CC BY
0CZU: 615.15:366.61
ASIGURAREA INFORMATIONAL! A COMUNICÂRII FARMACISTULUI ÎN PROCESUL DE ASISTENTÂ FARMACEUTICÂ A POPULATIEI
Stela ADAUJI
Catedra de farmacie socialâ Vasile Procopisin, IP Universitatea de Stat de Medicinâ si Farmacie Nicolae Testemitanu
Rezumat
In urma studierii particularitatilor de comunicare a farmacis-tului in procesul de asistenta cu médicamente a populatiei, s-a propus un model schematic al acestui proces. Prin intermediul unui chestionar completat de 320 de farmacisti, s-a constatat ca 94,68% dintre acestia detin abilitati de comunicare verbala si sunt implicati in procesul de consiliere a pacientilor la eliberarea medicamentelor, inclusiv a celor din lista Rx. De asemenea, farmacistii dispun de surse necesare pentru a obtine informatii despre medicamente si poseda cunostintele si abilitatile nece-sare pentru a identifica si evalua problemele de sanatate ale pacientilor in cazul tratamentelor de automedicatie si pentru a monitoriza aceste procese. Un aspect important evidentiat in studiu este lipsa instrumentelor de informare operativa (ne-mijlocit in procesul de asistenta cu medicamente) referitoare la aspectele utilizarii medicamentelor in functie de manifestarile clinice ale imbolnavirii. De asemenea, s-a constatat ca nu exista posibilitatea de a accesa informatii obiective cu privire la caracteristica pacientului referitoarea la nevoile sale de sanatate din sistemele informationale existente in exploatare. Aceste instrumente potfi dezvoltate in cadrul sistemelor informationale existente, precum si prin integrarea sistemelor informationale farmaceutice in sistemul de asistenta medicala a populatiei in conditii de ambulator prin modulul de prescriptie electronica ce se afla in prezent in curs de elaborare si implementare. Procesul de comunicare dintre farmacistsi pacient este influentat de mai multi factori care pot reduce eficienta comunicarii, precum si de anumite activitati profesionale pe care farmacistul le realizeaza ca atributii de serviciu: intocmirea documentelor, evidenta, gestionarea stocurilor de medicamente, monitorizarea acestora, gestionarea fluxului de pacienti etc.
Cuvinte-cheie: asistenta farmaceutica, farmacist, comunicare, asigurare informationala
Summary
Information support of the pharmacist's communication in the process of pharmaceutical assistance of the population
Because of the systematization of the pharmacist's communication features in the process of drug assistance to the population, we proposed a schematic model of this process. The survey, which involved 320 pharmacists, revealed that 94.68% of them possess verbal communication skills and active engage in counseling patients during medication dispensing, including from the Rx list. Pharmacists have access to essential information sources about medicines and possess and possess the necessary knowledge and skills to identify and evaluate patients' health problems, particularly when it comes to self-medication treatments and can be involved in monitoring these processes. The lack of operational information tools from the
https://doi.org/10.52556/2587-3873.2023.2(95).03
information systems in operation, (directly in the medication assistance process) regarding the aspects of medication use, taking into account the clinical manifestations of the disease and the total lack of the possibility to access objective information about the patient's characteristics, regarding his health needs, was highlighted. These tools can be developed within the existing information systems as well as by integrating the pharmaceutical information systems into the medical assistance system of the population in outpatient conditions, through the electronic prescription module under development and implementation. The study also identified various mitigating factors and professional duties that influence the pharmacist's communication process with patients, as well as some professional activities that the pharmacist performs as work duties: perfecting documents, records, management, monitoring drug stocks, patient flow etc.
Keywords: pharmaceutical assistance, pharmacist, communication, information support
Резюме
Информационное обеспечение общения фармацевта в процессе оказания фармацевтической помощи населению
В ходе исследования особенностей общения фармацевта в процессе оказания лекарственной помощи населению была предложена схематическая модель данного процесса. На основе опроса 320 фармацевтов было выявлено, что 94,68% из них владеют навыками общения и через различные процедуры активно участвуют в консультировании пациентов при выдаче лекарственных средств (ЛС), в том числе из рецептурного списка. Они также имеют доступ к необходимой информации о ЛС и обладают знаниями и навыками, необходимыми для определения и оценки проблем со здоровьем пациентов в случае самолечения, а также способны осуществить мониторинг этих процессов. Было отмечено, что отсутствует возможность получения в оперативном режиме информации (непосредственно в процессе медикаментозной помощи) по аспектам применения лекарств с учетом клинических проявлений заболевания и полное отсутствие возможности доступа к объективной информации о пациенте, относительно его потребностей и состояния здоровья с помощью информационных систем, находящихся в эксплуатации. Эти инструменты могут развиваться в рамках существующих информационных систем, а также путем интеграции фармацевтических информационных систем в информационную систему медицинского обеспечения населения в амбулаторных условиях, особенно через разрабатываемый и внедряемый
модуль электронного рецепта. На общение фармацевта с пациентом влияют некоторые факторы, затрудняющие процесс, а также действия, связанные с профессиональными обязанностями фармацевта, такими как ведение различной документации, учет и отчетность, мониторинг запасов лекарств, обслуживание большого потока пациентов и т. д.
Ключевые слова: фармацевтическая помощь, фармацевт, общение, обеспечение информации
Introducere
Manifestarea si existenta omului ca fíintá so-cialá in orice domeniu al vietii si activitátii sale nu este posibilá fárá comunicare.
Comunicarea este un element esential in atin-gerea sensului si obtinerea fínalitátii intentiilor, dorintelor, aspiratiilor, atitudinilor si actiunilor omului, fácandu-le inteligibile pentru ceilalti si, in acelasi timp, permitandu-ne sá percepem modul in care ceilalti se manifestá fatá de noi [3].
Relatiile de comunicare dintre oameni sunt extrem de diversifícate, complexe si structurate, iar omul existá, de fapt, intr-un mediu comunicational permanent, care ii structureazá si ii afecteazá acti-vitatea in fíecare clipá. Comunicarea devine astfel esentialá pentru realizarea scopurilor propuse pen-tru orice organizatie, prin planifícare, programare, coordonare, control, motivare, consultare si participare activá a membrilor sái.
Reiesind din faptul cá farmacistul este singurul specialist acreditat din domeniul sánátátii si medi-camentului, avand ca scop principal educarea, in-formarea, intervievarea si consilierea pacientului, precum si eliberarea de medicamente, atunci ne dám bine seama cá, dupá cum se mentioneazá [1], comunicarea cu pacientul devine astfel deosebit de importantá, ba chiar vitalá in unele circumstante. Farmacistul trebuie sá identifice cu atentie nevoile pacientului, sá utilizeze un arsenal de instrumente de comunicare performante si sá le aplice in fíecare situatie, mai ales cand pacientul are dificultáti in ex-primarea nevoilor sale. De asemenea, este esential sá-i explice pe intelesul pacientului modul de administrare, posibilele efecte secundare si alte aspecte legate de medicamente.
Relatia stransá dintre farmacist si pacient trebuie sá se bazeze pe sinceritate, fncredere depliná si fidelitate. ín interesul pacientului, acesta ar trebui sa-si aleagá o farmacie (si un farmacist), unde sá pri-meascá intotdeauna asistentá farmaceuticá si medicamente conforme cu asteptárile sale. La randul sáu, farmacistul ar cunoaste problemele pacientului si istoricul utilizárii de cátre el a medicamentelor.
Comunicarea ca procedurá de transmitere a informatiei se realizeazá ca un ansamblu de ca-
racteristici care se manifesté in relatie cu proce-sul comunicárii sub formé de functii, fiecare dintre care influenteazá componentele procesului comunicational [2]:
a) Functia expresivá (emotivá/interjectionalá) se manifestá mai ales prin interjectii, mijloace stilistice sau propozitii exclamative, influenteazá stárile eficace ale emitátorului si are ca scop ilustrarea atitudinii afective a vorbitorului.
b) Functia conativá (de apel/retoricá/persuasivá) este realizatá prin imperativul verbelor si vo-cativul substantivelor, orienteazá enuntul cá-tre receptor cu scopul de a obtine o reactie/ ráspuns de la acesta.
c) Functia referentialá (denotativá/cognitivá/ informativá) comunicá informatii privitoare la lumea imaginará sau realá, prin formularea de enunturi neutru-informative, este orientatá spre referentul mesajului, care constituie, de altfel, si scopul functiei.
d) Functia faticá se realizeazá prin intrebári, afirmatii sau confirmári, care verificá atentia si asigurá controlul comunicárii dintre interlocu-tori (canalul).
e) Functia metalingvisticá constá in oferirea explicatiilor adáugátoare, gesturilor care sá completeze ideea, intonatia sugestivá pentru decodarea mesajului de cátre receptor si are ca scop verificarea termenilor comunicárii (co-durilor), astfel incat receptarea mesajului sá fie clará si asigurá faptul cá cuvintele utilizate pe parcursul comunicárii au forma si sensul co-recte.
f) Functia poeticá (esteticá/ literará) evidentiazá mai ales forma si mai putin continutul comunicárii, fiind vizibilá in sloganuri publicitare, proverbe, expresii si locutiuni populare etc. Nu neapárat toate aceste functii si nu in egalá
másurá sunt importante si se realizeazá in procesul de asistentá farmaceuticá.
Pentru o comunicare eficientá cu pacientul, se accentueazá necesitatea a trei dintre cele mai importante abilitáti de comunicare: a intreba, a ascul-ta si a informa. Aceste abilitáti sunt la fel de importante si in situatia de comunicare dintre farmacist si pacient [4]. ín acest sens, farmacistul: a) íntreabá pacientul ca sá inteleagá ce ar dori el sá obtiná in urma convorbirii cu farmacistul. Cand pacientul intreabá, farmacistul intentioneazá sá afle mai multe informatii, dar si opinii, idei, frámantári, preocupári pe care acesta le are. Farmacistul poate utiliza
acest instrument pentru a ajuta pacientul sá descopere posibilitátile si resursele pe care le are pentru a initia si monitoriza un tratament. Farmacistul trebuie sá influenteze discutia cu pacientul astfel încât ultimul sá fie sincer rás-punzând la Íntrebárile adresate.
b) Ascultá ce doreste pacientul pentru a-l putea ajuta. Atunci când ascultá cu atentie vizitato-rul, farmacistul întelege ceea ce are de spus pacientul si îi dá de înteles cá ceea ce spune acesta este important. Prin ascultarea atentá, farmacistul mcurajeazá pacientul sá se deschi-dá si sá fie sincer, facilitând astfel o comunicare caldá si eficientá. Precum si crearea unei legá-turi de încredere, pe care vizitatorul se poate baza pentru a accepta tratamentul. Ascultarea [6] reprezintá un proces activ de receptare, dar are o functie importantá si pentru emitent, în primirea feedbackului. Printr-un proces activ de ascultare, multe din-tre deficientele de transmisie pot fi corectate.
c) Informeazá pacientul despre optiunile care ar fi recomandabile în situatia sa. Farmacistul oferá pacientului date, cunostinte, argumente, exemple si recomandári, care îl pot motiva pentru acceptarea si respectarea tratamentu-lui [5].
Toate acestea presupun, în primul rând, o pre-gátire profesionalá multilateralá a farmacistului, în special în domeniul medicamentului si tratamentu-lui medicamentos în problemele cu care pacientii se adreseazá în farmacie. De asemenea, farmacistul trebuie sá aibá acces operativ la toatá informatia necesará pentru a lua cele mai corecte decizii ca ráspuns la nevoile pacientului.
În baza celor mentionate, drept scop al cer-cetárii a fost stabilitá evidentierea necesitátilor de
comunicare, cu aprecierea continutului informatiei necesare în realizarea comunicärii si a surselor de informatie a farmacistilor în procesul de asistentä farmaceuticä a populatiei, orientate spre asigura-rea utilizärii rationale a medicamentelor în vederea obtinerii beneficiilor pentru sänätate.
Materiale si metode
În scopul determinärii gradului de posesie a abilitätilor de comunicare a farmacistilor, necesitätilor informational asigurärii procesului de comunicare eficientä, surselor de informare necesare farmacistului si aspectelor practice privind comunicarea în procesul de asistentä farmaceuticä a populatiei, s-a utilizat metoda de chestionare, ca fiind eficientä în acumularea unui volum mare de informatie într-un timp relativ scurt. Pentru acest scop, s-a elaborat un chestionar în care au fost incluse 16 mtrebäri de diferite tipuri, forme si esentä. Caracteristicile si cerintele de bazä fatä de chestionar, tipurile de mtrebäri si cerintele respective fatä de ele au fost elaborate în conformitate cu reco-mandärile aprobate în vigoare [6].
În partea introductivä a chestionarului, s-au solicitat informatii ce caracterizeazä nivelul pro-fesionalismului respondentilor în dependentä de diversi factori si cunostintele în domeniul respectiv.
Chestionarul a inclus mtrebäri de tip închis, de tip deschis si mixte. fatrebärile de tip închis contin toate variantele posibile de räspunsuri, iar respon-dentul alege unul (mtrebäri cu räspunsuri unice, simple) sau câteva din ele (mtrebäri cu räspunsuri multiple).
Lotul de cercetare reprezentativ (306 farmacisti) a fost calculat în Programul EpiInfo 7.2.2.6, compartiment „StatCalc-Sample Size and Power". La sondaj au participat 320 de farmacisti cu urmätoarele caracteristici:
Caracteristica participantilor Descrierea
Dupä gen 299 de femei si 21 de barbati.
Dupä vechimea în muncä 50 cu o vechime ín muncá páná la 1 an (inclusivuniistudentiabsolventi), 76 cu vechimea ín muncá íntre 1-5 ani, 74 cu vechimea ín muncá íntre 5-10 ani, 120 cu vechimea ín muncá peste 10 ani.
Dupä functia exercitatä în farmacia comunitarä 105 - farmacisti-diriginte (sef de filialá) si 215 - farmacisti.
Dupä categoria de calificare 118 detinátori ai categoriei superioare; 60 detinátori ai categoriei I; 37 detinátori ai categoriei II; 105 fárá categorie de calificare (inclusiv unii studenti absolventi).
Dupä mediul de activitate (locul de amplasare a farmaciei) 312 din mediul urban si 8 din mediul rural.
Rezultate si discutii
Procesul de comunicare, fiind unul complex, este constituit din trei elemente principale: Emitátor (sursa), Receptor (tinta), Canal (mesaj, informatie). Comunicarea reprezintá procesul de transfer al informatiei in rezultatul cáruia emitátorul (sursa) gáseste o cale prin care transforma tinta in receptor.
ín cadrul comunicárii dintre farmacist si pa-cient in procesul de asistentá cu medicamente, se evidentiazá cateva elemente cheie ale conditiilor de comunicare, si anume:
1. atat farmacistul, cat si pacientul, fiind implicati in procesul de comunicare, se regásesc si se schimbá periodic cu rolurile de emitátor-receptor;
2. chiar de la inceput, farmacistul are misiunea de a aprecia corect problemele pacientului, care in-clud perceperea informatiilor despre problemele pacientului, evidentierea grupei de risc, precizarea simptomelor, durata problemelor (dereglárilor/ simptomelor), másurile deja intreprinse, seriozita-tea/gravitatea problemelor, stabilirea corelatiei in-tre simptomele depistate si seriozitatea dereglárilor (recomandarea de a consulta medicul), dacá pro-blemele sunt minore/neinsemnate consultatie (re-comandarea tratamentului), medicamentele
au fost deja útil ¡zate sat u tilizeaee lo re onrnauá. ín procesul de comunicare, farmacistul are obligatia de a ¡nfluentapauientuUnse ns^crestatü nivelului sáu de compH^ntt ti ariu reneá lc tcatu metn UeU e altá parte, farmacistul nu are conditii si nu intot-deauna poatenm^t^^tu treaeainfor ma^^r^^ccst^rá despre pacient (fie din lipsá de timp, fie din lipsá de conditii de asigurare c uosfitdnnatelitátNS pentre realizarea corelatsei íimtre narectetiatmle s¡ actiunile medicamentului cu problemele pacientului;
3. farmacintu1 trelrwasádtepae ¡cteex^rinnt á si sá detiná ucuIpiO mauimUecunost^nte atáet ¡toc lc medicamente pentru a aprecia corect recomandári-le medicului t¡neuríltát¡lepaciet tulunEste uaaur¡el
ca farmacistul sá selecteze corect medicamentele, tinand cont de eficienta, inofensivitatea, calitatea si accesibilitatea produsului, actiunea preparatului, modul de administrare, durata tratamentului, efec-tele adverse posibile, interactiunile cu alte medicamente si alimentele, precum si conditiile de asigura-re si respectare a tratamentului in diverse situatii.
ín acest sens, farmacistul se aflá permanent intr-un camp informational despre medicamente, care serveste ca sursá de acumulare a cunostintelor, inclusiv a informatiilor privind utilizarea medicamentului in diversele probleme pe care le au pacientii, pentru a putea realiza o corelatie intre ca-racteristicile si actiunile medicamentului cu mani-festárile patologice si problemele pacientului. Campul informational despre medicamente este determinat de numárul mare de medicamente existente, care se aflá in permanentá modificare, de proce-durile permisive pentru utilizarea medicamentelor in practica medicalá, precum si de disponibilitatea semanticá, lingvisticá si chiar fizicá in unele cazuri a informatiei care le caracterizeazá. Altfel spus, farmacistul se aflá in proces continuu de comunicare interpersonalá pentru a-si asigura nivelul de cunostinte despre medicamente si despre acele situatii patologice in care el poate actiona inde-f^e^c^^ntsautean^|Deen^v^¿^sur ¡necesncn pedru ca pacientii sá apeleze la medic. Aceste mentiuni si ca-ptdtatea áe a lua cJeeli^ii corectc re denure s¡tuttie determiná nivelul de competentá si profesionalism rl ¡amero ¡tte^i. Evtánnt curn ^ca^trecct^umát^náe, tarmac¡steluutntcrslealJlriaestecat>ab¡lrápouud e intreaga informatie pentru toate medicamentele la momentul necesar, in mod operativ.
Din c cesSacontidern cite, sclemac¡arkcapro-cesului de comunicare, in cazul asistentei cu medi-camnnta t panedU^^t erebeie aomáletatá patru farmacist cu situatia in care el se aflá intr-un mediu rnformatiouaSm permanent1 med¡fiscto, (teepre 1X11113111^6 S¡ dnsure mu¡dONlu)m¡mptnmule,pa-tologiile pe care le pot avea pacientii potentiali vizi-l^^toeait^rmaciei (figura 1).
H H
EmtneSoá
Farmacist
—► ■4-
ReaepnOT
—►
t t t t
y
o o '£3, A 13 'S? 2 'S
tí M H —
EmtneSoá Pacient
ReaepSoá
Figura 1. Modelulprocesuluide comunicare farmacist-pacient - 23 -
Prin chestionarea propriu-zisá, s-a apreciat viziunea farmacistilor privitor la corespunderea procesului de asistentá farmaceuticá cu cerintele si conditiile mentionate mai sus din punct de vedere al comunicárii, iar in baza rezultatelor obtinute - s-a specificat ce ar fi necesar de intreprins in acest sens.
Pentru o comunicare eficientá, participantii trebuie sá posede anumite abilitáti specifice acestui domeniu si procesului de asistentá farmaceuticá.
Astfel, la intrebarea „Cum considerati, de care abilitáti, in baza tipurilor de comunicare, necesare in asistenta populatiei, dispuneti Dvs?", 303 respondent sau 94,68% au ráspuns cá posedá abilitáti de comunicare verbalá, 140 sau 43,75% abilitáti de comunicare paraverbalá, iar 75 sau 23,44% abilitáti de comunicare prin mimicá si gesturi. De asemenea, 76 (23,75%) de respondenti au mentionat cá posedá suficiente abilitáti de comunicare in scris, aspect care nu reprezintá o caracteristicá a farmacistului de influentá majorá asupra pacientului, cu atat mai mult cá o astfel de activitate necesitá si cheltuieli mai mari de timp.
Abilitátile de comunicare verbalá si paraverbalá sunt considerate cele mai importante in comunicare, inclusiv in procesul de asistentá cu medicamente, iar ráspunsurile denotá faptul cá nu toti farmacistii posedá abilitátile necesare pentru aceastá activitate.
Pentru a aprecia actiunile farmacistului asupra procesului de eliberare a medicamentelor cu statut Rx (care se elibereazá la initiativa medicului), s-a formulat intrebarea „Care este aportulDumneavoas-trá in procesul de asistentá farmaceuticá cu aceste medicamente?"
Cu toate cá initiativa de eliberare apartine medicului, farmacistii indicá o implicare activá in acest proces prin consultarea pacientului cu privire la problemele de sánátate (299 de ráspunsuri sau 93,44%), in timp ce 58,44% (187 de respondenti) atentioneazá asupra modului de administrare, 159 sau 49,69% concretizeazá dozele medicamentelor de administrat, iar 58 sau 18,13% atrag atentia asupra posibilelor reactii adverse si modalitátilor de ráspuns in astfel de cazuri.
Párerile farmacistilor referitor la motivatiile pacientilor pentru utilizarea unui medicament OTC, adicá de a recurge la automedicatie, s-au impártit in urmátorul mod: 181 de respondenti sau 56,56% au indicat cá pacientii utilizeazá medicamente fárá prescriptie medicalá pentru probleme minore de sánátate, deoarece considerá cá actiunea acestor medicamente este mai putin agresivá asupra or-ganismului. 236 sau 73,75% dintre farmacisti au mentionat cá pacientii apeleazá la autotratament la initiativa farmacistilor, 215 dintre respondenti
sau 67,19% au indicat cá motivul pentru utilizarea OTC este accesibilitatea acestora, inclusiv preturile mai mici in comparatie cu medicamentele cu prescriptie medicalá. 220 de respondenti (68,75%) au afirmat cá consumatorii sunt influentati sá uti-lizeze medicamente OTC de cátre terte persoane, cum ar fi rude, cunoscuti sau chiar medici. 62 de respondenti (19,38%) au mentionat cá medicamentele OTC sunt preferate in majoritatea cazurilor datoritá formelor farmaceutice mai usor de administrat, in comparatie cu medicamentele Rx.
Profesionalismul si competentele farmacistilor in furnizarea asistentei cu medicamente a populatiei sunt in mare másurá asigurate de sursele de informatie despre medicamente la care acestia au acces. Aceste surse de informare contribuie la ni-velul de cunostinte al farmacistului si la informatiile privind nevoile de sánátate ale pacientilor.
ín ceea ce priveste sursele de informare despre medicamente, acestea sunt relativ diverse si ac-cesibile, iar farmacistii le acceseazá cu mici devieri in limitele de 42-75% de cazuri.
ín ceea ce tine de informatiile despre pacienti, problema este mai dificilá. Pentru a evalua in de-pliná másurá nevoile pacientului, farmacistul poa-te obtine informatiile necesare numai prin inter-mediul comunicárii directe cu pacientul in zonele sau locurile de lucru din farmacie, cu asigurarea conditiilor de confidentialitate.
Fárá ráspunsuri clare si complete la cel putin un numár minim de intrebári, farmacistii nu sunt capabili sá aprecieze corect nevoile pacientului si, ca rezultat, sá propuná un tratament adecvat. Cele mai frecvente intrebári la care farmacistul ar dori sá obtiná ráspunsuri, pentru a formula un tratament corespunzátor, includ: de cat timp per-sistá simptomele; cum se manifestá simptomele; de ce alte afectiuni mai suferá pacientul (afectiuni insotitoare); ce medicamente mai administreazá pacientul; dacá au existat administrári anterioare de medicamente sau reactii alergice etc.. Ráspun-surile la aceste intrebári sunt, in majoritatea cazu-rilor (87-95% din numárul de adresári), esentiale in procesul de evaluare a situatiei si de formulare a tratamentului adecvat pentru pacient.
ínsá problema accesului si disponibilitátii informatiei despre medicamente si pacient nemij-locit in timpul asistentei cu medicamente este mult mai importantá si, cu párere de ráu, astázi, este mult mai dificil de realizat. Aceasta se evidentiazá din ráspunsurile farmacistilor la urmátoarea intrebare: „Care sunt cele mai importante dificultáti cu care vá intálniti in procesul de eliberare a medicamentelor?" Pe primul loc sunt dificultátile la alegerea unui medicament, tinand cont de manifestárile clinice ale
bolii. La aceasta atrag atentia 246 de respondent sau 76,88%. Insuficienta de cunostinte cu privire la caracteristicile farmacoterapeutice si actiunea medicamentului - 95 de respondent sau 29,69% si insuficienta de cunostinte pentru o inlocuire rapidä a medicamentului - 43 de farmacisti sau 13,44%. Nesiguranta privind obtinerea compliantei si aderentei la tratament a pacientului este indicatä de 112 respondenti (35%).
Aceste mentiuni denotä lipsa totalä a posibilitätii farmacistului de a accesa informatia operativ (in 2-3 secunde) despre unele caracteristici, care il pot interesa pe moment, ale oricärui medicament (pe care il elibereazä) si, evident, lipsa totalä a caracteristicilor pacientului privitoare la nevoile de sänätate decat posibilitatea de a obtine aceste date prin comunicare confidential. Chiar dacä in farma-cie ar exista astfel de conditii si posibilitäti, practica existentä astäzi in Republica Moldova nu faciliteazä o astfel de posibilitate.
Gravitatea acestora este determinatä si de faptul cä lipsa informatiei sau informatia insuficientä despre medicamente si pacienti sunt cele mai importante cauze ale erorilor de medicatie in procesul asistentei farmaceutice [7]. Astäzi, aceste inconveniente pot fi inläturate prin aplicarea tehnologiilor informational in practica farmacistului. Tehnologiile informational ce stau la baza sistemelor informational exploatate astäzi sau care sunt in proces de elaborare sau im-plementare sunt capabile in mare mäsurä sä inläture aceste deficiente in asigurarea informational a farmacistului in procesul de asistentä cu medicamente a populatiei. Ceea ce tine de informatia despre pacienti, ne referim la posibilitatea si necesitatea dez-voltärii unui modul special destinat practicii farmaceutice in sistemul de asistentä medicalä a populatiei in conditii de ambulator si integrärii cu el a sistemelor existente in farmacii prin sistemul de prescriptie elec-tronicä, aflat astäzi in proces de elaborare.
Pentru a räspunde la intrebarea ce il intere-seazä pe pacient si ce informatie ar dori sä obtinä de la farmacist, putem constata cä in mare mäsurä pacientii doresc sä primeascä o explicatie detalia-tä privind costurile, modul de administrare al me-dicamentelor si rezultatele aferente acestor admi-nisträri. íntre 52% si 88% din farmacistii chestionati mentioneazä cä pacientii sunt interesati de räspun-suri la aceste intrebäri, 39-42% din respondenti indicä si alte intrebäri, cum ar fi: informatii despre medicamente similare, posibilele manifestäri adverse si cäile de depäsire a acestora in procesul de administrare.
Dar care este reactia farmacistilor la aceste solicitäri? Doar 189 dintre ei (59,06%) räspund cä informeazä intotdeauna pacientii referitor la
particularitâtile de administrare, 97 sau 30,31% realizeazá aceastâ activitate foarte des, iar 34 sau 10,63% des. Aceasta se datoreazá faptului cá pacientii nu întotdeauna solicitá astfel de informatii, în special, cei care administreazá aceleasi medicamente permanent sau o perioadá Índelungatá de timp.
Urmátoarea întrebare din chestionar continuá subiectul anterior si ráspunsurile scot în evidentá actiunile farmacistilor privind monitorizarea deficientelor ce apar la pacienti ca urmare a admi-nistrárii medicamentelor. Majoritatea farmacistilor aratá cá monitorizeazá problemele pacientilor referitor la deficientele ce apar în urma administrá-rii (217/68,81% si 41/12,81%) des si foarte des, iar 44/13,75%, 12/3,75% si 6/1,88% respectiv rar, foarte rar si niciodatá.
Aici, iarási trebuie de luat în consideratie cá nu întotdeauna si nu toti pacientii se adreseazá în far-macie chiar dacá apar unele probleme generate de procesul de administrare a medicamentelor.
Succesul unui tratament depinde nu doar de eforturile medicului si ale farmacistului, ci si în mare másurá de atitudinea si comportamentul pacientului, exprimate prin compliantá si aderentá la tratament. Totusi, putem vorbi despre o utilizare rationalá a medicamentelor doar în conditiile în care consumatorii de medicamente vor accepta si vor respecta de facto toate particularitátile necesare. Din diverse motive, consumatorii de medicamente nu întotdeauna manifestá o atitu-dine si un comportament adecvat în privinta ac-ceptárii si respectárii tratamentului. Prin actiunile lor, farmacistii au si rolul de educare a pacientului în acest sens. Rezultatele sondajului demon-streazá cá absoluta majoritate constientizeazá acest fapt. Astfel, 293 (91,56%) de farmacisti din cei chestionati apreciazá aceastá activitate ca una semnificativá, si doar 27 sau 8,44% o considerá nesemnificativá sau mentioneazá cá farmacistul nu poate influenta nivelul de educatie a pacientului.
Rezultatele ráspunsurilor la urmátoarea întrebare vin sá confirme odatá în plus aceste ráspun-suri. Astfel, la întrebarea „Care este nivelul de recepti-vitate al pacientilor la consilierea de câtre farmacist?", doar 67 sau 20,94% mentioneazá cá pacientii manifestá un grad foarte înalt de receptivitate, 249 sau 77,81% mentioneazá cá pacientii sunt partial re-ceptivi, iar 4 din ei (1,25%) îi caracterizeazá ca având o atitudine indiferentá.
Comunicarea cu pacientii în procesul de asistentá farmaceuticá exercitatá de farmacisti este influentatá de bariere de diversá naturá. Printre cei mai importanti factori de influentá ne-
gativá in comunicare, farmacistii mentioneazá factorii fiziologici/psihologici (starea de sánátate, starea emotionalá a pacientilor), 285 sau 89,06%, intelegerea incorectá sau formularea neclará (in-completá) a mesajului, 239 farmacisti sau in 74,69% cazuri. Diferentele de atitudini fatá de tratament constituie un impediment in viziunea a 96 (30%) de farmacisti, iar distanta fizicá si diversi stimuli vizu-ali/olfactivi 30 si 31 respectiv sau 9,69% si 9,38%. ín plus, 62 sau 19,38% atrag atentia asupra faptului cá in activitatea lor apare permanent necesitatea de a intrerupe comunicarea, ceea ce creeazá stári de nervozitate.
Activitátile zilnice ale farmacistului includ diverse actiuni legate de asigurarea sortimentului cu medicamente, organizarea procesului de pástrare a lor, evidentá primará si gestiune, ceea ce il limiteazá in timp in activitatea de bazá de asistentá farmaceu-ticá a vizitatorilor. Dintre activitátile care ii limiteazá timpul pentru o comunicare depliná (neintreruptá) cu pacientul, farmacistii mentioneazá: activitáti de perfectare a diverselor documente, mentionate de 178 sau 55,63% dintre respondenti, receptionarea si organizarea pástrárii medicamentelor, stabilirea si aplicarea preturilor, indicate de 250/78,13% si 260/81,25, numárul mare de pacienti si de aici timpul redus pe care il pot acorda fiecárui pacient in parte - 257 sau 80,31%, necesitátile personale si alte motive sunt indicate de 179 de farmacisti.
Chiar si in aceste circumstante, farmacistii in-treprind o serie de másuri pentru a imbunátáti ni-velul de asistentá farmaceuticá a populatiei, másuri care au si menirea de a fideliza consumatorul de medicamente si de a-l atasa la farmacia concretá si farmacistul concret. Astfel, 235 sau 73,44% de farmacisti mentioneazá cá informeazá pacientii asupra problemelor de sánátate si obiectivele tra-tamentului, 148 sau 46,25% informeazá pacientii despre consecintele non-aderentei la tratament, 236 sau 73,75% devalizeazá regimul de administrare, inclusiv la necesitate si in formá scrisá, selec-teazá si propun medicamente cu mai putine efecte adverse, 112/35%, elibereazá medicamente pentru o perioadá mai mare de timp la o vizitá - 12/3,75%.
Totodatá, farmacistii apreciazá efectele po-zitive ale procesului de comunicare cu pacientii, inclusiv prim prisma calitátii actului farmaceutic, satisfactiei personale ca rezultat al activitátii profesionale. Astfel, in urma comunicárii corecte si depli-ne, ei au posibilitatea sá identifice mai bine nevoile pacientului. La aceasta indicá 236 de farmacisti sau 73,75%. Au posibilitatea sá-i explice pacientului, pe intelesul acestuia, modul de administrare, efectele secundare, 250 sau 78,13%. De asemenea, au po-sibilitatea de a propune un tratament personalizat,
individualizat, mai aproape de nevoile pacientului - 186 sau 58,13%. 212 farmacisti sau 66,25% aratä cä un mesaj bine structurat de cätre farmacist, co-rect, concis, fundamental, adecvat pacientului, convergent sub toate formele de comunicare, are sansa de a fi bine perceput cu rezultate maxime sconta-te în practicä, iar 205 din respondenti sau 64,06% mentioneazä cä o calitate bunä a serviciilor oferite mcurajeazä o atitudine binevoitoare si poate constitui pilonii dezvoltärii unei relatii profesionale cu pacientul si sä aducä satisfactie moralä si stimä fatä de sine.
Pe parcursul realizärii studiului, s-a apreciat atitudinea farmacistilor fatä de asistenta online cu medicamente si care sunt argumentele. Rezultatele chestionärii au arätat cä 217 farmacisti sau 67,81% nu acceptä o astfel de modalitate de asistentä cu medicamente, chiar si privitor la medicamentele din lista OTC, din urmätoarele motive:
S discutarea si consultarea pacientului sunt mai eficiente fatä în fatä, deoarece doar astfel farmacistul poate intra în esenta problemei;
S odatä ce pacientul nu a fost informat de-plin, atunci pot apärea multiple probleme negative ca rezultat al administrärii, ceea ce poate fi evitat doar explicându-i, uneori si repetat, sau notând pe ambalaj schema de administrare, deoarece consu-matorii nu cunosc mecanismul de actiune a medi-camentelor;
S medicamentele OTC si Rx se elibereazä nu-mai în farmacii si nu în alt loc pentru cä farmacistul trebuie sä anunte pacientul despre conditiile de pästrare si modul de administrare;
S pe platforma online, ar putea fi eliberate doar suplimentele alimentare si dispozitivele medicale;
S existä pacienti care administreazä medicamente inconstient;
S nu se efectueazä o anamnezä deplinä a stä-rii de sänätate prin intermediul asistentei online.
Totodatä, 103 farmacisti sau 32% acceptä o astfel de asistentä cu medicamente, sustinând aceastä alegere cu urmätoarele argumente:
S dupä procurare, orice pacient ar putea sa se adreseze în orice farmacie pentru o consultare, oferindu-i flexibilitate si acces la informatii supli-mentare;
S ar putea exista o consultare online, iar livra-rea propriu-zisä a medicamentelor sä fie efectuatä de cätre un farmacist cu studii superioare, oferind un serviciu complet si personalizat;
S deservirea cu medicamente este mai ra-
pidä;
S în cazul în care existä indicatie de la medic sau pacientul suferä de boli cronice, asistenta online
este un mod eficient de a obtine räspunsurile nece-sare färä a fi necesarä prezenta fizicä in farmacie;
S pentru evitarea randurilor din farmacii, in cazul eliberärii unor medicamente neesentiale.
Concluzii
1. ín urma chestionärii farmacistilor, s-a determinat cä 94,68% dintre ei posedä abilitäti de comunicare verbalä si prin diverse procedee sunt implicati in procesul de consiliere a pacientilor la eliberarea medicamentelor, inclusiv din lista Rx.
2. Farmacistii dispun de surse necesare de informatie despre medicamente si posedä cunostinte si abilitäti corespunzätoare pentru de-terminarea si aprecierea problemelor de sänätate ale pacientilor in cazul aplicärii automedicatiei si se pot implica in monitorizarea acestor procese. Cu toate acestea, se atestä lipsa instrumentelor de informare operativä (nemijlocit in procesul de asistentä cu medicamente) privind aspectele utili-zärii medicamentelor, tinand cont de manifestärile clinice ale imbolnävirii si lipsa totalä a posibilitätii de a accesa informatii obiective privind caracteristica pacientului privitor la nevoile de sänätate ale acestuia din sistemele informational aflate in ex-ploatare.
3. Procesul de comunicare a farmacistului cu pacientul este influentat de mai multi factori dimi-nutivi (inclusiv bariere in comunicare), precum si de unele activitäti profesionale pe care farmacistul le realizeazä ca atributii de serviciu: perfectarea docu-mentelor, evidenta, gestiunea, monitorizarea sto-curilor de medicamente, fluxul de pacienti etc.;
4. ín scopul imbunätätirii nivelului de asistentä cu medicamente este necesar de efici-entizat procesul de comunicare a farmacistilor cu pacientii, in special prin implementarea in practica farmaceuticä a activitätii de informare operativä despre medicamente si prin asigurarea accesului farmacistilor la sistemul national de evidentä medi-calä primarä. Aceste instrumente pot fi dezvoltate
în cadrul sistemelor informationale existente, precum si prin integrarea sistemelor informationale farmaceutice în sistemul de asistentâ medicalâ a populatiei, în conditii de ambulator, prin modulul prescriptie electronicâ, aflat în elaborare si imple-mentare.
Bibliografie
1. Ciciu E. Relatia dintre farmacist si pacient. 2021. Disponibil la: https://www.minifarm.ro/sfatul-farma-cistului/relatia-dintre-farmacist-si-pacient/
2. Comunicarea organizational. Elemente ale comuni-carii organizational. Disponibil la: https://www.stiu-cum.com/management/managementul-carierei/92/ elemente-ale-comunicarii-organ51323.php
3. Fusa A.M. Suport curs Comunicare. Program de dezvoltare a abilitâtilor de viatâ ale copiilor aflati în situatie de risc din mediul rural buzoian. https:// pt.scribd.com/doc/55163820/comunicare#
4. Nanu L-M., Zarbailov N., Gîlcâ B. si al. Ghid pentru o comunicare eficientâ cu pacientul privind schim-barea comportamentului, tratarea si managementul suferintelor cronice, Chisinâu 2019, 96 p.
5. Randy P. Mcdonough, Marialice S. Bennett. Improving Communication Skills of Pharmacy Students Through Effective Precepting Am J Pharm Educ. 2006 Jun 15; 70(3): 58. doi: 10.5688/aj'700358.
6. Safta V, Farmacie socialâ, (F.E.-P. „Tipogr. Centralâ"), ISBN 978-9975-78-999-8., Chisinâu, 2011, 376 p.
7. Shane P., David P.Z. Managementul farmaciilor. Informatii esentiale pentru practica farmaceuticâ. Editura Printco, 2011, vol. II, ISBN 978-973-7698-148, 298 p.
Stela Adauji, dr. st. farm.,
conferentiar universitar,
Catedra de farmacie socialâ Vasile Procopisin
IP USMF Nicolae Testemitanu
tel.: +37369212876,
e-mail: [email protected]
https://orcid.org/0000-0002-5027-4144
