CC BY
10SÂNÂTATE PUBLICÁ
\
ASISTENTA MEDICALÁ A LUCRÁTORILOR
)
GOSPODÁRIILOR TÁRÁNE§TI
Grigore FRIPTULEAC1, Iurie PÎNZARU2
('USMF Nicolae Testemitanu, 2Centrul National de Sânâtate Publica)
Summary
With Respect to the Medical Care Provided to Workers from Farm Households
The article presents an assessment of the medical care provided to workers from farm households. It is established that in the rural public health system the shortage of primary care providers is getting worse, that few rural residents have medical insurance, and that family physicians have insufficient knowledge in the field of health promotion, development and implementation of prophylactic measures.
Key words: medical care, workers from farm households, primary care providers, medical insurance, healthy way of life.
Резюме
Медицинское обслуживание работников крестьянских хозяйств
Представлена оценка медицинского обслуживания работников крестьянских хозяйств. Установлено, что в сельской системе здравоохранения обострилась проблема обеспечения медицинскими кадрами, очень мало крестьян располoгают медицинским страхованием. Семейные врачи имеют недостаточные знания в области пропаганды здорового образа жизни, разработки и внедрения профилактических мероприятий.
Ключевые слова: медицинское обслуживание, крестьянские хозяйства, медицинское страхование, семейные врачи, здоровый образ жини.
Introducere
Refórmele sistemului de sânâtate publica din República Moldova, care au demarat dupâ anul 1997, au apreciat la etapele initiale procesele de reorganizare §¡ trecere la conceptul medicinei de familie ca temelie a asistentei medicale de care se bucurâ populatia târilor avansate. Aceste procese pentru tara noastrâ au început anume în spatiul rural, unde conco-mitent au apârut §i probleme specifice care trebuiau sâ fie solutionate (4). Ele constau în diagnosticarea precoce a bolii, acordarea ajutorului medical urgent, succesul preconizat al cursului de tratament §i, nu în ultimul rând, în açteptârile eficacitâtii mâsurilor de preventie [1, 5]. Aceste prevederi depind de calitatea §i de accesul populatiei la asistenta medicalâ §i sunt incluse în Política Nationalâ de Sânâtate a Republicii Moldova [3].
Material fi metode
Au fost chestionati lucrâtorii medicali §i lucrâtorii gospodâriilor târâne§-ti în 6 sate din zonele de Nord, Centru §i Sud ale republicii, cu scopul de a evalua accesul la asistenta medicalâ. Au fost luate în consideratie ponderea lucrâtorilor gospodâriilor târâne§ti ce detin polita de asigurare medicalâ; asigurarea localitâtilor cu lucrâtori medicali; opiniile medicilor de familie pri-vind prioritâtile acordârii serviciilor medicale acestei categorii de populatie; propunerile medicilor privind câile de îmbunâtâtire a asistentei medicale, necesitatea activitâtilor profilactice.
Rezultate fi discutii
În ultimul deceniu s-a agravat problema asigurârii cu cadre a sistemului rural de sânâtate. Estimând asigurarea locuitorilor din localitâtile rurale cu cadre medicale, am constatat câ la 10.000 de locuitori le revin în diferite localitâti de la 2,3 pânâ la 7,8 medici. Numârul de asistenti medicali cu studii medii la 10.000 locuitori constituie între 17,1 §i 33,3 (vezi figura). Comparativ cu datele medii pe urbe §i chiar pe raioane, în localitâtile rurale se atestâ o insuficientâ acutâ de cadre medicale, fapt care î§i pune amprenta pe rezul-tatele diagnosticului timpuriu al stârilor morbide §i ale profilaxiei.
Ponderea lucrâtorilor gospodâriilor târâne§ti, care dispun de polite de asigurare obligatorie de asistentâ medicalâ, este destul de variatâ. Astfel, în localitâtile studiate în care ponderea lucrâtorilor gospodâriilor târâne§ti atinge valoarea de 75- 97%, numârul de târani-detinâtori de polite de asigurare medicalâ câtre 01.02.2007 a constituit cea mai joasâ valoare în comparatie cu celelalte localitâti - 1,4-19,2% (vezi tabelul). În localitâtile cu o pondere mai moderatâ a târanilor fatâ de totalitatea de locuitori, detinâtorii de polite de asigurare medicalâ printre lucrâtorii gospodâriilor târâne§ti constituie 30,1-70,9%, iar printre celelalte categorii de locuitori din sate (grupul de control) - 50,0-100,0%. De mentionat câ cei din grupul de studiu în 38,478,6% cazuri î§i procurâ singuri polita, iar cei din grupul de control doar în 0-36,7% cazuri.
SÄNÄTATE PUB LI C À
Ponderea lucrätorilor gospodäriilor täräne§ti ce detin polite de asigurare medicalä nu depinde de ponderea pensionarilor din localitate, de aceea probabil coeficientul de corelatie (r) între ace§ti indici este mic - 0,35.
80,00 70,00 60,00 50,00 40,00 30,00 20,00 10,00 0,00
J
Lopatnic Alexandreni
Opaci
Tocuz
Coliba§
Manta
I medici □ asistenf medicali
Asigurarea populatiei din localitâtile rurale cu lucrâtori medicali (la 10.000 de locuitori)
Numârul lucrâtorilor gospodâriilor târâne§ti (LGT) din localitâtile-pilot detinâtori de polite de asigurare medicalâ
Zona geograficä Ponderea LGT, % Nr. politelor de asigurare detinute de LGT Ponderea LGT ce detin polite de asigurare medicalä, %
Nord 1 74,8 150 19,2
Nord 2 38,8 318 70,9
Centru 1 82,1 29 1,6
Centru 2 97,0 34 1,4
Sud 1 37,7 943 30,1
Sud 2 46,1 696 54,5
Media 62,8 361,7 29,6
Ponderea pensionarilor în structura demograficä nu corelea-zä cu ponderea pensionarilor care detin polite - coeficientul de corelatie (r) constituie - 0,19.
Investitiile täranilor în sänätate sunt extrem de mici. Practic, pe parcursul unui an dintre cei chestionati au fost la sanatoriu §i la mare doar câte 1-2 persoane.
Anual trec examenul medical periodic foarte putini tärani din grupul experimental, îndeosebi în Nord (12,5-45,5%) §¡ în Centru (9,6-14,8%). Sunt mai exigenti în aceastä privintä cei din zona de Sud (93,5-94,4%) §i cei din lotul de control (66,7-100,0%).
Atitudinea medicilor de familie fatä de problemele sänätätii din comunitate are o importantä majorä printre indicii de evaluare a asistentei medicale. În acest context, ei au fost supu§i unui sondaj în vederea aprecierii atitudinii fatä de profesie, fatä de mäsurile profilactice §i curative; de asemenea, în vederea expunerii opiniei specialiçtilor despre elaborarea §i implementarea mäsurilor de ümbunätätire a calitätii serviciilor medicale la sate.
La cerinta:„Denumitiactivitâtile mediculuide familie referitoare la acordarea asistentei medicale lucrâtorilor gospodâriilor târâne^ti", la compartimentul „Cu scop profilactic" toti respondentii au mentionat „vaccinarea profilacticâ"; 2 räspunsuri au indicat „dispensa-
rizarea táranilor"; 5 - „profilaxia tuber-culozei infectiile sexual transmisibile"; 2 ráspunsuri - „examenul profilactic" §i doar un singur ráspuns -„promovarea modului sánátos de viatá".
La intrebarea„Ce propuneti pentru fmbunátátirea asistentei medicale acor-date lucrátorilor gospodáriilor táráne$-ti?"toti medicii de familie au mentionat asigurarea oficiilor mediilor de familie cu utilaj modern, asigurarea materialá §¡ financiará corespunzátoare, asigurarea cu medicamente. Unul dintre medicii de familie a subliniat despre necesitatea unui laborator clinic §i bio-chimic, unei ambulante, unei functii de stomatolog, necesitatea organizárii examenului medical al táranilor cel putin de 2 ori pe an. Totodatá, a fost subliniatá ideea rezolvárii problemei indestulárii táranilor cu polite de asigurare medicalá.
La intrebarea: „Care ar fi fn viziu-nea Dvs. locul medicului de familie fn acordarea asistentei medicale primare lucrátorilor gospodáriilor táráne^ti?" unii medici de familie au intampinat dificultáti §i nu au ráspuns, altii au mentionat necesitatea acordárii asistentei medicale primare §i urgente §i numai un medic de familie a subliniat activitatea profilacticá pentru preven-tia maladiilor.
Rezultatele obtinute in urma sondajului medicilor de familie din lo-calitátile rurale denotá insuficienta lor de cuno§tinte in domeniul promovárii sánátátii, elaborárii §i implementárii másurilor de profilaxie, indeosebi a maladiilor neinfectioase, a notiunilor de „factori de risc pentru sánátate", a másurilor de ameliorare §i fortificare a stárii de sánátate. ínráutátirea con-ditiilor socioeconomice in localitátile rurale au conditionat §i dificultátile apárute in sistemul de asistentá medicalá in comunitate. Remunerarea mun-cii sub nivel a lucrátorilor medicali, echipamentul §i utilajul invechit, lipsa surselor informational de specialitate,
SÁNÁTATE PUBLICÁ
refuzul speciali§tilor tineri de a activa În localitàtile rurale, imposibilitatea acordàrii spatiului locativ pentru tinerii speciali§ti au redus brusc calitatea serviciilor medicale acordate (1, 2).
Concluzie
Calitatea asistentei medicale În localitàtile rurale studiate nu diferà esential de la o localitate la alta §i se caracterizeazà prin insuficienta acutà de cadre, numàrul foarte mic al lucràtorilor gospodàriilor tà-ràneçti detinàtori de polità de asigurare medicalà, cunoçtinte slabe a medicilor de familie În problemele promovàrii sànàtàtii, elaboràrii §i implementàrii màsurilor profilactice. Aceste particularitàti trebuie luate În considerare la elaborarea politicilor statale §i comunitare În domeniul sànàtàtii.
Bibliografie
1. Etco C., Management în sistemul de sánátate, Editura Epigraf, Chijinàu, 2GG6, 8б2 p.
2. Pantea V., Opopol N., Bahnarel I. $.a., Sánátatea în
relatie cu mediul (editia a ll-a), Chijinàu, Tipografía Sirius, 2G1G, 11б p.
3. Politica Nationalá de Sánátate a Republicii Moldova. Aprobatà prin Hotàrârea Guvernului RM nr. 88б din G6. G8.2GG7, Chiçinàu, 28 p.
4. Popujoi E., Bivol G., Curocichin Gh. j.a., Unele as-pecte ale tranzitiei la medicina de familie ca formá de asistentá medicalá primará în Republica Moldova, În Problemele actuale ale sánátátii populatiei §i reformei asistentei medicale, Chijinàu, 2GGG, p. 5-8.
5. Tintiuc D., Savin V., Moraru C., Stadler L., Managements asistentei medicale primare în Republica Moldova, Chijinàu, Editura Universul, 2GGS, 28G p.
Prezentat la 1S.12.2Q1Q
Friptuleac Grigore
dr. hab., prof. universitar
Catedra Igiena USMF Nicolae Testemitanu
tel.: +373 22 2GS 4б4,
mob.: G79S6G448
e-mail: grfriptuleac@rambler.ru
