În másura în care este aprobat Planul institutional propriu, conducátorul institutiei medico-sanitare asi-gurá finalitátile puse în sarcina lui prin pct. 9 din H.G. nr. 696/2018, si, respectiv, asigurá cel putin aprobarea unui instrument juridic intern care fundamenteazá implementarea sistemului intern de gestionare a deseurilor rezultate din activitatea entitatii publice/ private pe care o conduce.

Implementarea planurilor proprii de gestionare a deseurilor rezultate din activitatea medicalá este unul dintre procesele de monitorizare de cátre in-stitutii a sistemului gestionárii deseurilor rezultate din activitatea medicalá, care mai include si urmá-toarele:

- utilizarea echipamentului pentru tratarea deseurilor rezultate din activitatea medicalá;

- cantitátile de deseuri infectioase produse si tratate în institutie;

- activitátile de instruire a personalului;

- activitátile de evidentá a deseurilor rezultate din activitatea medicalá si raportarea autoritátilor competente.

b). sá nominalizeze o persoaná responsabilá pentru activitátile de gestionare a deseurilor rezul-tate din activitatea medicalá.

În institutiile medico-sanitare gestionarea de-seurilor rezultate din activitatea medicalá face parte din obligatiile profesionale înscrise în fisa de post a fiecárui angajat.

Respectiv, pentru a fi înscrise aceste obligatii în fisa de post, trebuie instruiti managerii institutiilor care produc deseuri rezultate din activitatea medicalá si personalul implicat în gestionarea acestora.

Educarea si formarea în domeniul gestionárii deseurilor rezultate din activitatea medicalá pot fi integrate în programele de instruire a institutiilor de rnvátámánt general si superior al personalului medical la toate etapele de formare continuá.

În scopul gestionárii eficiente si sigure a deseurilor rezultate din activitatea medicalá pot fi aplicate toate formele de instruire, inclusiv la distantá.

c). sá asigure formarea profesionalá continuá a angajatilor în domeniul gestionárii deseurilor rezul-tate din activitatea medicalá.

Institutia medico-sanitará este obligatá sá asigure educarea si formarea profesionalá continuá pentru angajatii implicati în gestionarea deseurilor rezultate din activitatea medicalá, în urmátoarele situatii:

1) la angajare;

2) la preluarea unei noi sarcini de serviciu sau la trecerea la un alt post;

3) la introducerea de echipamente noi;

4) la constatarea neregulilor În aplicarea proce-durilor operationale standard;

5) periodic, dar nu mai rar de o datá la 12 luni, indiferent dacá au survenit sau nu schimbári În sis-temul de gestionare a deseurilor.

d). sá prevadá anual cheltuielile necesare pentru punerea În aplicare a prevederilor Legii nr. 209/2016.

La capitolul dat vom aborda realitátile existente la moment În coraport cu obligatiunea conducá-torului institutiei medico-sanitare nu numai de a prevedea cheltuielile necesare, dar si de a asigura Îndestularea lor.

Reiesind din principiul „poluatorul pláteste", fiecare unitate medico-sanitará trebuie sá-si gáseas-cá resurse financiare pentru derularea unui management corect al deseurilor pe care le genereazá. Implementarea si functionarea continuá a sistemului corect de gestionare reprezintá o cheltuialá impor-tantá În bugetul unitátii medico-sanitare.

Costurile legate de gestionarea deseurilor medicale se Împart În costuri interne si costuri pentru contractare sau asa-numitele costuri externe.

Estimativ, costurile interne cuprind:

- separarea la sursá;

- ambalarea deseurilor (În special a celor pe-riculoase, infectioase etc.);

- amenajarea spatiilor de stocare temporará;

- transportul intern (utilaje, mecanisme etc.);

- tratament de neutralizare.

În cazul când institutia medico-sanitará dispune de incinerator, la costurile interne se mai adaugá:

- costurile legate de investitia initialá de capital;

- costurile de operare a incineratorului;

- amortizarea incineratorului si a echipamen-

telor;

- costurile utilitátilor (combustibil, electricita-te, apá etc.).

Toate aceste costuri interne reprezintá de fapt salariile celor care realizeazá aceste operatii, cât si costurile legate de aprovizionarea cu materialele necesare bunei desfásurári a gestionárii deseurilor.

La rândul sáu, costurile pentru contracte (chel-tuieli externe) cuprind:

- transportul deseurilor periculoase/neperi-culoase la locul de eliminare finalá;

- eliminare finalá pentru deseurile periculoa-se/nepericuloase În incinerator/statie de neutraliza-re/depozit de deseuri;

Costurile externe constau În plata serviciilor oferite de cátre agentii economici privati autorizati

cu activitátile de gestionare a deseurilor În conditiile Legii nr. 209/2016.

Cheltuielile pentru proiectarea, functionarea si mentinerea unui sistem de management corect al deseurilor rezultate din activitatea medicalá reprezintá o componentá importantá În bugetul total al institutiei medico-sanitare si ar trebui acoperite dintr-un fond special creat În acest scop.

fasá, pentru a putea vorbi de un sistem pragmatic de gestionare a deseurilor rezultate din acti-vitatea medicalá, urmeazá sá analizám În principal metodele de finantare ale institutiilor de asistentá medicalá pentru om si animale si ale institutiilor de cercetári În acest domeniu, care, În mare másurá, ráspund realitátilor existente privind onorarea din partea conducátorilor a obligatiunilor impuse de legislatie.

Bugetul institutiei medico-sanitare, În general, poate fi alimentat din mai multe surse finantate:

- Bugetul de stat;

- Bugetul asigurárilor de sánátate;

- Venituri proprii;

- Venituri extrabugetare.

Respectiv, bugetarea cheltuielilor poate fi planificatá doar În másura În care, la nivel intern, este aprobat Planul propriu de gestionare a deseurilor rezultate din activitatea medicalá conform conditiilor prevázute de Legea nr. 209/2016 si H.G. nr. 696/201B.

Mai mult decât atât, pct. 14 din H.G. nr. 696/201B prevede cá Conducátorii institutiilor medico-sanitare urmeazá sá identifice si sá atragá investitii pentru asigurarea adecvatá a gestionárii deseurilor rezultate din activitatea medicalá, evitând sá indice expres sur-sele de finantare ca cele din bugetul de stat, bugetul pentru asigurare de sánátate etc.

Cel putin, reiesind din mecanismul prevázut de art. 7 din Legea ocrotirii sánátátii nr. 411 din 2B.03.199S privind finantarea ocrotirii sánátátii [6], si, respectiv, cel prevázut de Hotámrea Guvernului nr. 1020 din 29.12.2011 cu privire la tarifele pentru ser-viciile medico-sanitare [10], sursele respective sunt suficiente sub minimumul necesar pentru asigurarea activitátii curente a institutiilor medico-sanitare, fárá a mai fi abordatá finantarea proiectárii, functionárii sau mentinerii unui sistem intern de management al deseurilor rezultate din activitatea medicalá.

Concluzii si recomandári

1. În pofida problemelor existente În imple-mentarea eficientá a mecanismului de gestionare a deseurilor rezultate din activitatea medicalá, pâná la rezolvarea acestora, conducátorii institutiilor de asistentá medicalá pentru om si animale si ai institutiilor de cercetári În acest domeniu, indiferent de

tipul de proprietate, urmeazä sä aprobe Planurile institutional impuse prin Legea nr. 209/2016, si. respectiv, prin H.G. nr. 696/2018, pentru a evita sanctionarea de cätre organele de control competente.

Respectiv, conform Anexei nr. 2 la Ordinul nr. 1346 din 26.11.2018 cu privire la aprobarea listei de verificare nr. 1.2/ANSP aplicate in cadrul controlului de stat asupra activitätii de intreprinzätor privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatea medi-calä [11], Agentia Nationalä pentru Sänätate Publicä va fixa nivelul respectärii de cätre producätorii de deseuri a urmätoarelor acte normative:

- Regulamentul sanitar privind conditiile de igienä pentru prestatorii de servicii medicale aprobat prin Hotärarea Guvernului nr. 663 din 23.07.2010, in special, respectarea conditiilor preväzute de pct. 24-27;

- Regulamentul sanitar privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatea medicalä aprobat prin Hotärarea Guvernului nr. 696 din 11.07.2018, in special, dacä a fost aprobat Planul propriu de gestionare a deseurilor rezultate din activitatea medicalä si dacä au fost coordonate si avizate la organele competente, si, respectiv, implementarea selectivä a anumitor procese specifice gestionärii deseurilor etc.

2. Lipsa la nivel national a unui Program de gestionare a deseurilor, si, respectiv, de prevenire a generärii deseurilor produce un impact negativ asupra urmätoarelor aspecte:

- analiza situatiei actuale a gestionärii deseurilor rezultate din activitatea medicalä pe teritoriul intregii täri,

- luarea mäsurilor necesare pentru imbunätä-tirea conditiilor de mediu in cazul pregätirii pentru reutilizare, al reciclärii, valorificärii si eliminärii deseurilor rezultate din activitatea medicalä,

- evaluarea modului in care programul va ajuta la punerea in aplicare a obiectivelor si dispozitiilor Legii nr. 209/2016 privind deseurile, si, respectiv, H.G. nr. 696/2018 cu privire la aprobarea Regulamentului sanitar privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatea medicalä,

- aprobarea de cätre administratiile publice locale a programelor locale de gestionare a deseurilor si a programelor de prevenire a generärii deseurilor rezultate din activitatea medicalä,

- elaborarea, aprobarea si implementarea unui sistem integrat national si regional de gestionare a deseurilor rezultate din activitatea medicalä,

- imposibilitatea legalä pentru Agentia Mediului din Republica Moldova de a elibera autorizatii de mediu pentru gestionarea deseurilor rezultate din

activitatea medicalá prin tratarea acestora (chiar dacá solicitantul este institutia medicalá publicá);

circumstante care impun organelor centrale de specialitate urgentarea procesului de elaborare si promovare spre aprobare a unui astfel de act normativ important.

Conform art. 25 alin.(4) lit. c) si alin.(5) pct. 3) lit. a) din Legea nr. 209/2016 privind deseurile, „În sco-pul obtinerii autorizatiei de mediu pentru gestionarea deseurilor urmeazâ a fi prezentat si continutul-cadru al memoriului tehnic, în al cârui rezumatse precizeazâ dovada câ instalatia de tratare este în conformitate cu Programul national de gestionare a deseurilor si cu programele regionale de gestionare a deseurilor".

3. Elaborarea si aprobarea Regulamentelor privind depozitarea deseurilor si, respectiv, cel privind incinerarea deseurilor, de cátre Guvernul Republicii Moldova, cel putin va crea o claritate normativá privind:

- conditiile/cerintele privind autorizarea activitátii de gestionare a deseurilor prin depozitarea lor, si, respectiv, responsabilitátile opozabile titula-rului autorizatiei la etapa postînchidere/conservare a depozitului de deseuri;

- criteriile de clasificare a depozitelor pentru deseuri periculoase, nepericuloase si inerte, meca-nismul de monitorizare a activitátii acestora atât din partea celor care le gestioneazá, cât si din partea organelor competente de control;

- care tipuri de deseuri sunt excluse pentru depozitare, si, respectiv, responsabilitátile celor care monitorizeazá acest mecanism;

- cerintele si mecanismul de amplasare pe teritoriul Republicii Moldova a instalatiilor de incinerare si de coincinerare a deseurilor si efectuarea operatiu-nilor de incinerare si de coincinerare a deseurilor, mai ales a celor rezultate din activitatea medicalá;

- conditiile pentru incinerarea si coincinerarea deseurilor, inclusiv a celor rezultate din activitatea medicalá;

- procedura de autorizare a activitátii opera-torilor specializati în incinerarea si coincinerarea deseurilor si, respectiv, obligatiile care urmeazá a fi onorate.

Obiectivul în cauzá se impune pentru clari-ficarea proceselor specifice gestionárii deseurilor de cátre entitátile responsabile, dat fiind faptul cá art. 16 si art. 17, coroborate cu art. 24 si art. 25 din Legea nr. 209/2016 privind deseurile, fac trimiteri exprese la mecanismul normativ aprobat de Guvern sub formá de Regulamente cu privire la depozitarea deseurilor si incinerarea acestora, care, la rândul sáu, pot fi elaborate prin preluarea unor prevederi din urmátoarele acte comunitare:

- Directiva nr. 1999/31/CE a Consiului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deseuri, astfel cum a fost modificatá prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003;

- Directiva nr. 76/2000/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 04 decembrie 2000 privind incinerarea deseurilor.

Or, prin Legea nr. 112 din 02.07.2014, Parla-mentul Republicii Moldova a ratificat Acordul de Asociere intre Republica Moldova, pe de o parte, si Uniunea Europeanä si Comunitatea Europeanä a Energiei Atomice si statele membre ale acestora, pe de altä parte, potrivit cäruia, tara noasträ, pe ^ngä multiplele angajamente preväzute in Preambulul actului international, si-a asumat angajamentul de a-si apropia progresiv legislatia in sectoarele relevante de cea a UE si de a o pune in aplicare in mod eficace.

Ca finalitate, aparitia in sistemul de drept al Republicii Moldova a instrumentelor normative mentionate mai sus vor crea premise constructive (legale si financiare) pentru conducätorii institutiilor de asistentä medicalä pentru om si animale si ai institutiilor de cercetäri in acest domeniu, indifer-ent de tipul de proprietate, pentru implementarea Planurilor proprii de gestionare a deseurilor rezultate din activitatea medicalä, asiguránd finalitatea tuturor proceselor specifice unui sistem eficient de gestionare a deseurilor rezultate din activitatea medicalä.

4. Reiesind din posibilitätile modeste existente la moment cu privire la identificarea surselor de formare si acoperire bugetarä a cheltuielilor destinate implementärii de cätre institutiile medico-sanitare publice a Planurilor proprii de gestionare a deseurilor rezultate din activitatea medicalä, intru identificarea altora noi, este binevenitä completarea entitätilor care cad sub incidenta „ráspunderii extinse a produ-cátorului".

Or, in sensul art. 12 alin.(1) si alin.(14), pentru a consolida reutilizarea si prevenirea, reciclarea si alte tipuri de valorificare a deseurilor, sunt supuse regimului de responsabilitate extinsä a producä-torului persoanele fizice sau juridice (producätorul produsului) care, la nivel profesional, proiecteazä, produc, prelucreazä, trateazä, vánd si/sau importä urmätoarele produse:

a) baterii si acumulatori;

b) echipamente electrice si electronice;

c) vehicule;

d) uleiuri;

e) ambalaje.

Respectiv, nomenclatorul dat urmeazä a fi completat si cu produsele farmaceutice/parafarmaceuti-ce/dispozitive medicale etc., a cäror producätori vor fi obligati sä gestioneze ulterior deseurile generate de utilizatori si/sau asigurarea financiarä pentru aceste activitäti.

5. Consideräm cä, pentru lansarea operational a unui sistem integrat de management al deseurilor rezultate din activitatea medicalä, nu este suficientä îndeplinirea recomandärilor preväzute mai sus, dar e necesarä si elaborarea altor instrumente care vor configura etape concrete pentru atingerea finalitätii de implementare, pornind de la nivel national pänä la cel institutional, si anume:

- Plan national de actiuni privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatea medicalä care priveste o Strategie de profil, unde se vor include si planurile regionale.

În cadrul unui studiu efectuat în ianuarie 2004, Oficiul Regional pentru Europa al Organizatiei Mondiale a Sänätätii, în cadrul Programului de Securitate a Injectiilor, a împuternicit A.O. Emergence sä acorde asistentä Ministerului Sänätätii în elaborarea unui Plan integrat de gestionare a deseurilor activitätii medicale pentru Republica Moldova.

Pe längä multiplele recomandäri, care ca finalitate nu si-au cäpätat formä legalä/normativä distinctä, se regäseste cea cu privire la elaborarea a trei planuri regionale pentru distrugerea deseurilor rezultate din activitatea medicalä de pe teritoriul întregii täri, si anume:

a. În Regiunea Nord - o camerä de ardere a deseurilor, cu o capacitate de aproximativ 4 tone pe zi, instalatä în mun. Bälti, care va incinera deseurile rezultate din activitatea medicalä a institutiilor spe-cializate pe teritoriul raioanelor/municipiilor din Nordul tärii.

b. În Regiunea Centru - o camerä de ardere a deseurilor, cu o capacitate de aproximativ 5 tone pe zi, instalatä în mun. Chisinäu (Spitalul Republican), care va incinera deseurile rezultate din activitatea medicalä a institutiilor specializate pe teritoriul raioanelor/municipiilor din zona centralä a tärii.

c. În Regiunea Sud - o camerä de ardere a deseurilor, cu o capacitate de aproximativ 2 tone pe zi, instalatä în mun. Cahul, care va incinera deseurile rezultate din activitatea medicalä a institutiilor specializate pe teritoriul raioanelor/municipiilor din zona de Sud a tärii;

- Perfectionarea cadrului legal privind formarea parteneriatelor publice-private, în vederea cointeresärii potentialilor investitori experimentati în domeniul gestionarii deseurilor rezultate din activitatea medicalä pentru implementarea planurilor mentionate mai sus, în baza unui studiu de fezabilitate recomandat a fi efectuat potrivit Studiului la elaborarea„Planului integrat de gestionare a deseurilor activitätii medicale pentru Republica Moldova", realizat mcä în ianuarie 2004 de cätre Organizatia Mondialä a Sänätätii.

Bibliografie

1. Legea privind dejeurile de productie $¡ menajere: nr. 1347 din 09.10.1997. Tn: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 1998, nr. 16-17 din 05.03.1998, art. 101 (abrogatá la 23.12.2017, prin intrarea ín vigoare a Legii nr. 209/2016). https://www.legis.md/cautare/ getResults?doc_id=97262&lang=ro.

2. Hotárarea Guvernului cu privire la aprobarea Strat-egiei de gestionare a deseurilor ín Republica Moldova pentru anii 2013-2027: nr. 248 din 10.04.2013. Tn: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2013, nr. 82 din 12.04.2013, art. 306. https://www.legis.md/cautare/ getResults?doc_id=114412&lang=ro.

3. Legea privind deseurile: nr. 209 din 29.07.2016. Tn: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2016, nr. 459471 din 23.12.2016 (ín vigoare din 23.12.2017), art. 916.

https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_ id=118272&lang=ro.

4. Hotárarea Guvernului pentru aprobarea Listei deseurilor: nr. 99 din 30.01.2018. Tn: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. nr. 33-39 din 02.02.2018, art.115.

http://lex.justice.md/index.php?action=view&view= doc&lang=1&id=374071.

5. Hotárarea Guvernului pentru aprobarea Regulamen-tului sanitar privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatea medicalá: nr. 696 din 11.07.2018. Tn: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2018, nr. 295-308 din 10.08.2018, art. 835 (ín vigoare din 10.02.2019). https://www.legis.md/cautare/ getResults?doc_id=108829&lang=ro.

6. Legea ocrotirii sánátátii: nr. 411 din 28.03.1995. Tn: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 1995, nr. 34 din 22.06.1995, art. 373 (ín vigoare din 22.06.1995). http://lex.justice.md/index.php?action=view&view= doc&lang=1&id=312823.

7. Hotárarea Guvernului privind controlul transportárii transfrontaliere a deseurilor si eliminárii acestora: nr.

637 din 27.05.2003. Tn: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2003, nr.99-103 din 06.06.2003, art. 676 (ín vigoare din 06.06.2004). https://www.legis.md/ cautare/getResults?doc_id=112863&lang=ro.

8. Hotárarea Ministerului Sánátátii cu privire la aprobarea si implementarea Regulamentului privind gestionarea deseurilor medicale: nr. 05-00 din 14.12.2001. Tn: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2002, nr.13-15 din 24.01.2002, art. 29 (ín vigoare din 24.01.2002). https://www.legis.md/cautare/ getResults?doc_id=79366&lang=ro.

9. Hotárarea Guvernului pentru aprobarea Instructiunii cu privire la tinerea evidentei si transmiterea datelor si informatiilor despre deseuri si gestionarea acestora: nr. 501 din 29.05.2018. Tn: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2018, nr. 176-180 din 01.06.2018, art. 552 (ín vigoare din 01.09.2018). http://lex.justice.md/index. php?action=view&view=doc&lang=1&id=375719.

10. Hotárarea Guvernului cu privire la tarifele pentru serviciile medico-sanitare: nr. 1020 din 29.12.2011. Tn: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2012, nr. 7-12 din 13.01.2012, art. 25 (ín vigoare din 13.01.2012). http://lex.justice.md/index.php?action=view&view =doc&lang=1&id=341845.

11. Ordinul Ministerului Sánátátii, Muncii si Protectiei Sociale cu privire la aprobarea listei de verificare nr. 1.2/ANSP aplicate ín cadrul controlului de stat asupra activitátii de íntreprinzátor privind gestiona-rea deseurilor rezultate din activitatea medicalá: nr. 1346 din 26.11.2018. Tn: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2018, nr. 513-525 din 28.12.2018, art. 1846 (ín vigoare din 28.12.2018). https://www.legis.md/ cautare/getResults?doc_id=113728&lang=ro.

Igor Seremet,

Doctor ín drept, lector universitar, Facultatea de Drept a USM, tel.: +37368333302, email: seremet.igorl981@gmail.com