CC BY
7AFECTAREA SISTEMULUI GASTROINTESTINAL LA PACIENTI CU ARSURI, ÎN DIFERITE CONDITII CLIMATERICE
Vasile BABIUC,
USMF Nicolae Testemitanu, Catedra Ortopedie §i Traumatologie
Introducere
Summary
Gastrointestinal system of burns
Scientific studies were conducted on 367 patients in the continental area and on 435 patients in the tropical area. The studies were performed by the means of clinical, gastroscopic and histological tests. The results obtained showed that, in continental conditions, 119 (32,4%) out of367patients presented impairments of the gastrointestinal system. Clinically, it was manifested by vomiting, nausea, erosions, hemorrhages and acute ulcers.
In the tropical area, in 123 (28,2%) out of435patients with burns up to 5% of the body surface, gastrointestinal impairments were detected. Also, among the patients with burns greater than 25% of the body surface, all patients had gastrointestinal impairments. In the tropical area, impairments of the gastrointestinal system are more frequent and more severe compared to those of the continental area.
Keywords: gastrointestinal system, gastric ulcers, intestinal erosions, intestinal hemorrhages
Резюме
Поражение желудочно-кишечного тракта при ожогах в различных климатических условиях
Проведены научные исследования по изучению поражения пищеварительной системы у 367 больных с ожогами в континентальном климате (Молдова, Москва, Харьков) и у 435 больных в тропическом климате (Куба).
Полученные результаты показали, что в континентальном климате при поражении до 15% поверхности тела желудочно-кишечный тракт был поражен у 32,4% больных, а при большем ожоговом поражении, у всех больных имели место поражения желудочно-кишечного тракта в виде острых гастритов, эрозий, кровотечений и др.
В тропическом климате, при ожоговом поражении до 15% поверхности тела эти изменения имели место у 28,2% больных, а при большем ожоговом поражении они имели место у всех больных. Наши исследования показали, что в тропическом климате поражения желудочно-кишечного тракта у больных с ожогами имеют место значительно чаще и протекают значительно тяжелее.
Ключевые слова: желудочно-кишечный тракт, эрозии, язвы, кровотечения
Un rol deosebit în patogenia bolii combustionale îi revine sistemului gastrointestinal. Toatá materia primá necesará pentru functia normalá a organismului se datoreazá functiei sistemului gastrointestinal, care, în normá, este adecvatá necesitátilor organismului. Dinamica functiei sistemului gastrointestinal este în depliná dependentá de starea generalá a organismului si de conditiile mediului mconjurátor. Ea poate fi máritá sau scázutá functional fiziologic, sau dereglatá patologic. Datele stiintifice contemporane au dovedit cá conditiile climaterice au o influentá directá asupra functiei sistemului gastrointestinal. În conditii continentale, fiziologic ea este mult mai acceleratá în raport ca functia ei în conditii tropicale.
S-a dovedit cá secretia sucului gastric este scázutá, iar functia intestinalá este mai redusá în conditii tropicale în comparatie cu cele continentale. Asta se manifestá, în primul rând, prin reducerea poftei de mâncare, refuz la folosirea grásimii, limitarea proteinelor în alimentatie (carne etc.), refuz de a lua masa în diapazonul hipertermic al zilei, aparitia gustului amar în gurá, simptome initiale de sublimatie a mucozitátii în cavitatea bucalá si sen-zatie de greutate în stomac, care iradiazá în toatá zona epigastricá dupá orice hiperalimentatie. Se manifestá frecvent si procesele fermentative alterate, în legáturá cu monofagismul în ratia alimentará (hiperalimentare vegetalá). În asa conditii, tractul intestinal poate fi usor afectat prin produsele alimentare (iritare de la tesuturile vegetale nefermentate).
Mucoasa poate fi usor descuamatá si pot apárea eroziuni, în care deja se manifestá si invazia microbianá. Este constatat cá hipertermia în conditii tropicale foarte des duce la dispepsii toxice, îndeosebi la copii.
La pacientii cu arsuri, acest fond în sistemul gastrointestinal este extrem de nefavorabil în dinamica bolii combustionale.
Material si metode
Studiile au fost efectuate prin examenul clinic si cel de laborator, prin gastroscopie si histologie.
Studiile noastre la pacientii cu arsuri au arátat cá, în conditii continentale, afectárile sistemului gastrointestinal poartá un caracter functional, când afectárile sunt de páná la 5% din suprafata corpului la maturi si páná la 2-3% la copii. La afectári de páná la 15%, din 120 de pacienti, dereglári gastrointestinale s-au constatat la
32,4%. Clinic la ei s-au manifestat greturi, vomä, la gastroscopie -eroziuni, la 2 pacienti - hemoragie gastroduodenalä din zonele ulcerelor acute, diaree, iar la unii - pareze intestinale. La afectäri de pânâ la 25% (144 pacienti), aceste deregläri s-au constatat la 29% din pacienti. Mai grave au fost afectärile la cei cu arsuri de peste 25-35% din suprafata corpului. În acest grup, afectärile sistemului gastrointestinal s-au manifestat la 57 de pacienti din 103, sau la 55,3% din ei.
Cu totul alt tablou prezintä pacientii cu arsuri în conditii tropicale. Din 435 de adulti si 132 de copii cu afectäri de pänä la 15% din suprafata corpului, la 123 (28,2%) maturi s-au depistat afectäri gastrointestinale. Clinic s-au constatat greturi, dureri în zona epigastricä, parezä intestinalä. Clinic s-au manifestat prin greturi, vomä, anorexie, parezä intestinalä sau diaree.
La afectäri de peste 25% din suprafata corpului, aceste deregläri s-au constatat la toti pacientii. La afectäri mai mari de 45-50% din suprafata corpului, continutul vomei a fost de culoare gri-rntunecatä, cu continut de sânge.
Aceste schimbäri grave sunt întotdeauna asociate cu leziuni organice, care au fost confirmate histologic. Studiile histologice efectuate au stabilit cä mucoasa tractului gastrointestinal din primele ore dupä traumä este supusä unui proces de autolizä. Pe tot parcursul tractului gastrointestinal se determinä eroziuni multiple. Zonele intacte ale mucoasei sunt de culoare roz-cianoticä. Pe tot parcursul tractului gastrointestinal se determinä microhemoragii punctiforme în cantitäti mari. În unele cazuri, ele au dimensiuni considerabile.
La toti acesti pacienti, mucoasa are un caracter lis, cu edem marcat si sistemul vascular dilatat. În ca-vitatea vascularä se determinä globule rosii distruse si multiple tromboze. În multe zone se atestä necrozä partialä sau totalä a mucoasei intestinale. Afectärile mucoasei stomacale sunt asociate si cu afectäri grave în stratul submucozitar al stomacului (figura 1).
Afectäri considerabile se constatä si în tractul intestinal. În aceste zone se determinä hiperemie, vase sangvine dilatate, microhemoragii, edem marcat.
Pe alocuri, hemoragiile se asociazä cu microa-bcese. Zona epitelialä în aceste locuri ori lipseste complet, ori este supusä unui proces degenerativ, sau autolizei. Proces degenerativ se determinä si în stratul propriu-zis al mucoasei intestinale, unde deseori este imposibil de apreciat structura criptelor (figura 2).
În zonele unde este pästratä mucoasa intestinalä nu se determinä structura celularä, îndeosebi a criptelor. În tractul submucoasei intestinului subtire se determinä edem marcat, structurä degenerativä, dilatarea vaselor sangvine.
În intestinul gros, aceste schimbäri sunt mai putin marcate. Mucoasa este mai putin afectatä, edemul este moderat. Vasele sangvine si aici sunt dilatate. Criptele sunt afectate partial {figura 3).
În unele cazuri, aceste schimbäri patologice aproape cä nu se deosebesc de cele ale intestinului subtire {figura 4).
Figura 1. Afectärile mucoasei, edemul si afectärile degenerative în stratul submucoasei stomacului
Figura 2. Distructia mucoasei intestinale
Figura 3. Edemul si afectärile criptelor intestinului gros
Figura 4. Distructia completa a mucoasei intestinului gros
În dinamica bolii combustionale, paralel cu ameliorarea stárii generale, aceste afectári patologice se reduc treptat si În zonele afectate se determiná microcicatrice nou-formate. Aceste schimbári patologice deseori duc la formarea ulcerelor acute În tractul gastrointestinal, cu hemoragii si multe alte complicatii, care deseori duc la esec În tratamentul bolnavului si la deces.
Toate aceste dereglári constatate de noi prin studiile clinice, investigatii de laborator, studii pa-raclinice si histologice efectuate În diferite conditii climaterice, demonstreazá caracterul extrem de grav al afectárii organelor si sistemelor de organe interne la pacientii cu arsuri, Îndeosebi În conditii tropicale.
Concluzii
1. La pacientii cu arsuri, afectárile sistemului gastrointestinal sunt frecvente si foarte grave.
2. Cele mai frecvente afectári sunt eroziile În zona mucoasei intestinale si micronecroze multiple pe Întregul tract digestiv.
3. În scurt timp dupá traumatism, toate structu-rile tractului digestiv sunt intens edemate.
4. Se determinâ edem marcat în zona paravascular pe tot tractul digestiv.
5. În conditii climaterice tropicale, toate aceste modificâri patologice la pacientii cu arsuri sunt mult mai frecvente si mai grave, în comparatie cu cele ale pacientilor din zona continentalâ.
Bibliografie
1. Арьев T. Термические поражения. Ленинград, 1966.
2. Babiuc V. Le transport des malades brules en etate de choc. In: 8em Congres de L'AOLF, Bucharest, 2002, p. 140.
3. Burd A. Fluid resuscitation in burn. In: Burns, 2010, № 36(8), p. 1116-1317.
4. Carvajal H., Parks D. Burns in children. Chicago, London, Boca Raton, 1990.
5. Carvajal F., Parks H. Efect of burn depth upon edema formation and albumin extravasation in rats. In: Burns, 1980, nr. 7, p. 79-83.
6. Chen F. Experimental study on carly multiple organ failure after severe burns. In: Chinece Jurn. of plastic Surgery Curn., nr. 8(1), p. 16-21, 84-85; 1992.
7. Fujita T. J. Fluid resucitation for burn patients at risk for abdominal complications. In: Jurnal of the American College of Surgeons, 2013, № 216(5), p. 1027.
8. Григориев M. Нарушение микроциркуляции при ожогах. Горький, 1989.
9. Ith International Congress on Burn Injuries. In: Burns, 1986, v. 12, nr. 3, p. 200-2005.
10. Kumar P. Clinical forensis euidence in burns: Rescuer burns, 2007. In: Burns, № 33(8), p. 1071.
11. Parkes A. Taxie shock syndrome in an adult burn patient. In: Burns, 2008, nr. 34(7), p. 1057.
12. Спиридонова Т. Г. и соавт. Системный воспалительный ответ у обожженных. В: Медицина критических состояний, 2006, № 6, с. 22-30.
13. Шень Н.П. Инфузионная терапия ожогового шока у детей. В: Анестезиология и реаниматология, 2006, № 1, с. 43.45.
14. Zanii S. R. Thermal burns and scalds: Clinical complication in the elderly. In: Consultant Pharmacist, 2012, nr. 27(1), p. 16-22.
Prezentat la 14.09.2015
Vasile Babiuc,
e-mail: babiucv@yahoo.fr
DIN ÎNTELEPCIUNEA TIMPURILOR
f
„Un medic conçtiincios trehuie sä moarà cu holnavul, dacà nu se pot însà-nàto$i amhii. Càpitanul unui vas moare împreunà cu corahia"
(E. Ionesco)
