Analiza eficacităţii tratamentului antibacterian În funcţie de formele clinice ale artritei reactive Текст научной статьи по специальности «Клиническая медицина»

ANALIZA EFICACITATII TRATAMENTULUI ANTIBACTERIAN ÎN FUNCTIE DE FORMELE CLINICE ALE ARTRITEI REACTIVE

Liliana GROPPA, Natalia BECHEANU,

Universitatea de Stat de Medicina çi Farmacie Nicolae Testemitanu

Summary

Efficiency of antibacterial therapy depending on the clinical form of reactive arthritis

The purpose of the study was the comparative study of the effectiveness of doxycycline, levofloxacin and josamycin in different clinical forms of reactive arthritis.

The frequency of improvement in urogenital reactive arthritis was similar and amounted to 74% in patients receiving doxycycline (200 mgper day - 21 days) in 61% of patients treated with josamycin (300 mg per day - 21 days) and 61% of patients in the group treated with levofloxacin (500 mg per day - 21 days). Patients with mixed form of reactive arthritis showed significant differences between groups in terms of efficiency (p <0,01). The greatest effect was stable in patients treated with doxycycline (70.9%), while levofloxacin and josamycin showed transient efficiency (50.98% and 49.0%, respectively). However, among patients with reactive arthritis intestinal form that received levofloxacin was found steady improvement, observed within 9 months (p <0,01). The effectiveness of doxycycline and josamycin was comparable (80.4% and 70.8% sustained improvement).

Key words: reactive arthritis, antibacterial treatment, clinical forms.

Резюме

Эффективность антибактериальной терапии в зависимости от клинической формы реактивного артрита

Цель исследования заключалась в сравнительном исследовании эффективности доксициклина, левофлоксацина и джозамицина в различных клинических формах реактивного артрита.

Частота улучшений при урогенитальном реактивном артрите была примерно одинаковой и составила 74% в группе пациентов принимающих доксициклин (200 мг в день - 21 день), у 61% больных получавших джозамицин (по 300 мг в день - 21 день) и у 61% пациентов из группы с применением левофлоксацина (500 мг в день - 21 день). Среди пациентов со смешанной формойре-активного артрита были обнаружены значительные различия между группами с точки зрения повышения эффективности (р <0,01). Наибольший стабильный эффект наблюдался в группе пациентов, получавших доксициклин (70,9%), в то время как левофлоксацин и джозамицин продемонстрировали переходную эффективность (50,98% и 49,0% соответственно). Однако, среди больных с реактивным артритом энтероколитической формы, которые получили левофлоксацин, было замечано стабильное улучшение, которое наблюдалось в течении 9 месяцев (р <0,01). Эффективность доксициклина и джозамицина была сопоставима (80,4% и 70,8% стабильного улучшения).

Ключевые слова: реактивный артрит, антибактериальная терапия, клинические формы. .

Introducere

Artritele reactive sunt afectiuni infla-matorii nesupurative ale articulatiilor, care se dezvoltä dupä (de obicei, nu mai mult de o lunä) o infectie intestinalä acutä sau o infectie urogenitalä [6, 10]. Artrita reactivä (AR) se dezvoltä la 2-6% din bolnavii care au suportat o infectie intestinalä acutä si la 1-3% din cei care au suportat o infectie urinarä sau uretritä, conditionatä de Chlamidia trachomatis [1, 2, 7].

Interesul sporit fatä de artrita reacti-vä este determinat nu doar de incidenta tnaltä, ci si de etiologia determinatä a bolii si de oportunitätile de influentä asupra evolutiei ei prin tratament antibacterian [4, 8, 9]. Asadar, artrita reactivä este asociatä infectiilor gastrointestinale cu speciile Shigella, Salmonella si Campylobacter si altor microorganisme, precum si cu infectiile urogenitale (în special, cu Chlamydia trachomatis, Mycoplasma hominis, Ureaplasma urealyticum) [2, 3, 5, 10].

Astäzi nu este cert stabilitä nici efica-citatea comparativä a diferitelor preparate antibacteriene, nici frecventa si durata remisiunilor atinse [5, 10]. Astfel, este necesarä cercetarea în continuare a efica-citätii tratamentului antibacterian în artrita reactivä. Scopul nostru a fost studierea oportunitätilor tratamentului antibacterian diferentiat la agentii patogeni în diferite forme clinice ale artritei reactive.

Material si metode

Pentru atingerea obiectivelor studiului, a fost selectat un lot de 161 de pacienti cu diagnosticul cert de artritä reactivä, stabilit în douä etape de corespundere a criteri-ilor. Prima etapä a inclus corespunderea diagnosticului în conformitate cu criteriile de diagnostic dupä Amor B., Dougados M., Mijiyava M. (1990). A doua etapä de stabilire a diagnosticului a inclus corespunderea în conformitate cu criteriile de diagnostic al artritei reactive dupä Sieper si Braun (1999).

Avand drept scop studierea oportunitätilor tratamentului in monoterapie si terapie combinatä antibacterianä diferentiatä la agentul patogen in diferite forme clinice ale artritei reactive, toti pacientii au fost divizati in 3 grupuri. Primul (97 pacienti) a fost constituit din bolnavii cu artritä reactivä forma urogenitalä, al 2-lea (31 per-soane) - din bolnavii cu artritä reactivä forma enterocoliticä si al 3-lea (33 pacienti) a inclus bolnavii cu artritä reactivä forma mixtä. Pacientii au fost divizati in mod randomizat in trei grupuri. Primul grup (55 persoane) a primit doxiciclinä 100 mg de 2 ori pe zi in asociere cu antifungice; pacientilor inclusi in al doilea grup (55) li s-a administrat jozamicinä 500 mg de 2 ori pe zi impreunä cu antifungice. ín al treilea grup au fost inclusi 51 de bolnavi, care au primit levofloxacinä cate 500 mg o singurä datä pe zi impreunä cu antifungice.

Rezultate si discutii

Efectul terapiei antibacteriene asupra manifestárilor articulare tn artrita reactiva

Efectuand examenul comparativ al gradului de influentä a preparatelor antibacteriene studiate asupra severitätii manifestärilor sindromului articular la pacientii cu artritä reactivä, diferente statistic semnificative intre grupuri au fost depistate la evaluarea mai multor scale cu prezenta diferitelor grade relationale.

Tabelul 1

Dinamica indicilor scalei WOMAC

Grupul Initial 3 saptamáni 3 luni 6 luni 12 luni

versus initial versus 3 sapt. versus 3 luni versus 6 luni

Doxiciclinä 12,5 ± 0,1 11,9 ± 0,3 p<0,05 10,9 ± 0,6 p<0,05 8,7 ± 0,6 p<0,01 6,9 ± 0,3 p<0,01

Jozamicinä 12,6 ± 0,2 10,3 ± 0,4* p<0,01 9,3 ± 0,6* p<0,001 8,2 ± 0,2 p<0,05 7,1 ± 0,4 p<0,01

Levofloxacinä 12,4 ± 0,3 11,5 ± 0,4 p<0,05 10,4 ± 0,1 p<0,05 8,8 ± 0,9 p<0,01 7,6 ± 0,4 p<0,01

Nota: * p<0,001 - jozamicina vs doxiciclina si levofloxacina.

Astfel, la a treia säptämanä si a treia lunä de studiu pe scara WOMAC (tabelul 1) s-a manifestat o tendintä spre avantajul jozamicinei fatä de doxiciclinä si levofloxacinä (p<0,001). La sase luni de cercetare performan-tele in toate grupurile de pacienti au fost aproximativ egale, in timp ce in luna a douäsprezecea s-a observat o tendintä spre ameliorare in grupul pacientilor care administrau doxiciclinä comparativ cu celelalte grupuri. Totusi, aceste modificäri nu au fost semnificative, comparand grupurile separat, ci doar in dinamica evolutivä in timp pentru 3 säptämani si 3 luni in favoarea jozamicinei.

Conform scalei Redoare matinala, la a treia säptämanä si la a treia lunä s-a observat tendinta statistic semnificativä (p<0,01) de scädere a indicatorilor in toate grupurile de pacienti (tabelul 2). La a sasea lunä de tratament a fost evidentiatä o märire statistic semnificativä a indicatorilor in grupul pacientilor care foloseau jozamicinä (p<0,05), comparativ cu cei care foloseau doxiciclinä. Totusi, la a 12-a lunä de studiu diferente semnificative intre grupuri nu au fost observate, toate prezentand eficacitatea preparatelor studiate cu semnificatie statisticä (p<0,05)

Tabelul 2

Dinamica indicilor scalei "Redoare matinala"

3 saptamáni 3 luni 6 luni 12 luni

Grupul Initial, mm mm mm mm

mm versus initial versus 3 sapt. versus 3 luni versus 6 luni

Doxiciclinä 67,5 ± 0,4 47,2 ± 0,5 p<0,01 37,6 ± 0,6 p<0,01 32,8 ± 0,7 p<0,01 25,7 ± 0,4 p<0,01

Jozamicinä 66,3 ± 0,2 41,7 ± 0,6* p<0,01 31,2 ± 0,1* p<0,001 36,1 ± 0,7 p<0,05 26,1 ± 0,6 p<0,01

Levofloxacinä 67,1 ± 0,4 48,9 ± 0,7 p<0,05 38,4 ± 0,1 p<0,05 34,1 ± 0,5 p<0,01 25,9 ± 0,4 p<0,01

Nota: * p<0,001 - jozamicina vs doxiciclina si levofloxacina.

Trebuie de mentionat cá pacientii din grupul II (care au folosit jozamiciná) la a treia sáptámáná si la a treia luná au prezentat o scádere semnificativá a valorilor scalei Redoare matinala comparativ cu grupul I (care au primit tratament cu doxicicliná) si grupul III (care au luat levofloxaciná) (p<0,001). Astfel, pentru grupul general, jozamicina si in cadrul acestei scale are eficacitate sporitá din primele perioade de administrare, insá cu oscilarea ulterioará a efectului terapeutic dobándit. Aceasta are loc, posibil, pe fundalul efectului cumulativ toxic asupra macroorganismului cu o perioadá relativá de sindrom miofascial, descris in literatura de specialitate in calitate de reactie adversá relativ frecventá la utilizarea de duratá a preparatelor antibac-teriene din grupul macrolidelor.

Conform scalei Dureri articulare, în a treia säptämänä eficacitatea doxiciclinei prevala putin peste alte médicamente antibacteriene utilizate în studiu; în a treia lunä efectele tuturor preparatelor erau echivalente; a sasea lunä a fost determinatä de tendinta de crestere a indicilor în toate grupurile, urmatä de declinul lor ulterior (tabelul 3). La a douäsprezecea lunä de studiu valoarea tuturor preparatelor fiind aproximativ egalä, färä deosebiri statistic semnificative. În asa fel, nu au fost identificate diferente statistic semnificative la ad-ministrarea preparatelor antimicrobiene studiate privind efectele asupra sindromului articular în populatia generalä de pacienti implicati în studiu, indiferent de etiologie si forma de artrita reactivä. În tabelul3 sunt redate valorile scäderii durerii articulare în procente comparativ cu valorile initiale.

Tabelul 3

Dinamica indicilor scalei "Dureri articulare"

Grupul 3 saptamâni, % 3 luni, % 6 luni, % 12 luni, %

Doxicicliná -22,1 ±0,01 -37,1 ±0,08 -14,2 ± 0,02 -39,2 ±0,09

Jozamiciná -19,6 ±0,09 -36,3 ±0,07 -15,1 ± 0,09 -40,3 ±0,08

Levofloxaciná -18,3 ±0,09 -34,5 ±0,05 -16,2 ± 0,07 -41,1 ±0,04

Efectul tratamentului antibacterian asupra manifestárilor focarului infectios

ínainte de inceperea tratamentului antibacterian, toate grupurile au fost comparabile conform indicilor scalei Disurie-dispepsie. Pe parcursul studiului, nu au existat diferente semnificative intre grupuri privind gradul de reducere a simptomelor focarului infectios cronic (tabelul 4). ín acelasi timp, in toate grupurile si la toate punctele de observare a fost un declin semnificativ fatá de valorile initiale (p <0,01). Toate preparatele antibacteriene studiate au avut aceeasi eficacitate pozitivá asupra manifestárilor infectiei urinare cronice si ale dispepsiei intestinale la pacientii cu artritá reactivá. ín tabelul 4 sunt redate valorile scáderii durerii articulare in procente fatá de valorile initiale.

Tabelul 4

Dinamica indicilor scalei "Disurie-dispepsie" ín diferite grupuri

Grupul 3 saptamâni, % 3 luni, % 6 luni, % 12 luni, %

Doxicicliná -48,1 ±0,29 -59,1 ±0,12 -69,2 ± 0,22 -75,2 ±0,29

Jozamiciná -49,9 ±0,11 -63,3 ±0,27 -68,1 ± 0,27 -76,3 ±0,18

Levofloxaciná -48,3 ±0,11 -62,5 ±0,05 -71,2 ± 0,17 -75,9 ±0,14

Dinamica parametriior simptomelor articulare si a manifestárilor infectiei locale in artrita reactiva urogenitalá

Dupá tratament s-a observat o scádere a indicatorilor pe scara WOMAC fatá de valorile lor initiale (tabelul 5). ín a treia sáptámaná a studiului am atestat o tendintá spre ameliorare statistic semnificativá la pacientii care foloseau doxicicliná si jozamiciná, comparativ cu cei care luau levofloxaciná (p<0,01).

La a treia, a sasea si a douásprezecea luná de tratament s-a observat tendinta continuá de scádere a indicilor in toate grupurile de pacienti, diferente statistic semnificative in timp, dar independente de remediul medicamentos antibacterian utilizat.

Tabelul 5

Dinamica indicilor scalei WOMAC la pacientii cu artritá reactivá forma urogenitalá

Grupul Initial 3 saptamâni 3 luni 6 luni 12 luni

versus initial versus 3 sapt. versus 3 luni versus 6 luni

Doxicicliná 12,1 ± 0,1 10,2 ± 0,3* p<0,01 9,3 ± 0,1 p<0,01 8,4 ± 0,3 p<0,01 6,9 ± 0,1 p<0,01

Jozamiciná 12,2 ± 0,09 10,3 ± 0,1* p<0,01 9,1 ± 0,2 p<0,01 8,1 ± 0,2 p<0,05 7,0 ± 0,3 p<0,01

Levofloxaciná 11,9 ± 0,2 11,3 ± 0,4 p>0,05 9,5 ± 0,1 p<0,001 8,7 ± 0,9 p<0,01 7,5 ± 0,4 p<0,01

Notá: * p<0,01 - doxiciclina si jozamicina vs levofloxacina.

Conform dinamicii scalei Redoarematinalá, la pacientii tratati cu levofloxaciná s-a observat o reducere a indicilor in primele trei sáptámani, comparativ cu restul grupurilor, dar fárá semnificatie statistic semnificativá (tabelul 6). ín special la a treia sáptámaná si mai ales la a treia luná s-a observat micsorarea redorii in toate cele trei grupuri. De asemenea, la a sasea si a douásprezecea luná in grupul pacientilor care foloseau levofloxaciná am atestat o scádere mai progresivá a indicilor, dar fárá semnificatie statisticá intre grupuri. Astfel, in grupurile care utilizau doxicicliná si jozamiciná a fost aceeasi tendintá, dar nu au fost obtinute diferente statistic semnificative.

Tabelul б

Dinamica indicilor scalei "Redoare matinalà" la pacientii cu artrità reactivà forma urogenitalà

Grupul Initial, mm 3 säptämâni, mm 3 luni, mm 6 luni, mm 12 luni, mm

versus initial versus 3 säpt. versus 3 luni versus 6 luni

Doxiciclinä 65,7 i G,4 46,2 i G,5 p<G,G1 34,5 i G,6 p<G,G1 3G,8 i G,7 p<G,G1 24,5 i G,4 p<G,G1

Jozamicinä 66,1 i G,1 47,2 i G,1 p<G,G1 3G,9 i G,1 p<G,G1 33,1 i G,7 p<G,G5 25,4 i G,6 p<G,G1

Levofloxacinä 69,1 i G,2 44,9 i G,6 p<G,G1 35,4 i G,1 p<G,G1 31,1 i G,5 p<G,G1 26,G i G,4 p<G,G1

La analiza scalei Dureri articulare s-a determinat o tendintá de scádere a tuturor indicilor (tabelul 7). La a treia sáptái^ná s-a observat un avantaj a doxiciclinei fatá de jozamiciná si levofloxaciná, la trei luni scáderea indicilor În toate grupurile a fost aproximativ egalá, iar la lunile a sasea si a douásprezecea a fost observatá o scádere semnificativá a indicilor În grupul pacientilor care foloseau levofloxaciná, comparativ cu cei cárora li se administra jozamiciná si doxicicliná. Totusi, o deosebire statistic semnificativá În avantajul unui careva preparat antibacterian nu a fost atestatá În vreun grup.

Tabelul 7

Dinamica indicilor scalei "Dureri articulare" la pacientii cu artrità reactivà forma urogenitalà

Grupul 3 säptämâni, % 3 luni, % 6 luni, % 12 luni, %

Doxiciclinä -22,3 iG,G1 -36,5 iG,G7 -14,5 i G,G2 -39,5 iG,G9

Jozamicinä -19,8 iG,G9 -36,1 iG,G7 -15,3 i G,G9 -41,4 iG,G8

Levofloxacinä -18,4 iG,G9 -35,3 iG,G3 -17,G i G,G7 -44,1 iG,G4

La analiza scalei Disurie-dispepsie la toate vizitele s-a observat o scádere a tuturor indicilor, comparativ cu valorile lor initiale, dar diferente statistic semnificative nu au fost evidentiate (tabelul В, datele fiind prezentate În procentul reducerii de la nivelul initial). La a treia sáptám^ná si a treia luná de tratament s-a Înregistrat o ameliorare În toate grupurile, la fel si În lunile a sasea si a douásprezecea, msá fárá o diferentá statistic semnificativá.

Tabelul В

Dinamica indicilor Disurie-ispepsie la pacientii cu artrità reactivà forma urogenitalà

Grupul 3 säptämâni, % 3 luni, % 6 luni, % 12 luni, %

Doxiciclinä -47,9 iG,29 -6G,1 iG,12 -68,2 i G,12 -74,2 iG,19

Jozamicinä -48,9 iG,11 -64,3 iG,17 -7G,1 i G,17 -77,3 iG,11

Levofloxacinä -49,3 iG,11 -62,9 iG,15 -69,2 i G,11 -76,9 iG,11

În asa fel, În forma urogenitalá a artritei reactive nu a prezentat avantaje nici unul dintre preparatele antibacteriene studiate referitor la influenta asupra dinamicii sindromului articular si a manifestárilor fo-carului de infectie. Toate cele trei medicamente au controlat manifestárile la fel de eficient, cu o prioritate nesemnificativá pentru jozamiciná si doxicicliná.

Dinamica indicilor sindromului articular si a manifestárilor focarului infectios în cazul artritei reactive enterocolitice

La analiza scalei WOMAC la pacientii cu artritá reactivá enterocoliticá, pâná la trei luni de studiu s-a observat o tendintá de scádere a indicatorilor În cele trei grupuri de pacienti. Atrage atentia tendinta spre márirea indicilor la a sasea si a douásprezecea luná de observatie În toate grupurile, În special la sfârsitul primului an de studiu În grupul care a folosit levofloxaciná (tabelul 9). Totusi, deosebiri statistic evidente Între grupuri nu au fost.

Tabelul 9

Dinamica indicilor scalei WOMAC la pacientii cu artrità reactivà enterocoliticà

Grupul Initial 3 säptämâni 3 luni 6 luni 12 luni

versus initial versus 3 säpt. versus 3 luni versus 6 luni

Doxiciclinä 11,9 i G,1 1G,4 i G,3 p<G,G1 9,5 i G,1 p<G,G1 8,3 i G,3 p<G,G1 6,9 i G,1 p<G,G1

Jozamicinä 11,7 i G,G9 1G,1 i G,1 p<G,G1 9,3 i G,2 p<G,G1 8,2 i G,2 p<G,G5 7,G i G,3 p<G,G1

Levofloxacinä 11,5 i G,2 1G,3 i G,4 p<G,G1 9,4 i G,1 p<G,G1 7,6 i G,9 p<G,G1 8,2 i G,4 pM,G5

La analiza indicilor scalei Redoare matinalà se observá o scádere a valorilor la trei sáptámâni de observatie În toate grupurile, comparativ cu datele initiale (p<G,G1). În grupul cu levofloxaciná se observá o crestere semnificativá a indicilor la a sasea si, În special, la a douásprezecea luná de observatie (p<G,GS) (tabelul 1G). De la a sasea luná si pâná la sfârsitul studiului vedem o scádere a datelor În grupul pacientilor care au folosit doxicicliná si jozamiciná, fiind prezentá o diferentá statistic semnificativá (p<G,GS).

Tabelul 10

Dinamica indicilor scalei "Redoare matinalà" la pacientii cu artrità reactivà enterocoliticà

Grupul Initial, mm 3 säptämâni, mm 3 luni, mm б luni, mm 12 luni, mm

versus initial versus 3 säpt. versus 3 luni versus б luni

Doxicicliná 64,5 i 0,4 47,2 i 0,5 p<0,01 35,5 i 0,6 p<0,01 31,8 i 0,7 p<0,01 25,5 i 0,4 p<0,01

Jozamiciná 65,9 i 0,1 46,2 i 0,1 p<0,01 34,9 i 0,1 p<0,01 32,1 i 0,7 p<0,05 26,4 i 0,6 p<0,01

Levofloxaciná 66,1 i 0,2 45,9 i 0,6 p<0,01 33,4 i 0,1 p<0,01 39,1 i 0,5* p<0,05 39,5 i 0,4* p<0,05

Notà: * p^^ - levofloxacina vs jozamicina si doxiciclina.

La analiza scalei Dureri articulare, În grupul pacientilor care luau doxicicliná si jozamiciná s-a observat o scádere a indicilor comparativ cu valorile initiale. În grupul bolnavilor tratati cu levofloxaciná, la a treia sáptái^ná si a treia luná s-a Înregistrat o tendintá de scádere a tuturor indicilor, msá la a sasea luná de observatie indicii au crescut statistic nesemnificativ (p>G,GS), iar la a douásprezecea luná de tratament din nou au demonstrat o tendintá spre scádere, fárá diferente statistic semnificative fatá de alte grupuri care au folosit doxicicliná si jozamiciná (p>G,GS) (tabelul 11).

Tabelul 11

Dinamica indicilor scalei "Dureri articulare" la pacientii cu artrità reactivà forma enterocoliticà

Grupul 3 säptämâni, % 3 luni, % б luni, % 12 luni, %

Doxicicliná -21,3 i0,01 -37,1 i0,07 -25,5 i 0,02 -40,5 i0,09

Jozamiciná -20,8 i0,09 -36,6 i0,07 -26,3 i 0,09 -40,4 i0,08

Levofloxaciná -20,4 i0,09 -36,3 i0,03 -19,9 i 0,07 -40,1 i0,04

La analiza scalei Disurie-dispepsie În grupul pacientilor care au utilizat doxicicliná si levofloxaciná s-a observat o tendintá spre scáderea tuturor indicilor, comparativ cu valorile initiale (tabelul 12). În grupul care a folosit jozamiciná pâná la a sasea luná s-a observat o tendintá de scádere a indicilor, iar la a douásprezecea luná de observatie s-a Înregistrat o oarecare tendintá de crestere nesemnificativá statistic.

Tabelul 12

Dinamica indicilor scalei Disurie-dispepsie la pacientii cu artrità reactivà forma enterocoliticà

Grupul 3 säptämâni, % 3 luni, % б luni, % 12 luni, %

Doxicicliná -46,4 i0,19 -59,6 i0,12 -67,2 i 0,12 -75,6 i0,11

Jozamiciná -47,1 i0,12 -62,3 i0,12 -68,1 i 0,14 -71,3 i0,14

Levofloxaciná -48,3 i0,12 -61,9 i0,13 -68,2 i 0,11 -77,1 i0,13

În asa fel, influenta tratamentului antibacterian În artrita reactivá enterocoliticá asupra indicilor sin-dromului articular si a manifestárilor focarului infectios nu a fost foarte diferitá, indiferent de preparatul administrat, msá trebuie de mentionat o activitate mai pronuntatá a levofloxacinei În aceastá formá a artritei reactive.

Dinamica indicilor sindromului articular si a manifestàrilor focarului infectios în artrita reactivà forma mixtà

La analiza dinamicii indicilor scalei WOMAC la pacientii cu forma mixtá a artritei reactive, la a treia sáptámaná de observatie s-a identificat o diferentá semnificativá a levofloxacinei comparativ cu jozamiciná (p<G,GS). La a douásprezecea luná de studiu am observat o scádere a indicilor scalei WOMAC În toate grupurile, fárá diferente semnificative. La a sasea luná de studiu s-a notat un avantaj marcat al levofloxacinei, comparativ cu jozamicina si doxiciclina (p<G,GS). La a douásprezecea luná de observatie s-a obtinut o scádere a indicilor În toate grupurile de pacienti, pástmndu-se avantajul levofloxacinei si doxiciclinei, comparativ cu jozamiciná, fárá diferente semnificative (tabelul 13).

Tabelul 13

Dinamica indicilor scalei WOMAC la pacientii cu artrità reactivà forma mixtà

Grupul. Initial 3 säptämâni 3 luni 6 luni 12 luni

versus initial versus 3 säpt. versus 3 luni versus 6 luni

Doxiciclinä 12,3 i G,1 11,3 i G,3 p<G,G5 1G,4 i G,1 p<G,G5 9,3 i G,3 p<G,G1 7,2 i G,1 p<G,G1

Jozamicinä 12,6 i G,3 11,7 i G,1* p<G,G5 1G,5 i G,2 p<G,G5 9,2 i G,2 p<G,G5 7,4 i G,3 p<G,G1

Levofloxacinä 12,6 i G,18 1G,4 i G,2 p<G,G1 9,3 i G,1 p<G,G1 7,6 i G,9 p<G,GG1 6,8 i G,4 p<G,G1

Notà: * p<0,0S - jozamicina vs levofloxacina.

La analiza schimbárilor scalei Redoarematinalà, la a treia sáptám^ná s-a observat un avantaj al jozami-cinei fatá de levofloxaciná si doxicicliná (tabelul 14).

Tabelul 14

Dinamica indicilor scalei "Redoare matinalà" la pacientii cu artrità reactivà forma mixtà

Grupul. Initial, mm 3 säptämâni, mm 3 luni, mm 6 luni, mm 12 luni, mm

versus initial versus 3 säpt. versus 3 luni versus 6 luni

Doxiciclinä 63,7 i G,4 46,1 i G,5 p<G,G1 37,4 i G,6 p<G,G1 34,8 i G,7 p<G,G5 25,5 i G,4 p<G,G1

Jozamicinä 64,1 i G,1 41,4 i G,1*1 p<G,G1 44,3 i G,1*2 p>G,G5 36,1 i G,7 p<G,G1 26,4 i G,6 p<G,G1

Levofloxacinä 65,G i G,2 46,4 i G,6 p<G,G1 38,1 i G,1 p<G,G1 36,2 i G,5 p<G,G5 26,5 i G,4 p<G,G5

Notà: *1 p<0,001 - jozamicina vs doxiciclina si levofloxacina; *2 p<0,01 - jozamicina vs doxiciclina si levofloxacina.

Totusi, la a treia luná de studiu indicii În grupul pacientilor care au folosit jozamiciná au crescut semni-ficativ, msá fárá a semnala o mráutátire a stárii generale (p>G,GS) si echivalându-se la sase luni cu grupurile de comparatie. S-a observat o scádere a indicilor În grupurile cu levofloxaciná, jozamiciná si doxicicliná, comparativ cu valorile initiale, cu diferente statistic semnificative.

Analiza dinamicii scalei Dureri articulare a evidentiat o tendintá spre scádere a tuturor indicilor, cu exceptia valorilor lunii a sasea, când s-a observat o crestere statistic semnificativá În grupul pacientilor care au luat doxicicliná (p<G,GS), dar la a douásprezecea luná de observatie indicii au scázut, fiind comparabili cu valorile din alte grupuri examinate (tabelul 1S). La a douásprezecea luná de observatie s-a atestat avantajul doxiciclinei fatá de levofloxaciná si jozamiciná, dar fárá diferente statistic semnificative.

Tabelul 15

Dinamica indicilor scalei "Dureri articulare" la pacientii cu artrità reactivà forma mixtà

Grupul 3 säptämâni, % 3 luni, % 6 luni, % 12 luni, %

Doxiciclinä -22,2 iG,G2 -36,2 iG,G4 -17,3 i G,G2* -48,4 iG,G9

Jozamicinä -21,4 iG,G9 -35,1 iG,G1 -27,1 i G,11 -41,1 iG,G4

Levofloxacinä -19,9 iG,12 -34,9 iG,G3 -24,9 i G,G7 -4G,4 iG,G1

Notà: *p<0,0S - doxiciclina vs jozamicina si levofloxacina.

La analiza scalei Disurie-dispepsie, la a treia sáptám^ná de studiu s-a observat un avantaj al doxiciclinei fatá de jozamiciná (p<G,GS) (tabelul 16). La a treia si a sasea luná se vede o scádere a indicilor În toate cele trei grupuri< la a douásprezecea luná de studiu a fost o tendintá spre márire a indicilor În grupul jozamicinei si levofloxacinei, dar diferente statistic semnificative nu au fost Înregistrate.

Tabelul 16

Dinamica scalei "Disurie-dispepsie" la pacientii cu artrità reactivà forma mixtà

Grupul 3 säptämâni, % 3 luni, % 6 luni, % 12 luni, %

Doxiciclinä -51,1 iG,11* -58,1 iG,G7 -67,2 i G,12 -75,6 iG,12

Jozamicinä -46,1 iG,14 -61,7 iG,G9 -68,1 i G,14 -7G,9 iG,11

Levofloxacinä -48,8 iG,15 -6G,1 iG,11 -68,2 i G,11 -69,1 iG,14

Notà: * p<0,0S - doxiciclina vs jozamicina.

Concluzii

În studiul nostru a fost tnregistratä o eficacitate diferitä antimicrobianä, în functie de forma clinicä a artritei reactive. La pacientii cu forma urogenitalä a bolii, färä semne de enteritä, eficienta tratamentului cu jozamicinä si doxiciclinä nu diferä în mod semnificativ, astfel încât în aceastä formä de artritä reactivä pot fi folosite ambele antibiotice studiate, iar levofloxacina nu demonstreazä eficacitate com-parabilä. La bolnavii cu formä enterocoliticä a artritei reactive utilizarea levofloxacinei a fost semnificativ mai eficace, comparativ cu jozamicina si doxiciclina, astfel încât administrarea lor în aceastä formä este rezervatä. În forma mixtä a artritei reactive, un efect pozitiv semnificativ a fost obtinut în toate grupurile de pacienti, msä eficacitatea doxiciclinei versus levofloxacina si jozamicina a fost mai maltä, astfel doxiciclina fiind de preferintä în aceastä formä clinicä.

Bibliografie

1. Braun J., Laitko S., Treharne J. et al., Chlamydia pneumoniae - a new causative agent of reactive arthritis and undifferentiated oligoarthritis, in Ann. Rheum. Dis., 2004, no. 53(2), p. 100-105.

2. Carter J.D. et al., Combination Antibiotics as a Treatment for Chronic Chlamydia-Induced Reactive Arthritis. ACR/ ARHP Annual Scientific Meeting, Philadelphia PA. (abstract 1152), 2009, p. 259.

3. Carter J.D., Hudson A.P., Reactive arthritis: clinical aspects and medical management, in Rheum. Dis. Clin. North. Am., 2009, no. 35(1), p. 21-44.

4. De Vos M., Cuvelier C., Mielants H., Veys E., Barbier F., Elewaut A., Ileocolonoscopy in seronegative spondy-larthropathy, in Gastroenterology, 2009, no. 96(2 Pt. 1), p. 339-344.

5. Guideline U.S, Preventive Services Task Force. Screening for chlamydial infection: US Preventive Services Task Force recommendation statement, in Ann. Intern. Med., 2007, no. 147(2), p. 128-134.

6. Inman R.D., Innate immunity of spondyloarthritis: the role of toll-like receptors, in Adv. Exp. Med. Biol., 2009, no. 649, p. 300-309.

7. Petersel D.L., Sigal LH., Reactive arthritis, in Infect. Dis. Clin. North. Am., 2005, no. 19(4), p. 863-883.

8. Putschky N., Pott H.G., Kuipers J.G., Zeidler H., Hammer M., Wollenhaupt J., Comparing 10-day and 4-month doxycycline courses for treatment ofChlamydia tracho-matis-reactive arthritis: a prospective, double-blind trial, in Ann. Rheum. Dis, 2006, no. 65(11), p. 1521-1524.

9. Reveille J.D., Arnett F.C., Spondyloarthritis: update on pathogenesis and management, in Am. J. Med., 2005, no. 118(6), p. 592-603.

10. Siala M., Gdoura R., Younes M. et al., Detection and frequency of Chlamydia trachomatis DNA in synovial samples from Tunisian patients with reactive arthritis and undifferentiated oligoarthritis, in Immunol. Med. Microbiol., 2009, no. 55(2), p. 178-186.

Prezentat la 23.03.2011 Natalia Becheanu, medic-reumatolog, Centrul Medical Natisan, Pite§ti, Romania, doctorand, Clinica Mediciné Interné nr. 5 Reuma-tologie §i Nefrologie Tel.: 079542966 (Russu Eugeniu) e-mail: eugen_russu@yahoo.co.uk