Algoritm ecografic de detecţie a malformaţiilor embriofetale în i trimestru de sarcină Текст научной статьи по специальности «Клиническая медицина»

ALGORITM ECOGRAFIC

DE DETECTIE A MALFORMATIILOR

^^ > >

EMBRIOFETALE ÎN I TRIMESTRU DE SARCINÄ

Hristiana CAPRO§', Jeny ROLAND2, Valentin FRIPTU1, Cätälin CAU§',

'Universitatea de Stat de Medicina §i Farmacie Nicolae Testemifanu, 2Spitalul Saint Maurice de Obstetrica, Neonatologie §i Chirurgie Ginecológica, Paris, Franca

Summary

Ultrasound algorithm for early embryofetal malformations detection in the first trimester of pregnancy

A complex diagnostic imaging protocol to identify ultrasound markers of congenital malformations in the first trimester of pregnancy was assessed. To optimize the early screening performance in the first trimester is useful to implement a detailed ultrasound protocol for detection of the morphological and fetal assessment in order to reduce the incidence of the embryo-fetal malformations. The ultrasound examination in the first trimester determines the embryoviability and reveals ultrasound markers features of the embryofetal malformations examining organ after organ, system by system.

Keywords: ultrasound markers, embryofetal malformation, prenatal screening.

Резюме

Эхографический протокол для выявления врожденных пороков развития плода в первом триместре беременности

Была произведена оценка комплексного диагностического протокола для выявления эхографических маркеров врожденных пороков развития плода в первом триместре беременности. Для оптимизации скрининга в первом триместре беременности необходимо использовать протокол для комплекснного ультразвукового обследования и оценки морфологического состояния плода, с целью снижения заболеваемости детей с врожденными пороками развития. Ультразвуковое исследование в первом триместре определяет сроки беременности, жизнеспособность эмбриона и характерные маркеры пороков развития, последовательно исследуя органы и системы.

Ключевые слова: ультразвуковые маркеры, эмбрио-фетальные аномалии, пренатальная диагностика.

Introducere

Examenul ecografic s-a impus rapid drept o modalitate de diagnostic foarte utilä si de largä uzan{ä in screeningul prenatal al malforma^iilor embriofetale (MEF). Räspandirea largä a ultra-sonografiei in practica obstetricalä, precum si perfec^ionarea aparatajului utilizat, au impus aceste investigäri ca fiind cele mai indicate metode neinvazive in diagnosticul prenatal. Este o metodä sugestivä in determinarea viabilitä^ii fätului, cresterii lui si pentru diagnosticarea unor anomalii fetale [1, 2].

Screeningul efectuat in primul trimestru de sarcinä oferä po-sibilitatea unei evaluäri timpurii si, in cazul unor rezultate pozitive, optiunea unui diagnostic timpuriu prin examenul citogenetic efectuat din vilozitä^ile coriale. Utilizarea examenului antenatal poate exclude necesitatea testelor invazive de diagnostic (amniocenteza sau biopsia de vilozitä^i coriale) si poate minimaliza riscul de avort spontan, asociat cu aceste intervene [3].

Desi Programa! de perspective in prevenirea si reducerea malfor-mapilor congenitale in República Moldova include prevederi concrete pentru politicile de sänätate a reproducerii, nu este aprobat un ghid ecografic de diagnostic prenatal detaliat si de conduitä medicalä in I trimestru de sarcinä. Diagnosticul prenatal timpuriu, dacä are indica^ii precise, argumentate, permite optimizarea oportunitä^i-lor de conduitä. Conduita medicalä include indicarea selectivä a avortului terapeutic in bolile congenitale, ereditare grave si astfel reuseste ameliorarea indicilor reproductivi, atenueazä impactul psihologic negativ asupra pärin^ilor, prin informarea acestora in termene mai timpurii de sarcinä. Este imperioasä elaborarea unui algoritm de screening argumentat patogenetic pentru pregätirea preconceptionalä a femeilor gravide cu anamnezä si/sau cu pre-zen{a factorilor de risc al MEF [4, 5].

Potrivit studiilor recente, in trimestrul I (11-14 SA) examenul ecografic stabileste termenul sarcinii si determinä viabilitatea em-brionului, markerii ecografici caracteristici pentru MEF, examinand fiecare organ si sistem [6-9].

Material si metoda

t

A fost evaluat un protocol de diagnostic imagistic pentru identificarea markerilor ecografici de malforma^ii congenitale in I trimestru de sarcinä.

Rezultate si discufii

La definitivarea protocolului imagistic de investigare a sarcinii in primul trimestru la 11-14 säptämani amenoree se {ine cont de obiectivele primare ale ecografiei de prim trimestru: excluderea patologiei anexiale; confirmarea sarcinii intrauterine evolutive; stabilirea termenului gestational prin mäsurarea lungimii cranio-caudale a fätului; evaluarea morfologicä a fätului, cu aprecierea parametrilor genetici de I trimestru. Perioada optimä de cercetare se incadreazä intre 12 si 14 SA, cand structurile fetale principale

sunt deja constituite si sunt accesibile examenului ecografic. Un numär mare de patologii se pot evidencia in aceastä perioadä. Subliniem cä posibilitatea tehnicä a unui examen in I trimestru implicä ca obiectiv scre-eningul ecografic. Un diagnostic ecografic nu presupune doar condón tehnice optime, dar si competent medicului-imagist. Mai mult, identificarea unei anomalii in I trimestru, desi nu in toate cazurile poate sugera un diagnostic cert cu evaluäri de prognostic clare, poate indica cazurile ce necesitä o conduitä diferen^iatä a sarcinii [9-11].

Protocolul detaliat de explorare a anatomiei fetale urmäreste reperarea anomaliilor majore, considerate letale sau asociate cu handicap sever. Performant echipamentelor de investigate de inaltä rezolu^ie, zoom mare, färä a pierde calitatea imaginii, permit cresterea acurate^ei rezultatelor si markerilor recent propusi pentru detecta timpurie a unor anomalii dificil de diagnosticat devreme in sarcinä, precum spina bifidä, defectele faciale sau cardiace. Utilizarea ecografiei endovaginale permite realizarea unui examen fetal au-tentic morfologic la finele primului trimestru al sarcinii. ín scopul efectuärii unui examen bidimensional si realizärii reconstruc^iei 3D, ob^inute in timp real, se utilizeazä sonda endocavitarä cu frecvent intre 5 si 10 MHz. Imaginile se stocheazä in modul 3D. Examenul se indeplineste in pozi^ia de decubit dorsal, cu vezica urinarä goalä. Durata unei investiga^ dureazä 30-45 de minute.

Parametrii cuprinsi in protocol pot fi usor accesa^i de cätre examinatorii care realizeazä in mod uzual screeningul genetic de I trimestru (translucent nucalä, translucent intracerebralä, ductul venos, fluxul tricuspidian, unghiul facial superior si cel inferior, osul nazal, fantele Bichat etc.), iar echipamentele necesa-re evaluärii uzuale in unitäfile de diagnostic pot fi folosite cu succes pentru evaluarea tuturor parametrilor propusi.

ín trimestrul I (11-14 SA), examenul ecografic stabileste termenul sarcinii si determinä viabilitatea embrionului (figura 1), pune in evident markerii ecografici caracteristici pentru malforma^iile congenitale, examinand in mod obligatoriu translucent nucalä, oasele nazale si ductul venos, translucent intracerebralä, unghiul facial superior si eel inferior, fluxul tricuspidian, pedunculii cerebrali.

Figura 1. Sarciná intrauterine PrezenÇa activitápi cardiace (stânga). Másurarea lungimii canio-codale fetale. Secpune sagitalá strictá, cu vizualizarea extremitáplor cefalicá si caudalá (dreapta)

Protocolul ultrasonografic pentru evaluarea morfologicä a fätului în primul trimestru include vizualizarea sistemelor fetale într-o anumitä succesiune [12].

Sistemul nervos central se evalueazä în 4 sec^iuni-standard: facialä sagitalä, transversalä a craniului la nivelul plexurilor coroide, la nivelul pedunculilor cerebrali, si oblic-transversalä a craniului la nivelul cerebelu-lui. În sec^iunea facialä sagitalä se vizualizeazä profilul facial si osul nazal, osul sfenoid, puntea, ventriculul IV, translucent intracerebralä; se mäsoarä unghiul facial superior si unghiul facial inferior, translucent nucalä (figura 2). Mäsurarea osului nazal se efectueazä la nivelul sinostozei fätului, unghiul fiind la 45°.

Planul sagital median se utilizeazä pentru vizualizarea corpului calos, vermisului, ventriculelor III si IV, punÇii lui Varole, trunchiului cerebral în trimestrul II. În sec^iunea transversalä a craniului, la nivelul plexurilor coroide, se apreciazä conturul si forma craniului, aspectul plexurilor coroide si al septului median. La nivelul polului cefalic se folosesc planurile de examinare axiale: transventricular - pentru mäsurarea ventriculelor laterale, transcerebelar - pentru evaluarea fosei posterioare; transtalamic - pentru aprecierea aspectului ecoului median, septului pelucid, parenchimului cerebral. Pentru mäsurarea diametrului biparietal si a cir-cumferin^ei craniene se utilizeazä planul cefalic axial septo-talamic. Plexul coroid se vizualizeazä în planul axial al cäpsorului fetal si, de obicei, se aflä situat în ventriculele laterale.

Figura 2. Secfiunesagitala faciala. Vizualizareaprofilului fetalsiastructurilorintracerebrale. Evaluarea markerilor ecografici: translucenfei nucale, translucenfei intracerebrale, osului nazal (stanga). Masurarea unghiului facial inferior: convergenfa liniei tangente labiomentoniere si perpendicularei la osul frontal la nivelul sinostozei oaselor nazale si unghiului facialsuperior: convergenfa dreptelor prin maxilar si tangenfa la osul frontal (dreapta)

Figura 3. Examinarea extremitápi cefalice in plan axial. Aprecierea conturului bolpi craniene, prezenfa plexurilor coroide simetrice si omogene, prezenfa liniei mediane, a ventriculelor laterale simetrice (dreapta). Vizualizarea structurilor sistemului nervos central: ventriculului III si a talamilor optici, liniei mediane, pedunculilor cerebrali, fantelor Bichat

Chisturile de plex coroid sunt structuri hipoecogene unice sau multiple, bine circumscrise in plexul coro-id. Aceste anomalii, cand sunt izolate, nu au semnifica^ie patologicä. Cand sunt prezente alte anomalii, existä un risc inalt de anomalii cromozomiale. Detectarea chisturilor de plex coroid justificä o evaluare detaliatä a morfologiei fetale, in special a mainilor fetale pentru cäutarea sindactiliei si specifice pentru trisomia 18.

Criteriile de calitate ale planului cefalic axial septo-talamic sunt: simetricitatea ecoului emisferelor, lipsa vizualizärii cerebelului, prezen^a ecoului median intrerupt de "cavum septi pellucidi" si talamus. Elipsa cursorului se amplaseazä perpendicular pe ecoul median, bilateral pe suprafa^a externä a oaselor parietale. ín sec^iunea transversalä a craniului, la nivelul pedunculilor cerebrali, se interpreteazä aspectul acestor pe-dunculi (angula^ie, paralelism). ín sec^iunea oblic-transversalä a craniului, la nivelul cerebelului, se eviden^iazä prezen^a cerebelului, fiind examinat cu atente aspectul curburii posterioare. Pliul nucal se mäsoarä dupä metoda-standard [13-15].

Pentru mäsurarea pliului nucal se foloseste inciden^a transversalä, iar planul trece prin osul occipital, cerebel, cisterna magna, cavum septum pelucidum. Cursorul se plaseazä pe marginea exterioarä a pielii si la limita exterioarä a osului occipital. Rezultatul se raporteazä la curbele-standard.

Examenul fe^ei fetale se completeazä prin planul axial trasat prin orbitä si cristalin, planul coronal - prin triunghiul nazolabial, in cäutarea dehiscentei labiale, dehiscen^ei labiopalatine. ín sec^iunea transversalä usor oblicä a craniului, la nivelul orbitelor, se analizeazä simetria orbitelor si a cristalinului, bilateral, precum si maxilarul anterior si integritatea buzei superioare. ín sec^iunea coronalä se descrie triunghiul retro-nazal (Sepulveda), orbitele si cristalinul (dacä sunt mai bine vizualizate decat in planul transversal) (figura 4).

Pentru descrierea ariilor pulmonare si a diafragmei, se utilizeazä sec^iuni-standard: sagitale, coronale sau transversale, cu interpretarea ecogenitä^ii ariilor pulmonare si urmärind prezen^a diafragmei. Diafragma se vizualizeazä ca o interfa^ä hipoecogenä, neintreruptä, ce separä cavitatea toracicä de cavitatea abdominalä. Se confirmä prezen^a stomacului intraabdominal si a cordului in cavitatea toracicä (figura 5). Integritatea diafragmei se confirmä prin planul sagital toraco-abdominal.

Figura 4. Secpune facíala frontalâ. Excluderea fantei palatine prin examinarea integritâpi palatului primar la nivelul triunghiului retro-nazal (stânga). Prezen^a si simetria ambelor cristaline. Màsurarea distan¡ei intraorbitale (dreapta)

Stomacul situât intra-abdo minai

Ecogenicitatea pulmo naräy

/

M

Figura 5. Secpunesagitalâ toraco-abdominalâ. Vizua-lizarea plâmânului stâng de ecogenicitate omogenâ, a diafragmei, a stomaculuisituat intraabdominal

Prezen^a colec^iilor hiper- sau hipoecogene, heterogene în regiunea gâtului si a toracelui se consideré patologicä (teratom, limfangiom, malforma^ie adenoidä chisticä pulmonarä, chist bronhogenic, sechestra^ie pulmonarä).

Evaluarea sistemului cardiovascular se efectu-eazä în 2 sec^iuni transversale standard: la nivelul cordului si al vaselor mari în modul 2D grayscale. Evaluarea Doppler include: Doppler color (pentru cresterea acurate^ei si scurtarea timpului de examinare) si Doppler pulsatil (accesarea parametrilor func^ionali). Prin evaluarea sec^iunilor transversale la nivelul cordului si al vaselor mari în modul 2D grayscale se vizualizeazä situsul abdominal, cu stomacul pozi^ionat în partea stängä si aorta descendentä - la stânga coloanei vertebrale. Se cerceteazä imaginea de patru camere a cordului situat în stânga toracelui, cu axul la aprox. 45° fa^ä de diametrul anteroposterior toracic, ocupând circa un sfert din aria toracicä (figura 6).

Diafragmul

Figura 6. Secpune axialâ prin toracele fetal în modul examen cardiac (stânga) si cuplat cu Doppler (dreapta). Secpunea patru camere. Vizualizarea cordului tetra-cameral si a ariilor pulmonare omogene, a cordului situat în cavitatea toracicâ. Axul cordului la stânga. Identificarea a douâ atrii si douâ ventricule (stânga). Identificarea septului interventricular, confirmarea integritâpi septului interventricular prin eco-Doppler (dreapta)

Se exclude transpozi^ia de vase mari prin confirmarea emergen^ei aortei din ventriculul stâng si a emergen^ei arterei pulmonare din ventriculul drept.

Se vizualizeazä septul interventricular, se confirmä integritatea lui. Atunci când este posibil, se confirmä continuitatea septo-aorticä, odatä cu vizualizarea emergen^ei pasajului arterial stâng; arcul ductal pozi^ionat anterior si confluent cu arcul aortic în partea stângä a coloanei toracice, cu dimensiuni similare. Incident trei vase si traheea permite detecta anomaliilor aortice si pulmonare (figura 7).

Figura 7. Secpune axialá prin toracele fetal. Emergent a V bifurcapa arterei pulmonare din ventriculul drept. Calibrul egal al ambelor vase (stanga). Plan axial prin toracele fetal in eco-Doppler cu codaj de culori. Secpunea trei vase si traheea la nivelul aortei ascendente si a arterei pulmonare la nivelul canalului arterial. Calibrul egal al ambelor vase (dreapta)

Zonele ecogene in regiunea muschilor papilari sau coardele tendinoase in ventriculele cardiace se clasificä ca focare hiperecogene intracardiace. Pentru vizualizarea acestor zone si excluderea confundärii cu ecoul muschilor papilari, se folosesc incidence cardiace multiple.

Examenul Doppler color (pentru cresterea acurate^ei si scurtarea timpului de examinare) permite aprecierea umplerii egale a ventriculelor la nivelul sec^iunii de patru camere; a emergen^ei aortei, cu dedu-cerea continuitä^ii septo-aortice pe baza vizualizärii intregului flux vascular aortic, provenit din ventriculul stang anatomic; a fluxului vascular arterial ductal, provenit din ventriculul drept; a incrucisärii vaselor mari la baza cordului, cu vizualizarea semnului vascular X. La fel, se vizualizeazä cursul transversal al celor douä arcuri vasculare - semnul vascular b (linia dreaptä urmatä de artera pulmonarä, inconjuratä de arcul aortic), iar atunci cand este posibil - si imaginea celor trei vase epiaortice; semnul vascular V (confluent arcurilor arteriale la nivelul aortei descendente). Evaluarea Doppler pulsatil, cu accesarea parametrilor func^ionali, include evaluarea fluxului vascular tricuspidian, cäutand o regurgitare semnificativä (care ocupä peste jumätate din sistolä si cu velocitä^i >80 cm/s). Pentru evaluarea tricuspidei se foloseste incident 4 camere cardiace apicale, cu un unghi de 30° fa^ä de septul interventricular.

Ductul venos se identificä prin Doppler color, la nivelul originii sale din vena ombilicalä, unghiul de inclinare fiind 30 (figura 8). Inversiunea fluxului prin acest vas in timpul contrac^iei atriale, sau unda a pato-logicä, se defineste ca duct venos patologic.

Figura 8. Másurarea ductului venos fetal, identificat prin Doppler color la nivelul originii din vena ombilicalä. Secpune toraco-abdominalá in Doppler color. Analiza circu-lapei vasculare la nivel de "ductus venosus". Vizualizarea ductului venos la nivelul emer-gen¡ei sale din vena ombilicalä. Identificarea ductului venos prin fenomenul de "aliasing" (in galben) si a spectrului compus din trei unde: unda "S"- sistola ventriculará, unda "D"- diastola ventriculará, unda "a"- sistola atrialá. Unda "a"pozitivá

Incidence complementare se apli-cä pentru concretizarea diagnosticului in malforma^iile congenitale complexe.

Aparatul digestiv se inspecteazä din sec^iuni sagitale si transversale. Se vizualizeazä: situs abdominal prin identificarea stomacului si a aortei, ecogenitatea ficatului si a intestinului, inserta abdominalä a cordonului ombilical (figura 9). Prezen^a tumefac^iilor heterogene la nivel de perete abdominal, in special in locul de inserte a cordonului ombilical, este un semn de nonintegritate: laparos-chizis, omfalocel. Se apreciazä dimensiunile, localizarea si tipul defectului.

Figura 9. Secpuneaxialáprin abdomenul fetal. Vizualizareastomacului, ficatului, aorteiabdominale, veneiombilicale si debutului venei porte din vena ombilicalá (stânga). Secpune sagitalá toraco-abdominalá. Integritatea peretelui abdominal anterior si inserpa corectá a cordonului ombilical. Examinarea ecogenitápi conpnutului cavitapi abdominale (dreapta)

Pentru stabilirea diagnosticului de hiperecogenitate intestinalá, ecogenitatea acestuia se compará cu cea osoasá. Planul transabdominal sagital include: intestinul, ficatul, osul iliac fetal. Ecogenitatea acestuia se compará cu cea a cristei iliace adiacente. Se exclud alte cauze ce pot creste ecogenitatea intestinalá: sângerâri În primul trimestru, retard de crestere intrauteriná, infecta congenitalá, mucoviscidoza, talasemia.

Pentru másurarea circumferintei abdominale si a diametrului abdominal transvers, se utilizeazá planul tansabdominal axial, cu vizualizarea venei oblilicale la trecerea ei În sinusul portal, a stomacului, suprarenalei. Planul trece superior de ambii rinichi.

Examenul aparatului renourinar include vizualizarea ambilor rinichi; În caz de dificultate, se apeleazá la Doppler color pentru identificarea arterelor renale (figura IG). Diametrul anteroposterior al bazinetului renal se másoará În sectiunea transversalá a rinichilor. Planul axial trece prin coloana vertebralá, ambii rinichi fiind dispusi lateral si simetric. Diametrul anteroposterior > 4 mm se clasificá ca fiind pieloectazie. Se evalueazá vezica urinará si prezen^a lateralá a celor douâ artere ombilicale la aplicarea Doppler color.

Figura 10. Secpune axialá (stânga) si frontalá (dreapta) prin pelvisul fetal. Prezen¡a ambilor rinichi lateral de coloana vertebralá (stânga). Emergen¡a a douá artere renale din aorta abdominalá, ce confirmá prezen¡a a ambilor rinichi (secpune folositá în cazul dificultápi de vizualizare a rinichilor în planurile axial si frontal) (dreapta)

Vizualizarea scheletului se realizeazá din sectiuni-standard: sagitale, coronale sau transversale.

Coloana vertebralá se cerceteazá În planurile sagital si transversal, urmárind prezenta spinei bifida, ageneziei sacrale, a anomaliilor vertebrale, condrodisplaziilor. În sectiunea sagitalá a coloanei vertebrale se verificá regularitatea alinierii vertebrelor, lipsa diformitátii, absenta maselor chistice (figura ll).

Figura 11. Evaluarea coloanei vertebrale fetale în secpune sagitalá, modul 2D grayscale (stânga) si 3D (dreapta). Alinierea corpilor vertebrali, lipsa diformitápi, integritatea tegumentelor

Cele patru membre se examineazá verificân-du-se prezenta, pozitia, lungimea, mobilitatea, simetricitatea tuturor segmentelor (figura 12).

Figura 12. Vizualizarea a doua membre superioare si a segmentelor acestora, modul 2D grayscale

Pentru mâsurarea oaselor lungi, planul de abord se aplica strict perpendicular pe suprafa^a lateralâ sau anterioarâ a oaselor, pentru a nu diminua din lungimea anatomicâ. Cursorul se plaseazâ pe extremitatea diafizei osificate, fârâ a include epifizele (figura 13).

Figura 13. Vizualizarea a doua membre inferioare si a segmentelor acestora, modul 2D grayscale

Se interpreteazä prezen^a membrelor toracice si pelvine, numärarea segmentelor si degetelor, evaluarea miscärilor. Examenul se poate completa prin module 3D si 4D, pentru a scurta timpul de examinare (figura 14). În sec^iunile sagitale si transversale, se cerceteazä organele genitale. Determinarea sexului fetal nu este obligatorie, dar poate fi oferitä la cererea cuplului.

Concluzie

Pentru tmbunätä^irea performan^ei screeningului timpuriu din I trimestru, a fost elaborat un protocol detaliat de detec^ie ultrasonograficä si de evaluare Figura 14. Vizualizarea membrelor superioare si morfologicä a fätului, iar relevanîele acestor cercetäri inferioare, alcätuite din 3 segmente, si a miscärilor pot deveni utile pentru prognosticul evolutiv, pentru fetale în modul3D managementul oportun în vederea reducerii inciden^ei

de malforma^ii embriofetale.

Bibliografie

1. Salomon L. et al. Practice guidelines for performance of the routine mid-trimester fetal ultrasound scan. In: Ultrasound Obst. Gynecol., 2011, nr. 37, p. 116-126.

2. Sahota D. et al. Comparison of first-trimester contingent screening strategies for Down syndrome. In: Ultrasound Obstet. Gynecol., 2010, nr. 35, p. 286-291.

3. Stratulat P. 5. a. MalformaÇiile congenitale. Sub red. Petru Stratulat, Stratilä Mihai. Chijinäu, 2011, 120 p.

4. Programul ramural de prevenire reducere a mortalitäpi morbiditäpi prin malformaÇii congenitale patologii eredi-tare (asistenfa medico-geneticä a populaÇiei), 2009, 39 p.

5. Hotärärea Guvernului nr. 3/1 din 25. 05.2010 Cuprivirela asistenÇamedicaläpediatricä. Aprobarea programului de perspective în prevenirea $i reducerea malformafiilor congenitale în Republica Moldova, 2010.

6. Iliescu D. et al. Improved detection rate of structural abnormalities in the first trimester using an extended examination protocol. In: Ultrasound Obstet. Gynecol., 2013, vol. 42(3), p. 300-309.

8

9

7. Souka A. et al. Assessment of fetal anatomy at the 11-14 week ultrasound examination. In: Ultrasound Obstet. Gynecol., 2004, nr. 24, p. 730-734. Souka A. et al. Screening for major structural abnormalities at the 11-to 14-week ultrasound scan. In: AJOG, 2006, nr. 194(2), p. 393-396. Michailidis G., Papageorgiou P., Economides D. Assessment of fetal anatomy in the first trimester using two- and three-dimensional ultrasound. In: Br. J. Radiol., 2002, nr. 75, p. 215-219.

10. Ebrashy A., El Kateb A., Momtaz M. et al. 13-14-week fetal anatomy scan: a 5-year prospective study. In: Ultrasound Obstet. Gynecol., 2010; nr. 35(3), p. 292-296.

11. Benoit B., Hafner T., Kurjak A. Three-dimensional sonoembryology. In: J. Perinat. Med., 2002; nr. 30, p. 63-73.

12. Baulon E. et al. Diagnosticéchographiquedes anomalies foétales du premièr trimestre de la grossesse (dépistage chromosomique par mesure de la clarté nucale exclue).

In: EMC-Gynécologie-Obstétrique, 2005, nr. 2(4), p. 329-342.

13. Ducarme G. et al. Hyperclarté nucale et hygroma cervical au premier trimestre de la grossesse: diagnostic prénatal et devenir néonatal. In: Gynecol. Obstet. Fertil., 2005, nr. 33, p. 750-754.

14. Chaoui R. et al. Assessment of intracranial translucency (IT) in the detection of spina bifida at the 11-13-week scan. In: Ultrasound Obstet. Gynecol., 2009, nr. 34, p. 249-252.

15. Lansac J. et al. Rapport du Comité national technique de l'échographie de depistage prenatal. L'échographie de diagnostic. Paris, 2010, 27 p.

Prezentat la 24.01.2014

Hristiana Capros,

GSM: 068205408,, 069137161

Tel.: 022-34-63-97

PSIHOLOGIE

Constantin EJCO, Mariana CERNIJANU,

Catedra Economie, Management Psihopedagogie, USMF Nicolae Testemtfanu

Summary

Some of psychological oncology patients' peculiarities

The data of investigated patients revealed that more than half ofpatients (70%) are diagnosed with "cancer" at the age between 50-70 years. More than half of respondents (63%), confirm that they are not aware of such diagnoses to their close relatives. Most of surveyed patients consider their condition as an injustice, bad luck and / or punishment for some "sins" they have. 32% of patients consider that they are in a situation to defeat the fortune regardless of the given diagnosis. More than half (60%) of patients are not willing to cooperate actively with the doctor for his healing, but rather adopt the role of passive patient.

The described situation expose some gaps related to prophylaxis and disease prevention in our medical system.

Keywords: oncology patients, psychological peculiarities, passive patient. Резюме

Некоторые психологические аспекты онкологических больных

Общий анализ данных об онкологических больных выявил, что больше чем y половины испытуемых (70%) диагноз „рак" был поставлен в возрасте от 50-ти до 70-ти лет. В то же время, имея такой диагноз (63%), испытуемьк заявили, что не знают точно, кто из родственников страдает подобным недугом. Большинство испытуемых считают свое состояние как насправедливость или наказание за определенные грехи. Однако 32% отметили что намерены бороться за свое здоровье. В то же время, больше половины опрошенных (60%) не считает, что активное сотрудничество с врачом поможет их выздоровлению, предпочитая роль пассивного пациента.

Ключевые слова: онкологические больные, психологические аспекты, пассивный пациент.

Introducere

Impactul psiholo-gic negativ al cancerului în constiin^a publica se datoreazä caracterului de boalä incurabilä, care continua sä reprezinte una dintre cauzele majore de deces în întreaga lume.

Severitatea bolii si agresivitatea terapiei specifice inträ în rezo-nan^ä cu personalitatea subiectului, determinând diverse stäri sufletesti, sentimente si modificäri ale stilului de via^ä. Mai mult de 47% din pacienÇii cu cancer dezvoltä tulbu-räri psihiatrice, aproxima-tiv 90% din acestea fiind reacÇii la diagnosticul si tratamentul maladiei. Tulburärile emotionale