TERAPII ALTERNATIVE ÎN PERIOADA DE SARCINĂ ȘI DE LACTAȚIE A PACIENTELOR CU PATOLOGIE GASTRO-INTESTINALĂ ÎN PRACTICA PSIHIATRICĂ

Larisa Boronin; Igor Nastas

^-"-"TERAPII ALTERNATIVE ^^ iN PERIOADA DE SARCINA ^^ SI DE LACTATIE A PACIENTELOR ^^ CU PATOLOGIE GASTRO-INTESTINALA iN PRACTICA PSIHIATRICA

Rezumat

Introducere. Tratamentul medicamentos in perioada de sar-cina si lactatie prezinta anumite riscuri in special la pacientele cu tulburari psihice si patologii somatice concomitente. Scopul cercetarii. Studiul efectelorpotentiale ale plantelor medicinale si suplimentelor nutritive biologic active in timpul sarcinii si alaptarii la pacientele cu tulburari psihice si patologie gastro-intestinala. Materiale si metode. Stuidul s-a axatpe analiza a 504 plante medicinale si suplimente nutritive biologice active, inclusiv denumiri alternative, dintre care 299 in gas-troenterologie si 205 in psihiatrie. Prin selectie riguroasa, au fost identificate 40 de denumiri alternative de plante care ar putea fi utilizate in gastroenterologie si psihiatrie, precum si 33 de denumiri alternative de plante si suplimente nutritive biologice active care ar putea fi aplicate in psihiatrie. Rezulta-te. Dintre plantele analizate, doar damiana (Turnera diffusa) este descrisa ca fiind „fara efecte secundare constatate" in timpul sarcinii si alaptarii. Conform altor surse, informatiile sunt contradictorii, sugerand ca aceasta planta nu trebuie utilizata in timpul sarcinii si alaptarii din cauza riscurilor grave pe care le implica. Planta Moringa oleifera a fost iden-tificata ca avand multiple functii protective pentru sanatatea mintala si in bolile gastro-intestinale, fiind descrisa ca relativ sigura in timpul sarcinii si alaptarii, dar cu indicatii specifice de utilizare. Concluzii. Prescrierea plantelor medicinale si a suplimentelor nutritive biologice active in timpul sarcinii si alaptarii prezinta anumite riscuri. Informatiile contradictorii din sursele existente subliniaza necesitatea unor cercetari su-plimentare si a unei informari atente a pacientelor cu privire la raportul risc-beneficiu.

Cuvinte-cheie: plante medicinale, suplimente nutritive biologic active, sarcina, lactatie, gastroenterologie, psihiatrie

Summary

Alternative therapy for pregnant and breastfeeding women with gastro-intestinal pathology in psychiatric practice

Introduction. Drug treatment during pregnancy and breastfeeding period presents certain risks, especially in patients with concomitant mental disorders and somatic pathologies. The purpose of the research was to study the potential effects of medicinal plants and biological supplements during pregnancy and lactation in psychiatric patients with gastro-intestinal pathology. Materials and methods. We analyzed 504 herbs and active biological nutritional supplements including their alternative names: 299 in gastroenterology and 205 in psychiatry. From these, 40 alternative names of plants could be used in gastroenterology and psychiatry and 33 alternative names of plants and active biological nutritional supplements that could be used in psychiatry were selected. Results. Only

CZU: [618.3:616.33/34+618.63]-08:616.89

Larisa BORONIN, Igor NASTAS

IP Universitatea de Stat de Medicinâ Farmacie Nicolae Testemitanu

https://doi.org/10.52556/2587-3873.2023.4(97).11

one herb, damiana (Turnera diffusa), is described as having "no known side effects" during pregnancy and breastfeeding. According to other sources, this herb should not be used during pregnancy and breastfeeding due to the serious risks involved. Another plant Moringa oleifera is found to have multiple protective functions in mental health and gastro-intestinal diseases, being described as potentially safe during pregnancy and breastfeeding, but with specific indications. Conclusions. Prescribing herbs and active biological nutritional supplements during pregnancy and breastfeeding carries certain risks. The information is contradictory, requiring further research and informing patients about the risk-benefit ratio.

Keywords: medicinal plants, active biological nutritional supplements, pregnancy, lactation, gastroenterology, psychiatry

Резюме

Альтернативная терапия беременных и кормящих женщин с желудочно-кишечной патологией в психиатрической практике

Введение. Медикаментозное лечение в период беременности и грудного вскармливания представляет определенные риски, особенно у пациенток с сопутствующими психическими расстройствами и соматической патологией. Целью исследования явилось изучение потенциального действия лекарственных растений и биодобавок вовремя беременности и в период лактации у женщин с психическими расстройствами и патологией желудочно-кишечного тракта. Материалы и методы. Был проведен анализ 504 лекарственных трав и биологически активных добавок, включая их альтернативные названия: 299 в гастроэнтерологии и 205 в психиатрии. Из них были отобраны 40 альтернативных названий растений для возможного применения в гастроэнтерологии и психиатрии, а также 33 альтернативных названий растений и биологически активных добавок, которые могли бы быть использованы в психиатрии. Результаты. Только одно растение, дамиана (Turnera diffusa), описана как «не имеющая известных побочных эффектов» во время беременности и грудного вскармливания. Однако, согласно другим источникам, это лекарственное растениене рекомендуется использовать во время беременности и кормления грудью из-за связанных с ним серьезных рисков. Другое растение, Moringa oleifera, обладает множественными защитными функциями при психических заболеваниях и желудочно-кишечных заболеваниях и описывается как потенциально безопасное во время беременности и кормления грудью, но с определенными показаниями. Выводы. Назначение

лекарственных растений и пищевых добавок во время беременности и кормления сопряжено с определенными рисками. Противоречивая информация требует дополнительных исследований и информирования пациенток о соотношении рисков и пользы.

Ключевые слова: лекарственные растения, биологически активные добавки, беременность, лактация, гастроэнтерология, психиатрия

Introducere

Tratamentul medicamentos al maladiilor trac-tului gastro-intestinal implicá riscuri suplimentare În perioada de sarciná si lactatie. Leziunea hepaticá idiosincrazicá indusá de medicamente este asociatá cu anumite riscuri farmacocinetice, inclusiv metaboliti activi, stresul oxidativ, actiunea asupra activitatii mitocondriale si ráspunsuri imune [1]. Aceste mecanisme pot fi declansate de plante medicinale (PM), antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), medicamente psihotrope, inclusiv unele anticonvulsive precum carbamazepina, fenitoina, duloxetina etc. [2, 3]. Particularitátile individuale, variatiile genetice, factorii de mediu contribuie la aparitia manifestárilor idiosin-crazice, a diferentelor de receptivitate si tolerabilitate În procesul terapeutic [1]. În alegerea substantei terapeutice se va tine cont de acesti parametri far-macocinetici, inclusiv biodisponibilitatea, modul de metabolizare, tipul de eliminare, legarea de proteinele plasmatice, metabolizarea prin sistemul de citocromi P450 si posibilele interactiuni cu alte medicamente. Acest mecanism se referá nu doar la medicamente, dar si la suplimente nutritive biologic active, plante medicinale, vitamine sau microelemente. Practica ne demonstreaza cá În perioada sarcinii sunt prescrise frecvent infuzii, decocturi din plante pentru simptome precum anxietatea, iritabilitatea, insomnia, greturile matinale, sângerárile, balonarea sau scáderea ape-titului ca terapie alternativá [4]. În cazul afectiunilor somatice ca simptome tintá servesc diverse efecte ale PM si suplimentelor nutritive biologic active (SBA): antispastice, antiemetice, antiinflamatoare, stimula-toare, antidiabetice, antioxidante, imunomodulatoare, hepatoprotectoare. Spre exemplu, plante precum valeriana, talpa-gâstei si bujorul sunt prescrise ca sedative Înainte si În timpul nasterii, iar plantele precum sunátoarea, frunza de mentá, musetelul, melisa, lavan-da si ghimbirul sunt utilizate pentru proprietátilor lor antianxioase, hipnotice si antidepresive. De aseme-nea, plantele precum urzica, frunzele de zmeurá si de lucerná, nmpreuná cu oligoelementele, sunt folosite În tratamentul diverselor afectiuni.

Scopul cercetárii a fost studierea riscurilor potentiale legate de utilizarea plantelor medicinale si a suplimentelor nutritive biologic active În

tratamentul tulburärilor mintale cu comorbiditate gastro-intestinalä în perioada de sarcinä si lactatie.

Noutatea stiintificä a studiului constá în evidentierea efectelor si a riscurilor terapeutice legate de utilizarea necontrolabilá a plantelor medicinale si suplimentelor nutritive biologic active în perioada de sarcinä si lactatie fie ca monoterapie, fie ca terapie adjuvantá.

Materiale si metode

S-a efectuat o sintezä bibliograficá a 504 PM si SBA care au inclus si denumirile alternative utilizate în aceste surse bibliografice: 299 cu relevantä în gas-troenterologie si 205 în psihiatrie. Dintre acestea, au fost selectate 40 de denumiri, inclusiv cele alternative de PM si SBA care ar putea fi utilizate în tratarea tulburärilor gastro-intestinale si psihiatrice, precum si 33 de denumiri alternative de PM si SBA potential utile în tratamentul tulburärilor mentale. Plantele medicinale si suplimentele nutritive biologice active au fost selectate din 50 de surse bibliografice care au inclus studii de meta-analizä, studii clinice, articole si rezumate de pe platforme de cercetare precum medscape.com, PubMed s.a. Majoritatea surselor bibliografice (48) dateazá din perioada 2003-2023.

Rezultate si discutii

Ca urmare a analizei, din numärul total de 504 de denumiri, inclusiv denumiri alternative gäsite pentru aceeasi plantä medicinalä sau SBA, au fost selectate 3 plante (cu 30 de denumiri alternative în diferite surse bibliografice) cu potential de utilizare în psihiatrie, gastroenterologie si hepatologie în timpul sarcinii si lactatiei. Existä putine medicamente pe bazä de PM si SBA în practica clinicä care pot fi utilizate la pacientele cu tulburäri mintale si probleme gastro-intestinale comorbide în timpul sarcinii si aläptärii, din cauza riscurilor potentiale. Din aceastä listä, doar damiana (Turnera diffusa) este descrisä ca neavând efecte adverse cunoscute în timpul sarcinii si aläptärii [5]. Cu toate acestea, alte surse contrazic aceste informatii si sugereazä cä utilizarea acestei plante în timpul sarcinii si aläptärii poate fi msotitä de riscuri grave, inclusiv risc de avort si alte efecte nedorite [6]. O altä plantä, Moringa oleifera, este mentionatä ca având efecte neuroprotective si gastro-intestinale, fiind consideratä relativ sigurä în timpul sarcinii si aläptärii în anumite situatii [7, 8].

Mai jos sunt selectate si descrise câteva dintre cele mai utilizate PM.

1. Peppermint Oil (uleiul de mentä). Meca-nismul de actiune al uleiului de mentä implicä substante precum mentolul, flavonoidele si azulena, care au efecte antispastice, stimulante si de produ-cere a bilei [9, 10]. Acesta este utilizat în cazuri de

colici, dispepsie, inflamatii bucale sau faringiene, sindrom de colon iritabil, greatä, värsäturi, algii, cefalee [9-13, 15].

Ceaiul de mentä este cunoscut a fi unul dintre cele mai des folosite remedii pe bazä de plante în timpul sarcinii, cu toate acestea consumul în cantitäti mari în primul trimestru de sarcinä nu este recoman-dat [9]. Menta nu a fost gäsitä teratogenä la animale [11]. Conform FDA, menta este consideratä sigurä în cantitäti mici, dar nu este aprobatä pentru uz medical si nu se cunoaste impactul säu în cantitäti mari asupra fätului. Sursa recomandä utilizarea mentei numai atunci când „beneficiul dorit pentru mamä depäseste riscul potential pentru fät" [12]. Atât în domeniul sänätätii mintale, cât si în tratamentul patologiei gastro-intestinale, menta este folositä ca aromaterapie pentru värsäturi si greatä la înce-putul sarcinii. Este important de subliniat cä PM si suplimentele biologice nu sunt supuse unor studii clinice, controlului FDA la fel ca medicamentele conventionale. Dacä o anumitä plantä a fost studiatä anterior într-un studiu clinic (SC), atunci remediile din plante si ceaiurile, care contin aceastä plantä, nu mai îndeplinesc criteriile de fiabilitate pentru utilizare la diferite categorii de pacienti, inclusiv la femeile msärcinate si care aläpteazä. De asemenea, este important de retinut cä efectele medicamentelor si suplimentelor pe bazä de plante depind de utiliza-rea diferitelor pärti ale aceleiasi plante, momentul colectärii, metodele de preparare si de depozitare. În amestecurile sedative, hipnotice, anxiolitice, se folosesc adesea plante ale cäror efecte sinergice nu ar fi de neglijat ca, de exemplu, în utilizarea combinatä a unor plante precum passiflora, hameiul, melissa, kava sau valeriana. Astfel de combinatii nu au fost mcä studiate în cadrul SC, iar efectele prezumtive, indicatiile si contraindicarle, siguranta lor în timpul sarcinii si lactatiei nu au fost mcä testate. Efectul toxic al plantelor sau combinatiilor acestora este, de asemenea, posibil. De exemplu, dovezile si rapoar-tele privind hepatotoxicitatea si riscul de probleme hepatice grave în cazul utilizärii de kava au motivat FDA si agentiile responsabile sä educe pacientii cu privire la riscurile potentiale [13]. Totusi, sunt descrise si rezultate pozitive ale utilizärii medicamentelor pe bazä de plante si a suplimentelor biologice nutritive în timpul sarcinii. De exemplu, menta este recoman-datä cu prudentä, atât în medicina generalä, cât si în cazul pacientelor gravide. Safajou F. et al. (2020), care descriu rezultatele unui RCT la care au participat 90 de femei msärcinate, au constatat „o reducere semnificativä a severitätii greturilor si värsäturilor la 2-4 zile de aromaterapie prin inhalare cu témâie si mentä" [14]. Unele plante pot fi confundate cu remedii pe bazä de plante similare. Vearrier D. et al.,

(2021) descriu un tip de mentä (Mentha pulegium, busuiocul cerbilor), care poate fi usor confundatä cu menta Peppermint [15]. Mentha pulegium este deosebit de periculoasä pentru femeile msärcinate, deoarece are proprietäti abortive si hepatoxice, contine pulegona - hepatotoxinä care provoacä necrozä hepatocelularä centrilobularä si insuficientä poliorganicä [15]. Utilizarea mentei în timpul sarcinii si aläptärii ar trebui evitatä.

2. Ginger (Zingiber officinale, ghimbirul). Mecanismul de actiune al substantelor incluse în ghimbir este asociat cu galanolactona, care este un antagonist 5HT3 si inhibä sinteza prostaglandinelor si eicosanoidelor [16]. Acesta este utilizat în terapia gastro-intestinalä si pentru afectiuni mentale, cum ar fi dispepsia, migrenele, cefaleele, greata matinalä, räul de miscare, greata si värsäturile postoperatrii sau cauzate de chimioterapie, în reducerea sau întreruperea tratamentului cu inhibitori selectivi al recaptärii serotoninei (ISRS). În gastrohepatologie si în domeniul sänätätii mintale, ghimbirul este folosit ca antiemetic, inclusiv în timpul sarcinii, carminativ, stimulant si ca agent antiinflamator [16]. Ghimbirul este prescris în timpul sarcinii în dozä de 250 mg de 4 ori pe zi (dozä maximä de 6 g/zi). Cu toate acestea, momentul în care ghimbirul poate fi prescris în timpul sarcinii nu este clar si, de obicei, se evitä prescrierea în primele 12 säptämâni de gestatie - perioada de embriogenezä si organogenezä. Stu-diile pe modele animale au arätat cä rädäcina de ghimbir contine zingerone, o substantä care poate avea un efect neuroprotector asupra neuronilor care contin dopaminä [17]. Cu toate acestea, un SCR cu ghimbir si 48 de femei în perioada de gestatie a raportat reactii adverse [18, 19], cum ar fi cresterea frecventei fätului mort la nastere, scäderea vârstei gestationale si circumferintei capului la nou-näscut, iar 7,8% au prezentat sângerâri vaginale în trimestrul II si III de gestatie [19]. Constatarea generalä pentru copiii näscuti în timpul realizärii acestui studiu au fost variatiile în greutate, vârsta gestationalä, sco-rul Apgar si frecventa anomaliilor congenitale în populatie [18, 19]. Cu alte cuvinte, nu a fost depäsitä limita populationalä generalä. Autorii unui alt SC afirmä cä „ghimbirul nu creste riscul de malformatii majore peste nivelul initial de 1-3%" în populatie [5]. Surse bibliografice recente (2023) relateazä cä utilizarea ghimbirului în timpul sarcinii „nu este recomandatä", cu toate acestea, este „sigur atunci când este utilizat în doza terapeuticä obisnuitä" si nu existä informatii despre utilizarea acestuia în perioada de aläptare [16]. Ghimbirul, atunci când interactioneazä cu antiinflamatoarele nesteroidi-ene, anticoagulante si anumite plante ca lucerna, castanul de cal, altamisa, ginkgo biloba, creste riscul

de sângerare. Reactiile adverse posibile la utilizarea ghimbirului includ aritmii cardiace, depresie a sis-temului nervos central (SNC), diaree, reflux gastric si disconfort abdominal [16].

3. German Chamomile, Roman Chamomile (musetelul german si musetelul roman). Indicatiile în terapia gastro-intestinalä si psihicä sunt balonarea, boli inflamatorii si spasme ale tractului gastrointestinal, normalizarea digestiei, tratamentul greturilor matinale, insomnie, sedare, spasme menstruale [20]. Mecanismele de actiune ale musetelului sunt asociate cu urmätoarele componente: acidul tiglic (efect antispastic si antiinflamator); chamazulene (efect antispasmodic, antiinflamator, antialergic, antibacterian); apigeninä (efect antiinflamator, com-parabil cu efectul AINS); azulenä (efect antiinflamator); umbeliferon (efect fungicid) si bisabololi (efect antibacterian, antipiretic, antiinflamator, antispastic) [20]. De asemenea, musetelul are un efect sedativ si anxiolitic asociat cu sistemul GABA prin apigeninä, un ligand al receptorului de benzodiazepinä [21].

Sunt cunoscute peste 120 de componente care fac parte din musetel, majoritatea fiind SBA [22]. Într-o sursä bibliograficä din 2023, se concluzioneazä cä musetelul (Chamaemelum nobile) „probabil cä nu este sigur ... ca medicament în timpul sarcinii, provocând avort spontan", fiind recomandatä evita-rea folosirii lui în timpul sarcinii. În ceea ce priveste utilizarea acestuia în timpul aläptärii, nu existä nicio informatie [23]. Folosirea musetelului în cel de-al III-lea trimestru de gestatie este asociat cu o ratä mai mare de nastere prematurä si greutate micä a fätului la nastere [24, 25]. Musetelul este o plantä cu riscuri mari de reactii adverse,„interactiuni potential severe cu medicamentele prescrise" [18, 25]. Bibliografia descrie posibile riscuri de hemoragii în cazul în care musetelul (contine cumarinä) interactioneazä cu alte medicamente: AINS, aspirina, precum si alte PM care au activitate antiplachetarä (ginkgo biloba, usturoi, ghimbir, ginseng) [18]. Remediile pe bazä de plante (valerianä, kava, musetel), atunci când sunt luate cu analgezice opiacee, cresc depresia SNC [18]. De asemenea, interactiunile musetelului cu diazepamul, propranololul, diclofenacul si clor-promazina pot duce la o sedare potential severä [18, 25]. Efectele sumare ale benzodiazepinelor când interactioneazä cu musetelul pot creste riscul de depresie a SNC, tulburäri psihomotorii [18, 25]. Interactiunea musetelului cu propranolonul inhibä citocromii CYP1A2 si CYP2D6, ceea ce poate duce la cresterea nivelului de propranolol metabolizat de aceastä enzimä. Inhibarea CYP2D6 de cätre musetel duce la cresterea nivelului de clopromazinä [18, 25]. Sarecka-Hujar B. et al. (2022) sugereazä cä musetelul are o activitate estrogenicä prin inhibarea

citocromilor CYP 1A1, 1A2 si 3A4 cu SBA (apigeninä, luteolinä, quercetinä, acid cafeic) [11]. In doze mari, musetelul poate stimula contractiile uterine, repre-zentând riscuri de avort spontan, nastere prematurä si insuficientä cardiacä fetalä [26].

4. Lemon Balm (Melissa officinalis), cunoscutä si sub numele de roinitä, actioneazä prin încetinirea defalcärii GABA, inhibarea MAO si printr-un efect antiviral, asociat cu tanine si polifenoli prezenti în plantä [27, 28]. Efectele balsamului de roinitä sunt de sedare, antidepresive, antianxioase, antifobice, hipnotice, antispastice, antibacteriane, antivirale, corectoare de comportament, antioxidante si ne-uroprotectoare [27, 29]. În gastroenterologie, he-patologie si psihiatrie, roinita este indicatä pentru combaterea balonärii, având un efect antispastic, pentru stimularea apetitului si a digestiei, precum si pentru ameliorarea insomniei [28]. Balsamul este aprobat de FDA ca unul „sigur" în calitate de aromä alimentarä [29]. Roinita poate stimula lactatia, dar informatiile privind siguranta si eficacitatea acestei actiuni sunt insuficiente [29]. Existä surse care admit utilizarea balsamului de roinitä în timpul sarcinii si aläptärii, atunci când„beneficiul dorit pentru mamä depäseste riscul potential pentru fät sau sugar"[30]. În schimb, alte surse nu recomandä folosirea balsamului în timpul sarcinii si aläptärii [28]. Un studiu realizat pe 49 de pacienti vârstnici, dintre care 39 sufereau de dementä, a constatat reducerea agitatiei la cei färä dementä dupä administrarea uleiului de roinitä timp de douä säptämani [31].

5. Guarana (Paullinia cupana, guarana) este o PM indicatä pentru probleme gastro-intestinale si tulburäri psihice, inclusiv pentru släbire, având efecte astringente, de prevenire a malariei si dizenteriei, nrnbunätätire a performantei atletice, reducere a oboselii psihice si fizice, tratare a sindromului de obo-sealä cronicä si actionând ca stimulent [33]. Conform unor studii, o dozä de 75 mg/zi sub forma de praf în-capsulat poate nrnbunätäti performantele cognitive [32]. Totusi, guarana este contraindicatä în timpul sarcinii si aläptärii din cauza riscurilor documentate, precum malformatii congenitale, nastere prematurä si greutate micä la nastere. Se recomandä evitarea utilizärii guaranei în timpul sarcinii si aläptärii [33].

6. Lemongrass (Cymbopogon citratus, Cymbo-pogon flexuosus) este o PM cu multiple indicatii, inclusiv pentru crampe gastro-intestinale, dureri abdominale, convulsii, nevralgii, värsäturi si epuizare [34]. Cu toate acestea, nu se recomandä utilizarea acesteia în timpul sarcinii si aläptärii [34].

7. Milk thistle (Sílybum marianum, ciulinul de lapte) este o PM indicatä în cazuri de boli hepatice alcoolice, cirozä hepaticä, hepatitä cronicä, hepato-toxicitate, icter, afectiuni ale vezicii biliare, diabet si

dispepsie, actionând si ca stimulent al apetitului [35]. Mecanismul de actiune este asociat cu componen-tele sale active: silimarina si silibinina, care au efect antioxidant, protejeazä membranele hepatocitelor, favorizeazä regenerarea parenchimului hepatic si cresc nivelul de glutation [35]. Cu toate acestea, utilizarea ciulinului de lapte nu este recomandatä în timpul sarcinii si aläptärii [35].

8. Salvia miltiorrhiza este o PM indicatä în cazuri de crampe abdominale, hepatitä (cronicä) si insomnie [36]. Are actiune antispasticä si antitrom-boticä, creste rata fluxului sanguin coronarian [36]. Interactioneazä cu anticoagulantele si AINS-urile, având potentialul de a intensifica efectul anticoagulant. Utilizatä ^preunä cu alte plante precum lucerna, ginseng-ul, gheara diavolului (Harpagophytum procumbens), feniculul, spilcuta, usturoiul, ghimbirul, ginkgo biloba, castanul de cal sau pau d'arco, poate amplifica efectul anticoagulant [36]. Salvia miltiorrhiza nu se recomandä în timpul sarcinii si aläptärii [36].

9. Moringa oleifera contine quercetinä, api-geninä, kaempferol, izorhamnetina care apartin fla-vonoidelor. Acesti compusi conferä plantei multiple proprietäti benefice, având efect anticancerigen, antidiabetic, antioxidant, imunomodulator, hepatopro-tector, antiinflamator, antiaterogen, neuroprotector, anticonvulsivant si antimutagenic. Moringa oleifera influenteazä sinteza hormonalä si are capacitatea de a creste productia de lapte matern prin sinteza de fitosterol si estrogen [37, 38]. Quercetina este un he-patoprotector eficient, previne degradarea oxidativä, eliminä radicalii liberi, suprimä expresia receptorilor de lipoproteine eu densitate joasä si Nmbunätäteste absorbtia lor de cätre celulele hepatice [39]. Fla-vonoidele prezente în aceastä plantä (apigenina, quercetina si kaempferolul), protejeazä ADN-ul de deteriorarea cauzatä de peroxidul de hidrogen [38]. PM este utilä în domeniul sänätätii gastro-intestinale si mintale datoritä mecanismului säu de actiune prin reducerea stresului oxidativ al SNC si efectele sale asupra cäilor de neurotransmisie noradrenergicä si serotoninergicä [37, 38, 40, 41]. SBA ale plantei au efecte antioxidante, antimutagene si antivirale, sunt capabile sä inhibe proteaza principalä a SARS-CoV-2 [38]. Ika Rahayu et al. (2022) afirmä cä SBA gentiabatinä, quercetinä, quercetin 3-O-glucozidä, kaempferol 3-o-neohesperidoside si undulatoside A, prezente în PM, „sunt potentiali candidati pentru tratamentul COVID-19" [38]. Moringa oleifera este recunoscutä în multiple surse pentru activitatea sa regenerativä si hepatoprotectoare [1, 42, 43]. Într-un studiu realizat pe animale, s-a constatat ümbunätätirea fibrozei si scäderea activitätii mielope-roxidazei, reducerea leziunilor hepatice si atenuarea

efectului hepatotoxicitätii chimice/farmacologice la sobolani [42]. Rokia Hassan et al. (2023), într-un studiu pe animale a confirmat efectul protector în steatoza hepaticä, ^bunätätirea scorurilor de fibrozä prin scäderea nivelurilor de TNF-a si TGF-ß [43]. Literatura de specialitate noteazä cä Moringa oleifera este o sursä naturalä de triptofan (Trp), care îndeplineste functii de protectie a tractului gastrointestinal, cu un efect antiulcer, favorizeazä cresterea celulelor enterocromafine si nivelul de serotoninä (5-HT) „prin activarea receptorilor serotoninei în tesuturile stomacului" [44]. În contextul sänätätii mintale, moringa poate fi folositä ca anxiolitic, an-tidepresiv si hipnotic, având în vedere produsele rezultate din metabolismul triptofanului - serotonina si melatonina. Numeroase surse descriu în mod optimist aceastä PM ca fiind sigurä si beneficä în timpul sarcinii si aläptärii. Moringa oleifera poate preveni efectele adverse ale sarcinii, contribuind la reducerea deteriorärii ADN-ului matern si la cresterea nivelului de hemoglobinä la femeile anemice [37, 38]. Potrivit noilor publicatii, PM are un efect antimutagenic, protejeazä ADN-ul, mentine integritatea genomurilor [37, 38]. Efectul neuroprotector a fost studiat pe un model de animale, folosind tinctura de plante (200 mg/kg/zi) în asociere cu ISRS - fluoxetinä (10 mg/ kg/zi). S-a constatat cä aceastä tincturä are un efect antidepresiv implicând cäile neurotransmitätorilor norepinefrinei si serotoninei [41]. Combinatia unui extract din frunzele plantei cu fluoxetinä sau alti ISRS a demonstrat posibilitatea unei„terapii alternative în tratamentul anxietätii sau depresiei" [40, 41]. Potrivit surselor, Moringa oleifera contine 19 aminoacizi, 17 acizi grasi, 11 micro si macroelemente si 10 vitamine [45]. O sursä din anul 2022 confirmä utilizarea acestei plante la femeile în perioada postpartum [7]. Au-toarea afirmä cä: „60 mg de moringa pe zi a crescut nivelul hemoglobinei la femei în perioada postpartum" [7]. Nur R., Indah P Kiay Demak, Elly B. Yane (2022) recomandä suplimentarea cu fier jmpreunä cu capsule din frunze de moringa pentru a creste he-moglobina"si„ca o încercare de a reduce întârzierea cresterii" fätului si nou-näscutului [46]. Hasan Basri et al. (2021) recomandä utilizarea acestei plante în timpul sarcinii în cazul malnutritiei comorbide, care „previne întârzierea cresterii fetale" [8]. Muhammad Syafruddin Nurdin et al. (2018) afirmä cä utilizarea pe termen lung a extractului de Moringa oleifera ümpreunä cu suplimente de fier si acid folic „reduce potential stresul oxidativ la femeile msärcinate" [37].

10. Alfalfa (Medicago sativa, cunoscutä si sub numele de lucernä, este o plantä bogatä în compusi precum: saponine, izoflavonoide, substante estrogenice, fitoestrogeni, vitaminele „K", „A", „C", „E", aminoacidul L-canavanin, minerale, inclusiv Ca, K,

P, Fe, Mn [47, 48]. Mecanismul säu de actiune este asociat cu o scädere a absorbtiei colesterolului si manganului si are un efect hipoglicemic [48]. Desi lucerna este„recunoscutä ca fiind sigurä" ca aliment de cätre FDA, datoritä continutului säu de vitamina „K", se recomandä precautie la pacientii care iau anticoagulante sau AINS [48]. Când este administratä cu clorpromazinä, creste toxicitatea si fotosensibilitatea acesteia datoritä sinergiei farmacodinamice; reduce nivelul de vitamina„E"si fier prin inhibarea absorbtiei în tractul gastro-intestinal [49]. În doze mari, are un efect asemänätor estrogenului; folositä ümpreunä cu contraceptivele poate reduce eficacitatea acestora; scade nivelul glicemiei, iar în combinatie cu medi-camentele antidiabetice poate duce la hipoglicemie [49]. Utilizarea acestei plante în timpul sarcinii si aläptärii nu este mcä clar descrisä [48].

11. Damiana (Turnera diffusa) are proprietäti stimulatoare, antidepresive, timoleptice, efecte similare cu testosteronul, euforice, neuro-restaura-toare si citotoxice. Planta contine 35 de substante, inclusiv flavonoide, terpenoide, zaharide, fenoli, cianogeni, luteolina, sprintin, laricitina, precum si doi compusi activi ca arbutina si apigenina [5, 47]. Damiana este folositä în ceai, lichior, aromaterapie, chiar si în fumat [6]. În domeniul sänätätii mintale si gastroenterologiei, aceasta este indicatä pentru dispepsie, tulburäri gastro-intestinale, constipatie, dispepsie nervoasä, cefalee, enurezis, depresie, cresterea performantelor mentale si fizice. În cazul pacientilor cu probleme psihice, este utilizat ca un sedativ usor, agent antidepresiv si antianxios [5]. Totusi, unele substante din compozitia sa pot crea dependentä [6]. În doze mari (de exemplu, 200 g), poate provoca convulsii, halucinatii, insomnie, cefalee, simptome asemänätoare cu rabia sau intoxicatia cu stricninä [6]. Damiana reduce actiunea insulinei si a medicamentelor antidia-betice din cauza antagonismului farmacologic, scäzând nivelul glicemiei [5]. Opiniile cu privire la utilizarea aceste plante în timpul sarcinii si aläptärii sunt variate, unele surse considerând cä nu existä efecte nocive cunoscute [5], în timp ce altele afrimä cä damiana este un emenagog - stimuleazä fluxul sanguin în pelvis si uter, ar putea avea efect avortiv si este contraindicatä în timpul sarcinii [6].

Cu toate cä existä o varietate de remedii pe bazä de plante si suplimente nutritive, doar cinci remedii pe bazä de plante sunt aprobate de cätre American Pregnancy Association pentru utilizare în timpul sarcinii: Peppermint Leaf (menthae, menta), Lemon Balm (Melisa officinalis, melisa), German Chamomile (German matricaria recrutita, musetel german), Nettle (Urtica dioica, urzica), Alfalfa (Me-dicago sativa, lucerna) [4, 50].

Concluzii:

1. Majoritatea suplimentelor alimentare si plan-telor medicinale contin o gamä largä de vitamine, microelemente, aminoacizi si substante biologic active care pot influenta activ metabolismul. Desi aceste substante pot aduce potentiale beneficii, este important sä se recunoascä faptul cä pot exista efecte secundare imediate sau întârziate.

2. Utilizarea plantelor medicinale si a supli-mentelor alimentare biologice în timpul sarcinii si aläptärii poate avea consecinte grave asupra dez-voltärii fätului si nou-näscutului. Aceste efecte sunt imprevizibile, mai ales atunci când aceste substante sunt administrate în combinatie cu medicamente, din cauza posibilelor efecte metabolice.

3. Informarea si monitorizarea atentä a paci-entelor în timpul sarcinii si aläptärii sunt esentiale pentru a evita potentialele riscuri asociate cu utilizarea plantelor medicinale si a suplimentelor nutritive biologice active.

Lista abrevierilor utilizate

AINS - antiinflamatoare nesteroidiene

CYP - sistemul de citocromi P450

FDA - food and drug administration

GABA-acidul gamma-aminobutiric

GIT - tractul gastro-intestinal

PM - plante medicinale

LDL - lipoproteine cu densitate joasä

MAO - monoaminoxidaza

ISRS - inhibitori selectivi ai recaptärii serotoninei

5HT3 - receptorii 5-hidroxitriptaminici tip 3

Trp - triptofan

SBA - suplimente nutritive biologice active

SC - studiu clinic

SCR - studiu clinic randomizat

SNC - sistemul nervos central

Declaratie de conflict de interese. Färä con-flicte de interese.

Bibliografie

1. Stephens C., Andrade R. J., Lucena M. I. Mechanisms of drug-induced liver injury. Curr Opin Allergy Clin Immunol. 2014, vol. 14, no. 1, pp. 286-292.

2. Alempijevic T., Zec S., Milosavljevic T. Drug-induced liver injury: Do we know everything? World J Hepatol. 2017, vol. 9, no 10, pp. 491-502. doi: 10.4254/wjh. v9.i10.491.

3. Vuppalanchi R., Hayashi P. H., Chalasani N., Fontana R. J., Bonkovsky H., Saxena R., Kleiner D., Hoofnagle J.

H. Duloxetine hepatotoxicity: a case-series from the drug-induced liver injury network. Aliment pharmacol Ther. 2010, vol. 32, no. 9, pp. 1174-1183.

4. American Pregnancy Association. Herbal tea and pregnancy [online]. Irving, Texas, U.S, ©2023- [citat 16 mai 2023]. Disponibil pe: https://americanpregnancy.org/ healthy-pregnancy/is-it-safe/herbal-tea/.

5. Mills E., Duguoa J.-J., Perri D., Koren G. Herbal medicines in pregnancy and lactation an evidence-based approach. London: Taylor & Francis, 2006. 354 p.

6. Handoo S., Freeman J. Damiana leaf benefits, how much to consume, and risks. Stylecraze [online]. Hyderabad: StyleCraze, 2023 [citat 16 iunie 2023]. Disponibil pe: https://www.stylecraze.com/articles/ damiana-leaf/.

7. Fitri Yu. Moringa increases the hemoglobin in postpartum women. Midwifery Science. 2022, vol. 10, no. 2, pp. 1136-1140.

8. Basri H., Hadju V., Zulkifli A., Syam A., Indriasari R. Effect of Moringa oleifer supplementation during pregnancy on the prevention of stunted growth in children between the ages of 36 to 42 months. J public Health Res. 2021, vol. 10, no. 2, p. 2207. doi: 10.4081/ jphr.2021.2207.

9. Medscape. peppermint oil (Herb/Suppl) [online]. New York: WebMD, 2023 [citat 16 iunie 2023]. Dis-ponibil pe: https://reference.medscape.com/drug/ aetheroleum-balm-mint-peppermint-oil-344524#10.

10. Healthdirect Australia. Herbal teas during pregnancy and breastfeeding. pregnancy, Birth and Baby [online]. Canberra, 2023. [citat 16 iunie 2023]. Disponibil pe: https://www.pregnancybirthbaby.org.au/herbal-teas-during-pregnancy-and-breastfeeding.

11. Sarecka-Hujar B., Szulc-Musiot B. Herbal medicines - Are they effective and safe during pregnancy? pharmaceutics. 2022, vol. 14, no. 1, p. 171. doi: 10.3390/ pharmaceutics14010171.

12. Vidal. peppermint oil [online]. Moscow: Vidal, 2023 [citat 14 Martie 2023]. Disponibil pe: https://www. vidal.ru/drugs/molecule/811#contra.

13. Zhdanova I. V. Expert Column - What every PCP should know: over-the-counter insomnia treatments. Medscape [online]. New York: WebMD, ©2023 [citat 16 iunie 2023]. Disponibil pe: https://www.medscape. org/viewarticle/495339.

14. Safajou F., Soltani N., Taghizadeh M. et al. The Effect of Combined Inhalation Aromatherapy with Lemon and Peppermint on Nausea and Vomiting of Pregnancy: A Double-Blind.; Randomized Clinical Trial. Iran. J. Nurs. Midwifery Res. 2020 Sep 1;25(5):401-406. doi: 10.4103/ ijnmr.IJNMR_11_19. eCollection 2020 Sep-Oct.

15. VEARRIER, D., MILLER, M. A., HIRSHON, J. M. Herb poisoning. Medscape [online]. New York: WebMD, ©2023 [citat 16 iunie 2023]. Disponibil pe: https://emedicine. medscape.com/article/817427-overview#a5.

17. Parkinson's Foundation. over the counter & comple-

18. Muñoz Balbontín Y., Stewart D., Shetty A., Fitton C. A., Mclay J. S. Herbal medicinal product use during pregnancy and the postnatal period. A systematic review. obstet Gynecol. 2019, vol. 133, no. 5, pp. 920-932. doi: 10.1097/AOG.0000000000003217.

19. Willetts K. E., Ekangaki A., Eden J. A. Effect of a ginger extract on pregnancy-induced nausea: a randomised controlled trial. Aust N Z J obstet Gynaecol. 2003, vol. 43, no. 2, pp. 139-44. doi: 10.1046/j.0004-8666.2003.00039.x.

21. Camfield D., Mcintyre E., Sarris J., eds. Evidence-based herbal and nutritional treatments for anxiety in psychiatric disorders. Cham: Springer, 2017. ISBN 978-3319-42305-0.

22. Chow G., Johns T., Miller S. C. Dietary Echinacea purpurea during murine pregnancy: Effect on maternal hemopoiesis and fetal growth. Biol neonate. 2006, vol. 89, no. 2, pp. 133-138. doi: 10.1159/000088795.

23. MedlinePlus. Roman chamomile [online]. Bethesda: NLM, 2023- [citat 1 Iunie 2023]. Disponibil pe: https://medlineplus.gov/druginfo/natural/752. html#Effectiveness.

24. Trabace L., Tucci P., Ciuffreda L., Matteo M., Fortunato F., Campolongo P. et al. "Natural" relief of pregnancy-related symptoms and neonatal outcomes: above all do no harm. JEthnopharmacol. 2015, vol. 174, pp. 396-402.

25. Mclay J. S., Izzati N., Pallivalapila A. R., Shetty A., Pande B., Rore C., Al Hail M., Stewart D. Pregnancy, prescription medicines and the potential risk of herb-drug interactions: a cross-sectional survey. BMc complement Mern Med. 2017, vol. 17, no. 1, p. 543. doi: 10.1186/ s12906-017-2052-1.

26. Beremennost' i lekarstva: kakiye lekarstva i travy mogut vyzvat' vykidysh [Pregnancy and medications: what drugs and herbs can cause miscarriage]. ukrainskiimeditsinskiiportal [online]. Kiev, 2023- [citat 14 iunie 2023]. Disponibil pe: https://med-ukraine. info/news/2019/beremennost-i-lekarstva-kakie-preparaty-i-travy-mogut-vyzvat-vykidysh-545.

27. Araj-Khodaei M., Noorbala A., Yarani R., Emadi F., Emaratkar E., Faghihzadeh S., Parsian Z., Alijaniha F., Kamalinejad M., Naseri M. A double-blind, randomized pilot study for comparison of Melissa officinalis L. and Lavandula angustifolia Mill. with Fluoxetine for the treatment of depression. BMc complement Med Ther. 2020, vol. 20, no. 1, p. 207. doi: 10.1186/s12906-020-03003-5.

iНе можете найти то, что вам нужно? Попробуйте сервис подбора литературы.

29. Miraj S., Rafieian-Kopaei J., Kiani S. Melissa officinalis L: a review study with an antioxidant prospective. J Evid Based Complementary Altern Med. 2017, vol. 22, no. 3, pp. 385-394. doi: 10.1177/2156587216663433.

30. Vidal. Melissae officinalis herba [online]. Moscow: Vidal, 2023 [citat 14 Martie 2023]. Disponibil pe: https://www.vidal.ru/drugs/melissae-officinalis-herba#contra.

31. Watson K., Hatcher D., Good A. A randomised controlled trial of Lavender (Lavandula Angustifolia) and Lemon Balm (Melissa Officinalis) essential oils for the treatment of agitated behaviour in older people with and without dementia. Complement TherMed. 2019 Feb; 42:366-373. doi: 10.1016/j.ctim.2018.12.016. Epub 2018 Dec 21.

32. Elizabeth A.F.S. Torres, Marcela De Souza Figueira, Maiara Jurema Soares. et al. Effects of the consumption of guarana on human health: A narrative review. Compr Rev Food Sci Saf.2022;21:272-295 Disponibil pe: https://ift.onlinelibrary.wiley.com/doi/ epdf/10.1111/1541-4337.12862.

34. Medscape. Lemongrass (Herb/Suppl) [online]. New York: WebMD, ©2023 [citat 15 lunie 2023]. Disponibil pe: https://reference.medscape.com/drug/british-indian-lemongrass-citronella-lemongrass-344588#6.

37. Syafruddin Nurdin M., Arundhana Thahir A. I., Hadju V. Supplementations on pregnant women and the potential of Moringa oleifera supplement to prevent adverse pregnancy outcome. Int J Sci Healthcare Res. 2018, vol. 3, no. 1, pp.71-75.

38. Rahayu I., Timotius K. H. Phytochemical analysis, antimutagenic and antiviral activity of Moringa oleifera L. leaf infusion: in vitro and in silico studies. Molecules. 2022, vol. 27, no. 13, p. 4017. doi: 10.3390/ molecules27134017.

39. Younis N., Khan M. I., Zahoor T., Faisal N. M. Phytochemical and antioxidant screening of Moringa oleifera for its utilization in the management of hepatic injury. Front Nutr. 2022, vol. 9. doi: 10.3389/ fnut.2022.1078896.

40. Sonewane K., Chouhan S. S., Rajan M., Chauhan N. S., Rout O. P., Kumar A., Baghel G. S., Gupta P. K. Pharmacological, ethnomedicinal, and evidence-

based comparative review of Moringa oleifera Lam. (Shigru) and its potential role in the management of malnutrition in Tribal Regions of India, especially Chhattisgarh. World J Trad Chinese Med. 2022, vol. 8, no. 3, pp. 314-338.

41. Kaur G., Invally M., Sanzagiri R., Buttar H. S. Evaluation of the antidepressant activity of Moringa oleifera alone and in combination with fluoxetine. J Ayurveda Integr Med. 2015, vol. 6, no. 4, pp. 273-279. doi: 10.4103/0975-9476.172384.

42. O'Grady J. G., Schalm S. W., Williams R. Acute liver failure: redefining the syndromes. Lancet. 1993, vol. 342, pp. 273-275.

43. Hassan R., El-Shafei A. A., Youakim M. F. Moringa Oleifera versus Simvastatin on liver steatosis in an adult male rat model of high fat diet: histological and immunohistochemical study. Egiyptian J Histol. 2023, vol. 46, no. 1, pp. 163-177. doi: 10.21608/ EJH.2021.92918.1550.

44. Debnath S., Guha D. Role of Moringa oleifera on en-terochromaffin cell count and serotonin content of experimental ulcer model. Indian J Exp Biol. 2007, vol. 45, no. 8, pp. 726-731.

45. Pradeep S., Man Mohan S. Moringa Oleifera Lam.: a valuable medical plant, boon of nature. Int J Ayur Pharma Res. 2022, vol. 10, no. 4, pp. 99-107.

46. Nur R., Demak I. P. K., Yane E. B. The effect of moringa leaf extract in increasing Hb levels of pregnant women during COVID-19 pandemic in Parigi Regency, Central Sulawesi, Indonesia. Int J Health Sci. 2022, vol. 6(S1), pp. 6019-6028. doi: 10.53730/ijhs.v6nS1.6230.

47. Avelino-Flores M. del C., Cruz-Lôpez M. del C., Jimé-nez-Montejo F. E., Reyes-Leyva J. Cytotoxic activity of the methanolic extract of Turnera diffusa Willd on breast cancer cells. J Med Food. 2015, vol. 18, no. 3, pp. 299-305. doi: 10.1089/jmf.2013.0055.

49. MedlinePlus. Alfalfa [online]. Bethesda: NLM, 2023- [citat 12 iunie 2023]. Disponibil pe: https://medlineplus. gov/druginfo/natural/19.html.

50. Drugs and Lactation Database (LactMed®). Alfalfa [online]. Bethesda: National Institute of Child Health and Human Development, ©2006- [citat 16 mai 2023]. Disponibil pe: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/ NBK501830/.

Autor corespondent:

Larisa Boronin, conferentiar universitar,

IP USMF Nicolae Testemitanu

tel.: 067264575

e-mail: [email protected]

TERAPII ALTERNATIVE ÎN PERIOADA DE SARCINĂ ȘI DE LACTAȚIE A PACIENTELOR CU PATOLOGIE GASTRO-INTESTINALĂ ÎN PRACTICA PSIHIATRICĂ Текст научной статьи по специальности «Фундаментальная медицина»

Аннотация научной статьи по фундаментальной медицине, автор научной работы — Larisa Boronin, Igor Nastas

Похожие темы научных работ по фундаментальной медицине , автор научной работы — Larisa Boronin, Igor Nastas

Альтернативная терапия беременных и кормящих женщин с желудочно-кишечной патологией в психиатрической практике

Текст научной работы на тему «TERAPII ALTERNATIVE ÎN PERIOADA DE SARCINĂ ȘI DE LACTAȚIE A PACIENTELOR CU PATOLOGIE GASTRO-INTESTINALĂ ÎN PRACTICA PSIHIATRICĂ»