CC BY
17ASPECTE MEDICO-SOCIALE ALE INTOXICATIILOR ALIMENTARE ACUTE
Afanasie LEONTE,
Centrul de Sänätate Publica, raionul Orhei
Summary
Medico-social aspects of acute food poisoning
In the article are presented some medico-social aspects of the study of food poisoning's outbreaks of 3210 affected persons that took place during a period of 6 years (2004-2009) in the Republic of Moldova with revealing risk factors and recommendation tofpreventive measures. Outbreaks offood poisoning have been registered in the majority of districts. According to their causes 61% of them were of bacterial origin, including 3% of botulism and 39% were of nonbacterial origin. There were registered 19,4% of outbreaks in catering units, 75,4% - in home circumstances and in other situations - 5,2%. The diseases occurred in severe and moderate forms in 0,72% of cases (3 patients have died). It is a tandencz to promote healthy nutrition among people, as well as to implement the HACCP analysis system in food units, which deal with processing, storing, transporting and saling of foods.
Key words: foods, food poisoning, prevention. Резюме
Медико-социальные аспекты острых пищевых отравлений
В статье изложены некоторые медико-социальные аспекты, исходящие из результатов изучения вспышек острых пищевых отравлений у 3210 пострадавших острыми пищевыми отравлениями, имевших место в Республике Молдова за шесть лет. Были выявлены факторы риска, а также рекомендованы меры профилактики. Случаи пищевых отравлений были зарегистрированы в большинстве административных территорий. По своему происхождению 61% из них являются бактериальными, включая 3% ботулизма и 39% - не бактериальными. Из общего числа случаев пищевых отравлений 19,4% возникли по вине предприятий общественного питания, 75,4% - в быту и 5,2% - в других обстоятельствах. Заболевания протекали в тяжелой и средней формe, 0,72% пострадавших умерли. Актуальны пропаганда рационального питания среди населения и внедрение на предприятиях, которые заняты переработкой, хранением, перевозкой и продажей продуктов питания, системного анализа НАССР.
Ключевые слова: продукты, отравления, профилактика.
Introducere
Alimentatia constituie o problemä cotidianä in viata omului, din care cauzä necesitä o atentie permanentä si maximä. Fiind un proces complex, conditionat de formele diversificate prin care se carecterizeazä, alimentatia are la bazä dieta corespunzätoare pentru fiecare om, in ra-port direct cu propria stare de sänätate. Devierile de la cerintele proprii dietei respective induc un risc pentru sänätate [11].
Datoritä complexitätii sale compozitionale, posibili-tätilor de contaminare biologicä, chimicä si nenumärate-lor manipuläri prin care poate trece in timpul preparärii, conditionärii, stocärii, desfacerii sau chiar consumului, alimentul este expus riscului de impurificare, contaminare si alterare. ín cazul folosirii alimentelor contaminate masiv cu un anumit fel de microorganisme sau care contin cantitäti riscante de substante toxice de origine organicä sau neorganicä, se produc intoxicatii alimentare acute [3, 8, 10, 14].
ín conditiile socioeconomice si culturale actuale din Republica Moldova se constatä existenta unor probleme in organizarea asigurärii populatiei cu produse alimentare corespunzätoare exigentelor de calitate, iar traditiile si obiceiurile alimentare nesänätoase urmeazä a fi schimbate [5,10,11].
Siguranta alimentelor si promovarea alimentatiei rationale creeazä conditii favorabile pentru ocrotirea, fortificarea sänätätii si reducerea discrepantelor dintre diferite categorii de populatie [5].
Scopul prezentului studiu este evaluarea unor as-pecte de influentä asupra sänätätii publice a intoxicatiilor alimentare acute si trasarea mäsurilor de preventie.
Material si metode
Pentru aprecierea intoxicatiilor alimentare drept problemä de sänätate publicä au fost analizate datele statistice referitoare la intoxicatiile alimentare acute inre-gistrate in Republica Moldova in perioada 2004-2009.
Materialele pentru studiu au fost extrase din anu-arele statistice Starea sanitaro-igienicá si epidemiológica in Republica Moldova in perioada 2004-2009, elaborate de Centrul National de Sänätate Publicä [1].
Pentru obtinerea datelor si efecturea studiului au fost utilizate urmätoarele metode: igienicä, epidemio-logicä, statisticä [15].
Din cauze socioeconomice, o mare parte din po-pulatie suferä de penurie alimentarä. ín situatia creatä,
B5
intoxicatiile alimentare reprezintä o problemä ac-tualä, care are repercursiuni cotidiane. Ea necesitä o sustinere activä din partea Statului, promovarea obiceiurilor sänätoase de alimentatie la nivel de comunitate si familie.
Rezultate si discutii
Studiul epidemiologic al datelor statistice de-notä cä in perioada 2004-2009 au suportat intoxicatii alimentare acute 3210 persoane, inclusiv bolnavi cu varsta panä la 17 ani ce alcätuiesc 9%, cuprinzand forme medii si grave de manifestare, inclusiv dece-date 0,72%.
Cauzele deceselor sunt deficientele serioase existente in calitatea organizärii si acordärii asis-tentei medicale bolnavilor cauzate de cunostintele insuficiente ale medicilor, indeosebi necunoasterea clinicii maladiei, spitalizarea tardivä, accesul limitat la serviciile medicale in cazul intoxicatiilor alimentare acute [4, 6, 7, 13].
Repartizarea bolnavilor dupä locul de consumare a mancärii este urmätoarea:
19,4% - intoxicatii alimentare acute in intre-
prinderi de alimentatie publicä;
75,4% - intoxicatii alimentare acute in coditii
casnice;
5,2% - intoxicatii alimentare acute in alte lo-curi.
Din numärul total de intoxicatii alimentare acute, cele de provenientä bacterianä alcätuesc 61%, iar nemicrobianä - 39% fatä de 24% si 76% in perioada premergätoare 1990-2003 [13].
ín ordine cronologicä, maladiile au in fond o inregistrare anualä, caracterizandu-se prin cresterea s-au scäderea neuniformä a numärului persoanelor afectate, dupä cum urmeazä: 2004 - 19,7%, 2005 -9,3%, 2006 - 16,6%, 2007 - 8,4%, 2008 - 14,2% si 31,8% in anul 2009 (vezi figura).
Rezultatele studiului intoxicatiilor alimentare acute in perioada mentionatä se caracterizaeazä si prin implicarea majoritätii teritoriilor administrative, avand o intensitate diferitä. Maladiile sunt favorizate de lipsa conditiilor sanitaro-igienice pentru prepa-rarea si consumarea bucatelor in cantitäti mari in conditii casnice, implicarea in prepararea bucatelor si deservire a persoanelor färä studii speciale, cu ati-tudine sanitaro-igienicä negligentä fatä de sänätatea proprie si a persoanelor deservite, fapt caracteristic si pentru maladiile analogice, rezultate in urma ali-mentatiei cotidiene individuale [13].
Produsele alimentare incriminate in situatiile de intoxicatii alimentare acute de origine microbianä variazä de la caz la caz, fiind unul, douä sau mai multe
produse: din carne, de cofetärie cu cremä, din peste, lactate, legume si fructe.
35-,'' 30 25 20' 15' 10 5 0
2004 2005 2006 2007 2008 2009
Distributia procentualá a persoanelor afectate de intoxicatii alimentare acute in perioada 2004-2009 in República Moldova.
In aspect etiologic, intoxicatiile alimentare acute au fost provocate de microflora patogenä si conditional patogenä: Staphylococcus aureus, bac-teriile coliforme, grupa enterococilor, grupa Proteus, Clostridium perfringens si Clostridium botulinum. Un loc aparte in intoxicatiile alimentare acute de origine microbianä ii revine botulismului, in aparitia cäruia au fost implicate proviziile conservate in conditii casnice din carne, peste, ciuperci, legume si fructe.
Intoxicatiile alimentare acute de origine nemicrobianä sunt in exclusivitate intoxicatii cu nutrimen-te din ciuperci. Toate ciupercile consumate provin din flora spontanä, evidentiindu-se speciile: Amanita phalloides, Amanita muscarina si Amanita panteria.
Datele mentionate reflectä nivelul calitätii produselor, al activitätii serviciilor si inspectiilor de supraveghere a procesului circuitului alimentar, cunostintele populatiei in organizarea alimentatiei sänätoase si specificä necesitatea realizärii unor mä-suri operative inainte ca factorii de risc sä actioneze asupra inräutätirii calitätii produsului si, implicit, asupra sänätätii consumatorului. Totodatä, studiul confirmä prioritatea mäsurilor sanitaro-igienice si avantajele economico-financiare ale acestora, inclusiv in contextul sänätätii publice.
Circumstantele ce se formeazä pentru produsele alimentare pe parcursul circuitului deplin se ca-racterizeazä prin multitudinea factorilor de risc, care influenteazä negativ calitatea produselor alimentare, inclusiv la etapa consumului uman [10,12,16].
Factorii de risc ce pot conditiona izbucnirea intoxicatiilor alimentare acute sunt:
• materia primä insalubrä;
• nerespectarea cerintelor si normelor sanitaro-igienice si tehnologice in procesul de preparare, fabricare a produselor alimentare;
• folosirea tehnologiilor învechite si nivelul scäzut de cunostinte al producätorilor de alimente;
• pästrarea incorectä a produselor alimentare, fapt ce duce la insalubritate;
• cultura nutritionalä joasä la o anumitä parte din populatie, exprimatä prin traditii si obiceiuri alimentare nesänätoase;
• nivelul scäzut al cunostintelor consumatorului în organizarea alimentatiei sale rationale. Factorii de risc enumerati complicä conditiile
de alimentatie a populatiei prin:
• accesul redus al unor categorii de populatie la produsele alimentare de o valoare nutritivä maltä si inofensive;
• posibilitäti limitate ale päturilor sociale defa-vorizate ale populatiei de a acceda la serviciile întreprinderilor de alimentatie publicä.
Toti acesti factori duc la:
• conditii igienice precare de alimentatie;
• desfäsurarea ceremoniilor familiale de proportii în conditii inadecvate de casä;
• posibilitäti de izbucnire a intoxicatiilor alimentare acute la populatia de toate vârstele, indife-rent de nivelul de trai si mediul de resedintä;
• pierderi de ordin moral si material;
• cresterea numärului de victime prin intoxicatii alimentare acute în conditii de casä;
• persistenta formelor grave de intoxicatii alimentare acute si a cazurilor de deces;
• prezenta afectatilor în rândurile copiilor, inclusiv a formelor grave cu sfârsit letal.
Toate cele evidentiate subliniazä necesitatea:
• implementärii sistemului de analizä a pericolu-lui si de control în punctele critice de control (HACCP - Hazard Analysis, Critical Control Points), în unitätile ce produc, prelucreazä, depo-ziteazä, transportä si comercializeazä produse alimentare [9];
• perfectionarea asistentei medicale prin instru-irea periodicä a medicilor de familie în proble-mele de clinicä si diagnostic al intoxicatiilor alimentare acute;
• promovarea activä a politicii alimentatiei rationale la nivel de Stat, familie si individ. Implementarea sistemului international de
supraveghere si control al circuitului alimentar la nivelul industriei alimentare, alimentatiei publice si co-mert realizeazä, pe längä succesele igienico-sanitare, si avantaje economico-financiare usor deductibile. Aceasta favorizeazä organizarea controlului la nivelul obiectivelor de profil alimentar pe întreg ciclul într-o manierä logicä, simplä, unitarä si eficientä [9].
Concluzii
Studierea cazurilor de intoxicatii alimetare acute descifreazä particularitätile prin care acestea
se manifestá, demonstrÎnd actualitatea problemei, precum si necesitatea perfectionárii asistentei medicale primare prin instruirea periodicá a medicilor de familie În problemele de clinicá si diagnostic al intoxicatiilor alimentare acute, prin promovarea alimentatiei rationale la nivel de stat, comunitate, familie si individ.
Bibliografie
1. Anuar statistic Starea sanitaro-igienicá §i epidemioiogicá În Repubiica Moidova, anii 2OO4-2OO9. Centrul National de Sánátate Publicá.
2. Chirlici A., Jalbá U. Igiena aiimentatiei, Chijináu, 2GG1, p. 232-234.
3. Dumitrescu H., Milu C., Controiui fizico-chimic ai aii-menteior, Bucurejti, 1997, 32B p.
4. Etco C., Management În sistemui de sánátate, Chijináu, 2GG6, p 513, б35, б3б.
5. Hotárârea Guvernului Republicii Moldova nr. BB6 din G6.GB.2GG7 Cu privire ia aprobarea Poiiticii Nationaie de Sánátate, În: Monitorui OficiaiaiR. M., nr. 127-13G din 17.GB.2GG7.
6. Hotárarea Guvernului Republicii Moldova nr. 1471 din 24.12.2GG7 Strategia de dezvoitare a sistemuiui de sánátate În perioada 2OO8-2O17, În: Monitorui Oficiai ai R. M., nr. B-1G din 15.G1.2GGB.
7. Hotárârea Guvernului Republicii Moldova nr. 747 din G3.1G.2G11 Cu privire ia aprobarea strategiei În do-meniuisiguranteiaiimenteior pentru anii2O11-2O15, În: Monitorui Oficiai ai R. M., nr. 17G-175 din 14.1G.2G11.
B. Mihele D., Igiena aiimentatiei, Bucurejti. 2GGB, p. 4б9.
9. Hotárârea Guvernului Republicii Moldova nr. 3B4 din 12.G5.2G1G Reguiamentui Serviciuiui de Supraveghere de Stat a Sánátátii Pubiice, În: Monitorui Oficiai ai R. M., nr. 7B-BG din 21.G5.2G1G. 1G. Sârbu, D. Siguranta aiimenteior §i sánátatea umaná, Cluj Napoca, 2GG7, p. 16G.
11. Mincu lu., Boboia D., Aiimentatia omuiui sánátos §i boinav, Bucurejti, 1975, p.1G.
12. Legea Parlamentului Republicii Moldova Privind su-pravegherea de stat a sánátátii pubiice nr.1G-XVI din G3.G2.2GG9. În: Monitorui Oficiai ai R. M., nr.67 din G3.G4.2GG9.
13. Leonte A., Uneie rezuitate aie studiuiui intoxicatiiior aii-
mentare acute, În: Revista Sánátate Pubiicá Economie §i Management În Mediciná, nr. 2, 2GG5, Chijináu, p. 36-4G.
14. Opopol N. et. al., Nutritia În sánátatea pubiicá, Chijináu,
2GG6, p. 43.
15. Tintiuc D., Etco C. et. al., Sánátate Pubiicá §i Manage-
ment, Chijináu, 2GG2. 1в. Опопол H., Коробов П., Эколого-гигиенический мониторинг. Проблемы и решения, Кишинэу, 2GG1, с. B1.
Prezentat ia 2O. 12.2O12
Afanasie Leonte, sef sectie management În sánátate publicá si promovarea sánátátii, Centrul de Sánátate Publicá raional Orhei tel: (235) 2-17-63,
mob: 078801203, csporhei@mednet.md
B?
