CC BY
11CZU: 614.2:614.71(478-22)
STAREA DE SANATATE A POPULAJIEI DIN LOCALITAJILE RURALE ÎN RELAJIE CU CALITATEA AERULUI DIN INTERIOR
Angela CAZACU-STRATU13, Catalina CROITORU2 3, Elena CIOBANU2,
'Catedra de igiena, IP USMF „Nicolae Testemifanu", 2Catedra de igiena generala, IP USMF „Nicolae Testemifanu", 3Centrul Nacional de Sanatate Publica
Rezumat
Aproximativ doua milioane de oameni mor in fiecare an datorita utilizarii dispozitivelor de incdlzire si de gatit, rezultand un milion care sufera de boala pulmonara obstructiva, majoritatea victimelor fiind femei. Scopul acestui studiu a fost de a determina starea sanatatii publice si a calitatii aerului in sala de gatit. 150 de persoane au fost interogate in trei zone ale republicii, iar parametrii microclimatici au fost determinati in momentul gatitului. Analiza profilurilor a aratat ca jumatate dintre respondenti sufera bronsita frecventa, 28% au suferit de pneumonie, cel putin o data, 12% sufera bronsita obstructiva, 7% - astm si doar o singura persoana bolnava de cancer pulmonar. Dintre toti respondentii, 20% au un diagnostic de boala cardiaca ischemica si 7% au suferit de accident vascular cerebral. Cele mai frecvente surse de combustibil utilizate de populatie sunt lemnul (73%), carbune brut (1,3%), carbune prelucrat (2%), biomasa (0,7%) si reziduurile de plante (67%). Ca urmare a utilizarii acestor surse in timpul gatitului, sa constatat o crestere a concentratiei de dioxid de carbon de la 0,06% la 0,4%, ceea ce depaseste nivelul maxim permis de 0,3%. Cuvinte cheie: aer, poluare inchisa, gatit, sanatate
Summary
The health of the rural population in relation to indoor air quality
About two million people dies each year because of the heating and cooking systems, one million of them had died as a result of obstructive lung diseases, most of victims were women. The aim of this study was to assess the health ofpopulation and the quality of indoor air. 150 people were surveyed in three different areas of the country. The microclimatic parameters in the kitchen have been determined, while the dishes were prepared. The analysis of the questionnaires have shown that the half of those surveyed had suffered frequently of bronchitis, 28% at least once had suffered ofpneumonia, 12% of people are suffering of obstructive bronchitis, 7% - of asthma, and one person of lung cancer. 20% of investigated respondents have been diagnosed with ischemic heart disease and 7% of them - with stroke. The most common sources of fuel used by the population are wood (73%), raw coal (1,3%), processed coal (2%), biomass (0,7%) and crop residues (67%). A high level of carbon dioxide concentration from 0,06% to 0,4% was determined in the kitchen air, as a result of using those fuel sources, the concentration of which exceeds the allowable maximum of 0,3%. Keywords: air pollution, indoor, cooking, health
Резюме
Здоровье сельского населения в зависимости от качества воздуха в помещении
Около двух миллионов человек ежегодно умирают из-за использования устройств нагревания и приготовления пищи, в результате один миллион страдают об-структивной болезнью легких, большинство жертв составляют женщины. Целью данного исследования было определение состояния здоровья населения и качества воздуха в помещении приготовления пищи. Были допрошены 150 человек в трех зонах республики и были определены микроклиматические параметры в момент приготовления пищи. Анализ анкет показал, что половина опрошенных страдают частым бронхитом, 28% страдали от пневмонии, по крайней мере один раз, 12% страдали обструктивным бронхитом, 7% - астмой и только один человек болел раком легких. Из всех опрошенных 20% имеют диагноз ишемической болезни сердца и 7% - инсульта. Наиболее распространенными источниками топлива, которые используется населением, являются: древесина (73%), уголь (1,3%) и уголь обработанный (2%), биомасса (0,7%) и растительные остатки (67%). В результате использования этих источников во время приготовления пищи было установлено повышение концентрации диоксид углерода от 0,06% до 0,4%, что превышает максимально допустимый уровень - 0,3%.
Ключевые слова: воздух, закрытое загрязнение, приготовление пищи, здоровье
Introducere
Conditiile de pre-gátire a bucatelor si característica igienicá a spatiului de pregátire a acestora presupun spa-tiul in care se prepará bucatele, instaladle de gátit, suprafata totalá a incáperii, posibilitatea aerisirii incáperii, dota-rea cu sistem artificial de ventilatie. Instaladle de gátit pot fi reprezen-tate de diferite tipuri de aragazuri, plite táránesti, resou sau cuptor electric, fiind foarte impor-tantá starea lor tehnicá si amenajarea. De ca-racteristicile tehnice ale instalatiilor de gátit si de starea lor functionalá depinde calitatea aerului interior [1].
Cercetátorii mentio-neazá cá arderea lemne-lor in sobe care nu sunt intretinute si ventilate in mod corespunzátor poate emana gaze ce in-clud monoxid de carbon, azot, particule si hidro-carburi. Copiii din casele incálzite cu sobe cu lem-ne au mai multe probleme respiratorii, conform statisticilor. Instalatiile de gaz, mai ales cand nu sunt bine ventilate sau cand sunt folosite drept sursá de incálzire, pot produce nitrogen dioxid, care poate cauza probleme respiratorii [10].
Astfel, se recomandä sä fie evitatä situaría când soba de gaz are o flacärä galbenä, deoarece aceasta nu este bine ajustatä. În cazul unei sobe cu lemne, trebuie sä se asigure închiderea usilor, fiind indi-cat doar lemnul uscat, maturat. Specialistii interzic categoric arderea în sobe a lemnului tratat cu substance chimice, cum ar fi placajul. Sobele trebuie sä fie preväzute cu cosuri de fum, care urmeazä a fi in-spectate în fiecare an [11,12].
Principalele surse de monoxid de carbon în lo-cuin^e sunt reprezentate de sistemele de mcälzit cu funcionare defectuoasä si fläcärile cu ardere deschisä. Ca expunere la monoxidul de carbon trebuie men^ionat fumatul [9, 14]. Si în cazul acestui poluant existä efecte imediate ce acoperä un câmp larg de manifestäri, în funche de concentraba de carboxihemoglobina realizatä în sânge (de la mo-dificäri senzoriale si psihomotorii la cefalee, tulbu-räri de coordonare a miscärilor, gre^uri, adinamie, tulburäri senzoriale pänä la pierderea constiin^ei si moarte), persoanele cele mai sensibile la aceste efecte fiind cele cu afec^iuni cronice cardiovascula-re si pulmonare. Efectele cronice se manifesta prin stäri de obosealä, dureri musculare, dispnee, angor pectoris, iar din punct de vedere morfopatologic la persoanele afectate s-a constatat atingere valvula-rä, miocardozä, semne de aterosclerozä [11, 12]. A fost mregistratä de asemenea o incident crescutä a malforma^iilor congenitale si a copiilor hipotrofici la nastere la femeile expuse [10, 13].
Material si metode
*
Cercetarea a fost realizatä în trei zone teritoriale ale Republicii Moldova (Nord, Centru si Sud). Studiu s-a bazat pe chestionarea locuitorilor si mäsurarea unor parametri fizici (temperatura si umiditatea re-lativä a aerului) si compusi chimici (bioxidul si monoxidul de carbon) din aerul mcäperilor de pregäti-re a bucatelor. Au fost fäcute mäsuräri în toate tipu-rile de spaÇii, unde populaba pregäteste bucate: bu-cätärii, odäi de locuit, bucätärii de varä, în aer liber. Mäsurärile au fost efectuate cu ajutorul aparatului Air Quality Monitor 500. În studiu au fost incluse 150 de gospodärii (câte 50 din fiecare zonä geograficä).
Etapele de colectare a datelor au fost urmä-toarele: înainte de pregätirea bucatelor (etapa I de mäsuräri), peste o orä dupä începerea pregätirii bucatelor (etapa a II-a de mäsuräri), la sfârsitul pregätirii acestora (etapa a III-a de mäsuräri) si peste o orä dupä terminarea preparärii mâncärii (a IV-a etapä de mäsuräri) în timpul verii. Chestionarul a fost compus din 11 itemi, fiind completat prin metoda interviului direct. Pentru evaluarea condi^iilor
de pregätire a bucatelor au fost adresate tntrebäri despre locul de pregätire, tipul instalaÇiilor de gä-tit, tipurile de combustibil utilizate de populace. În scopul evaluärii influen^ei condi^iilor de gätit asu-pra sänätä^ii, respondent au fost tntreba^i despre bolile suportate.
Rezultate obfinute
Analiza chestionarului a reliefat urmätorul ta-blou: circa 50% de persoane au suportat frecvent bronsite, 28% au suportat cel pu^in o datä pneumonie, 12% persoane au suferit bronsite obstructive, 7% - astm bronsic si o persoanä - cancer pulmonar. Cazurile de bronsitä s-au repartizat pe zone în felul urmätor: 10% în zona Nord si câte 20% în zona Centru si Sud. În zona Nord au fost specificate 6% cazuri de pneumonii, în zona Centru - 7%, iar în zona Sud
- 15% din cele 28% de cazuri de pneumonii specificate în cele trei zone. Bronsitele obstructive practic repetä situaÇia pneumoniilor: în zonele Nord si Centru au fost atestate câte 6% cazuri, iar în zona Sud
- un numär dublu de cazuri: 12%. Numärul cazurilor de astm bronsic a fost în mäsurä egalä în nordul si sudul tärii - câte 3%, iar în centrul {ärii - 1% din cele 7% cazuri de astm bronsic.
Datele literaturii de specialitate atestä cä boala cardiacä ischemicä si accidentul vascular cerebral (AVC) sunt afec^iunile care se întâlnesc frecvent în cazurile de poluare a aerului din interiorul mcäperilor. Din numärul responden^ilor ancheta^i, 20% prezintä diagnostic de boalä cardiacä ischemicä si 7% - AVC. Cel mai mare numär de cazuri de ischemie cardiacä printre respondent a fost înregistrat în zona Nord - 13%, iar în zonele Centru si Sud -câte 3%. Din totalul persoanelor care au suferit de AVC, câte 3% au fost din zonele Nord si Sud si 1% din zona Centru.
În perioada de iarnä, mai mult de jumätate din persoanele care au suportat bronsite, bronsite obstructive si pneumonii au pregätit bucatele în odaia de locuit (zona Nord - 54%, Centru - 49% si zona Sud - 55%), la aragaz sau la plitä {äräneascä.
În perioada de varä, majoritatea persoanelor care au suportat bronsite si bronsite obstructive au pregätit bucatele în spa^ii închise (40% - în bucätärii special amenajate, 31% - în bucätärii de varä si 15% - în odaia de locuit).
Circa 70% de bucätärii au avut aragaz, din care 56% au folosit ca sursä de combustibil gazul natural si 44% - gazul în butelie. Circa 1/3 din aragazuri au avut defecte. S-a constatat cä 10% din bucätärii nu au avut geamuri, iar din cel care au avut geamuri, în douä mcäperi ele nu se deschideau si toate aceste bucätärii erau aläturate dormitoarelor. Canal de
ventilare exista în doar 17% din bucätärii, iar hotä
- în 20% (o hotä era defectä). Asadar, 17% de bucätärii au fost dotate cu canal de ventilare si hotä (din care circa 1/3 nu func{ionau). Plita {äräneascä a fost prezentä în 15% din bucätäriile persoanelor care au suportat bronsite si bronsite obstructive. Aceasta a fost folositä ca sursä unicä sau paralel cu aragazul. Drept surse de combustibil pentru plita {äräneascä au servit lemnele (73%), cärbunele brut (1,3%) si cel prelucrat (2%), biomasa (0,7%) si resturile culturilor agricole (67%).
În 18% cazuri, populaba a pregätit bucatele la aragaz sau la plita {äräneascä din odaia de locuit, în celelalte cazuri s-a utilizat si aragazul, si plita {ä-räneascä, dintre care 27% aragazuri si 45% plite {ä-ränesti erau defecte. Doar 27% de mcäperi au avut iesire direct afarä. Din gospodäriile care au pregätit bucatele la aragaz, doar în 22% cazuri ca sursä de combustibil a servit gazul natural, în celelalte cazuri
- gazul în butelii. Pentru plita {äräneascä, drept sursä de combustibil s-au utilizat, în special, lemnele si resturile de culturi agricole si uneori biomasa. În toate mcäperile exista geam (în 32% cazuri gemuri-le nu erau func{ionale) si doar o mcäpere avea canal de ventilare.
În bucätäriile de varä, aragazul si resoul electric au fost utilizate de popula{ie în câte 9% cazuri, plita {äräneascä - 30%, iar în restul cazurilor - si aragazul, si plita {äräneascä. La momentul cercetärii func{io-nau cu defecte 13% aragazuri, 4% resouri electrice si 30% plite {äränesti. În 26% din bucätäriile de varä nu erau geamuri, iar la 1% geamurile nu erau func-{ionale. Gazul natural si gazul în butelii au constituit sursa de combustibil pentru aragaz în propor{ii egale. Popula{ia a utilizat multiple surse de combustibil pentru plitele {äränesti: lemnele au fost sursa prio-ritarä în 70% cazuri, resturile de culturi agricole - în 52%; biomasa - în 35%, cärbunele - în 48% (brut -14%, prelucrat - 35%).
Au men{ionat cä au suportat bronsite si bronsite obstructive chiar si persoanele care pregätesc bucatele în spa{iu liber (afarä). Într-o singurä gospodärie, bucatele se pregäteau la aragaz afarä, utilizând gazul în butelii ca sursä de combustibil. Circa 45% din plitele {äränesti au fost cu defecte. Sursele prioritare de combustibil de asemenea sunt lemnele si restu-rile de culturi agricole, dar în compara{ie cu mcäperile închise, la pregätirea mâncärii afarä popula{ia a utilizat în mäsurä mai mare biomasa (78%).
Persoanele care au suportat bronsite si bronsite obstructive au pregätit bucatele pânä la trei ori în zi, durata medie de pregätire a acestora (de aflare a persoanelor în mcäperile cu factori nocivi) a fost între 20 de minute si 3,5 ore.
În 47% cazuri de pregâtire a bucatelor în spa^ii închise au fost prezente persoane fumâtoare. Dintre acestea, 70% au afirmat câ fumeazâ în casâ (23% persoane au fumat în casâ si iarna, si vara, iar ceilal^i doar iarna).
Dintre persoanele care au suportat pneumonii, doar 28% au pregâtit bucatele în bucâtârii_amena-jate în perioada de varâ. Doar douâ bucâtârii au fost amenajate cu canal de ventilare, o bucâtârie - cu hotâ de ventilare si cealaltâ a fost amenajatâ si cu canal de ventilare si cu hotâ, iar douâ bucâtârii nu au avut nici mâcar geam pentru aerisirea încâperii. Circa 60% din aragazuri si plitele {ârânesti folosite în bucâtârii au avut anumite defecte. Una din bucâ-târiile fârâ geam si cu aparatele de gâtit defectate a fost alâturatâ nemijlocit cu dormitorul. În gospo-dâriile care utilizeazâ aragazul pentru pregâtirea bucatelor, în 42% cazuri gazul din butelie a fost sursa de combustibil. În 75% din gospodâriile care au pregâtit bucatele la plita {ârâneascâ au fost utilizate lemne în calitate de combustibil, în 50% - resturile de culturi agricole, în câteva gospodârii s-a folosit biomasa, cârbunele brut sau cârbunele prelucrat. Concentraba bioxidului de carbon a depâsit norma la sfârsitul perioadei de pregâtire a bucatelor (0,3%), iar concentraba monoxidului de carbon a fost în limitele normei.
În aproximativ 22% de gospodârii (unde s-au înregistrat persoane cu pneumonii), bucatele erau pregâtite în odâile de locuit (inclusiv în perioada de varâ). Aceste încâperi au avut geamuri, dar într-o odaie geamurile nu puteau fi deschise. Nici una din aceste odâi nu avea canal de ventilare si nici o instalare de gâtit nu era amenajatâ cu hotâ de ventilare. Mai mult de jumâtate din instaladle de gâtit au avut anumite defecte. În majoritatea cazurilor, odaia de locuit comunicâ cu coridorul si doar în 30% cazuri are iesire direct afarâ. În 2/3 din cazuri la ara-gaz a fost conectat gazul din butelie. În majoritatea cazurilor, în calitate de combustibil pentru plita {â-râneascâ s-au utilizat lemne si resturi de culturi agricole, iar în perioada de iarnâ - cârbune prelucrat si uneori biomasâ. Concentraba bioxidului de carbon a crescut pânâ la 0,3% în prima orâ de pregâtire a bucatelor si pânâ la 0,5% la sfârsitul perioadei de preparare a bucatelor.
În perioada de varâ, în cele mai multe gospodârii (33%) în care au fost înregistrate persoane cu pneumonii, bucatele erau pregâtite în bucâtârii de varâ (atât la aragaz, cât si la plita {ârâneascâ). În 60% din bucâtâriile de varâ s-au utilizat si cuptoa-re {ârânesti. În 65% din aceste bucâtârii era geam. Douâ dintre ele au avut hotâ de ventilare, din care doar una funciona; canale de ventilare nu existau
în nicio bucâtârie. Circa 20% de aragazuri si 62% de plite ^ârânesti utilizate în bucâtâriile de varâ au avut anumite defecte. Doar o singurâ gospodârie utiliza gaz natural, celelalte foloseau gaz din butelie. La plita {ârâneascâ, sursa principalâ de combustibil au constituit-o lemnele (86%), de asemenea, mulb au utilizat resturi de culturi agricole (64%), mai rar a fost utilizat cârbune (cârbune brut - 17% si cârbu-ne prelucrat - 35%); în câteva gospodârii s-a utilizat biomasa (22%). Concentraba bioxidului de carbon a crescut la sfârsitul pregâtirii bucatelor pânâ la 0,3%, micsorându-se la valorile normate peste o orâ de la terminarea gâtitului. În celelalte cazuri a fost în limitele normei pe parcursul pregâtirii bucatelor.
Cel mai mic numâr de persoane cu pneumonie au pregâtit bucatele în aer liber. În toate aceste gospodârii, bucatele erau gâtite la plita {ârâneascâ, 64% din care au avut defecte. Lemnele si resturile de culturi agricole erau sursele de combustibil utilizate. Concentraba bioxidului si monoxidului de carbon au fost în limitele normei.
Prin chestionare a fost stabilit câ în condi^iile men^ionate, persoanele care au suportat pneumo-nii au pregâtit bucatele de 2-3 ori în zi, cu o duratâ medie minimâ de aproximativ 2 ore (15 minute - 3 ore) si o duratâ medie maximâ de 3,5 ore (1,5 ore - 5 ore).
În o treime din cazuri, un membru al familiei este fumâtor. Majoritatea fumâtorilor, în perioada de iarnâ au fumat în casâ, iar o persoanâ a fumat în casâ chiar si în perioada da varâ. Fumâtorii activi au fumat de la 6 pânâ la 10 îigâri în zi.
Persoanele care au specificat câ au suportat astm bronsic au pregâtit bucatele doar în încâperi: 18% în bucâtârii, 36% în odaia de locuit si 46% în bucâtârii de varâ. În bucâtârii, toate persoanele au preparat mâncarea la aragaz alimentat cu gaz din butelie. Doar o bucâtârie a avut canal de ventilare si un aragaz a fost dotat cu hotâ, celelalte bucâtârii au avut ventilare naturalâ prin geamuri si usi. Jumâtate din aragazuri au fost defecte. În 83% cazuri, bucâ-târia era alâturatâ dormitorului. Doar o bucâtârie a avut iesire direct afarâ. Concentraba bioxidului de carbon a fost în limitele normei (0,1%).
În cazul pregâtirii bucatelor în odaia de locuit, 37% de persoane au pregâtit bucatele la aragaz, din care 42% erau cu defecte (sursa de combustibil a fost gazul natural în 20% si gazul din butelie în 80% cazuri), ceilalb pregâteau mâncarea la plita {ârâneascâ, din care 77% erau cu defecte (drept sursâ de combustibil au fost: 23% - lemne, 89% -vreascuri, 76% - resturi de culturi agricole, 58% - bi-omasâ). Nici una din odâile de locuit nu a avut canal de ventilare sau hotâ, 63% de încâperi s-au aerisit
doar prin usâ (geamurile fiind blocate). Din încâpe-rile care erau aerisite doar prin usâ, în 91% iesirea era în coridor sau în altâ odaie si numai în 9% cazuri iesirea era direct afarâ, ceea ce ar permite o aerisire adecvatâ.
În bucâtâria de varâ, 34% persoane au pregâtit bucatele la aragaz si 76% - la plita {ârâneascâ. 43% de aragazuri si 77% de plite {ârânesti au fost cu defecte. Gazul natural a servit ca sursâ de combusti-bil pentru 36% de aragazuri, iar gazul din butelie - pentru 64%. Pentru plita {ârâneascâ, drept sursâ de combustibil au servit lemnele (43%), vreascurile (67%), biomasa (53%) si resturile de culturi agricole (61%). Numai 5% de bucâtârii de varâ au avut geamuri. Concentraba bioxidului de carbon a depâsit norma la sfârsitul procesului de pregâtire a bucate-lor, constituind 0,4%.
Persoanele cu astm bronsic au pregâtit bucatele de 2-4 ori în zi, durata medie minimâ de preparare fiind între 15 minute si 2,5 ore si durata medie maximâ - 1,5-5,5 ore.
În gospodâriile cu persoane bolnave de astm bronsic au fost înregistraÇi 55% de fumâtori. Din totalul fumâtorilor, 60% persoane au confirmat câ au fumat în încâpere iarna si 33% de persoane au fumat în încâpere si pe timp de varâ. Fumâtorii au fumat între 7 si 14 bgâri în zi.
În unica gospodârie unde a fost înregistratâ o persoanâ cu cancer pulmonar, bucatele erau pregâ-tite si iarna, si vara în odaia de locuit, iarna la plita {ârâneascâ, iar vara la aragaz. Ambele aparate de gâtit au fost defectate. Încâperea nu se ventila, de-oarece unica fereastrâ nu se deschidea (era bloca-tâ), lipsea canalul de ventilare si hota. Combustibilul pentru aragaz a fost gazul din butelie, iar pe timp de iarnâ - vreascurile, cârbunele brut, biomasa. În plus, persoana a fumat în încâpere. Persoanele cu boalâ cardiacâ ischemicâ, în perioada de iarnâ, au pregâtit bucatele preponderent în odaia de locuit (65%), iar în perioada caldâ a anului- în bucâtârii de varâ (45%). În aer liber au pregâtit bucatele 21%, în bucâtârii special amenajate si în odaia de locuit populaba a gâtit în mâsurâ egalâ (câte 17%).
Jumâtate din instala^iile utilizate pentru gâtit în bucâtâriile amenajate (80% au gâtit la aragaz, 20% -la plita ^ârâneascâ) sunt cu defecte. Ca sursâ de combustibil pentru aragaz, în 40% a servit gazul natural, iar în 60% - gazul din butelie, iar pentru plita {ârâneascâ - lemnele si resturile de culturi agricole. Ventilarea a 80% de bucâtârii s-a realizat prin geam, celelalte s-au ventilat doar prin usâ, asa cum gea-murile nu se deschideau. Nici una din bucâtârii nu era amenajatâ cu hotâ sau canal de ventilare. Toate spabile de bucâtârie erau învecinate cu dormitorul
si nici una nu avea iesire direct afarâ. În asemenea condi{ii, persoanele au gâtit de 2-3 ori în zi, de fie-care datâ de la 20-90 minute pânâ la 1,5-4 ore. Concentraba bioxidului de carbon a crescut câtre finele procesului de preparare a bucatelor, depâsind norma (0,3%), râmânând la acelasi nivel si peste o orâ de la terminarea gâtitului; concentraba monoxidu-lui de carbon nu a fost detectatâ.
În cele 17% cazuri în care populaba a pregâtit bucatele în odaia de locuit, iarna au folosit sobele {ârânesti, iar vara - aragazul. Sursele de combustibil pentru plitele {ârânesti au fost variate: lemne (67%), cârbune brut (44%), biomasâ (38%), resturi de culturi agricole (12%). Pentru aragaz, sursa de combustibil a fost gazul din butelie. Jumâtate din plitele {ârânesti au avut defecte. Ventilaba naturalâ a fost realizatâ prin geam si usâ, dar în 23% cazuri geamurile nu se deschideau si ventilaba se realiza doar prin usâ, însâ iesirea din odaie nu era direct afarâ, ci prin coridor, ceea ce presupune o aerisire foarte dificilâ. Într-un singur caz, deasupra aragazului era instalatâ hota de ventilare, dar avea defecte si nu era folositâ permanent. Concentraba bioxidului de carbon a depâsit norma (0,31%) începând cu prima orâ de pregâtire a bucatelor si nu s-a încadrat în limitele normei nici dupâ o orâ de la finalizarea gâtitului.
În bucâtâriile de varâ în care au pregâtit bucate persoanele cu boalâ cardiacâ ischemicâ, 42% nu au avut geamuri, iar din cele cu geamuri, 13% nu func-bonau. Însâ este favorabil faptul câ toate bucâtâriile de varâ au fost încâperi separate si au avut iesire afarâ, astfel aerisirea s-a realizat prin usâ. În 12% cazuri, persoanele au gâtit la aragaz, în 28% - la plita {ârâ-neascâ, iar ceilalb au folosit atât aragazul, cât si plita. Au avut defecte 40% din aragazuri si 48% din plitele {ârânesti. Doar 12% de aragazuri au avut ca sursâ de combustibil gazul natural. Pentru plitele {ârânesti, drept sursâ de combustibil au servit lemnele (67%), resturile de culturi agricole (45%) si biomasa (33%).
În toate gospodâriile în care persoanele cu boa-lâ cardiacâ ischemicâ au pregâtit bucatele la plita {ârâneascâ în aer liber, în 33% cazuri aceasta era cu defecte. Combustibilul preferat l-au constitu-it vreascurile si resturile de culturi agricole, uneori lemnele si biomasa.
În cazul persoanelor cu boala ischemicâ, buca-tele au fost pregâtite de 2-3 ori în zi, cu o duratâ medie de 2-4 ore.
Printre bolnavii cu boala cardiacâ ischemicâ, 34% sunt fumâtori. Pe timp de varâ, 18% persoane au fumat în încâpere, iar iarna - 64%. Persoanele fu-mau între 5 si 15 {igâri în zi.
Din persoanele care au suportat accident vascular cerebral, în perioada de iarnâ au pregâtit bu-
catele preponderent în bucâtârii (92%) si în cazuri unice în odaia de locuit (8%). În perioada de varâ, în aceste gospodârii, populaba a pregâtit bucatele, în mâsurâ aproximativ egalâ (21-24%), în cele patru spabi cercetate.
În toate bucâtâriile si odâile de locuit (pe timp de varâ), bucatele au fost preparate la aragaz, care în toate cazurile erau cu defecte. Ca sursâ de combustibil a servit gazul din butelie. Nici una dintre încâperi nu era dotatâ cu canal de ventilare sau hotâ. În bucâtârii, temperatura aerului înainte de pregâ-tirea bucatelor a fost de 28,2oC, umiditatea aerului - de 50,3%. Peste o orâ, temperatura a crescut pânâ la 30,4oC si umiditatea relativâ pânâ la 53,8%, iar la finele gâtitului, valorile parametrilor fizici au scâzut pânâ la 28,5oC si, respectiv, 50,5%. Concentraba bioxidului de carbon a depâsit norma la sfârsitul proce-sului de pregâtire a mâncârii (0,24%), iar concentraba monoxidului de carbon a fost nedetectatâ.
În cazul pregâtirii bucatelor în odaia de locuit, temperatura aerului a crescut, pe parcursul primei ore, de la 29,2oC la 31,4oC, iar câtre sfârsit - pânâ la 33,5oC. Dupâ o orâ de la finalizarea preparârii mân-cârii, temperatura a scâzut pânâ la 31,2oC. Umiditatea aerului s-a majorat de la 48,3% pânâ la 50,4% în prima orâ si pânâ la 52,5% la sfârsitul pregâtirii bucatelor. Peste o orâ, umiditatea a coborât la 50,3%. Concentraba bioxidului de carbon a sporit chiar în prima orâ - 0,26%, iar la sfârsitul pregâtirii bucatelor a atins valoarea de 0,38%.
Pentru prepararea bucatelor în bucâtâriile de varâ si în aer liber s-au folosit plitele {ârânesti, multe din ele având defecte (48% si, respectiv, 53%). Drept sursâ de combustibil au servit: lemnele (67%), vreascurile (55%), biomasa (12%) si resturile de culturi agricole (38%). Nu toate bucâtâriile de varâ aveau geamuri func^ionale (în 23% de cazuri, acestea erau blocate) si 8% din bucâtârii erau aerisite doar prin usâ.
Majoritatea responden^ilor au afirmat câ au pregâtit bucatele de douâ ori în zi, cu o duratâ minimâ de 10 minute - 2 ore si o duratâ maximâ de 2-5 ore.
Din numârul persoanelor cu AVC, 34% au afirmat câ sunt fumâtori. Pe timp de iarnâ, doar 10% au fumat în casâ, iar vara nici o persoanâ nu a fumat în casâ. Numârul de {igâri fumate în zi a fost de 3-10 bucâb.
Discutí
Dupâ pârerea cercetâtorilor Moshammer H., Fletcher T., Heinrich J. et al. (2010), problema emi-siilor rezultante din arderea gazului din butelie, biomasei si altor tipuri de combustibil utilizat în
gospodärii la pregätirea bucatelor nu este studiatä suficient [8]. Emisiile de la aragaz creeazä condi^ii de poluare a aerului din interiorul incäperilor, con-tribuind direct la poluarea aerului atmosferic din ca-uza sistemului de ventilare ineficient (schimbul de aer dintre interior si exterior), prezen^ei diverselor mijloace si tehnologii de eliminare a aerului poluat in exterior. Conform cercetärilor efectuate de Bala-krishnan K. et al. (2004) si Bruce N. et al. (2000), produsele arderii gazului si a biomasei expulzate direct in mediul interior sporesc concentraba diverselor substance din aer, ceea ce duce la alterarea sänä-tä^ii oamenilor antrena^i in procesul de pregätire a bucatelor [1, 2]. La ora actualä, studiile efectuate in aceastä direc^ie prezintä interes pentru sänätatea publicä si meritä sä fie continuate in diverse täri, cu diferit nivel de dezvoltare. Estimärile diverselor substance din bucätärii sunt necesare pentru evaluarea impactului lor asupra sänätä^ii si pentru reducerea morbiditä^ii si mortalitä^ii popula^iei.
Studiul realizat de un grup de cercetätori din California, SUA (Jennifer M. Logue et al., 2014), a demonstrat cä utilizarea instala^iilor de gätit cu gaz natural färä hote de aspirare a aerului poluat in-fluen^eazä direct starea de sänätate a persoanelor rezidente si märeste concentraba substan^elor chi-mice nocive, precum CO, NO2 in raport cu valorile standardizate pentru aerul atmosferic in 55-70% si 7-8% din locuin^e in timpul unei säptämani tipice in timpul iernii [5].
Dupä cum am men^ionat deja, au fost efectuate cercetäri comparative intre diferite tipuri de com-bustibil utilizat in scop de pregätire a bucatelor si instaladle de gätit, precum si ale gradului de defec-tiune tehnicä a acestora. Rata de utilizare a gazului a fost mai mare in comparare cu alt combustibil, de exemplu biomasa.
Unele studii, precum cele realizate de Esra Mutlu et al. (2014), au demonstrat cä existä o corela^ie pu-ternicä intre tipul combustibilului (in cazul de fa^ä - lemnul) si factorii de mutagenitate [4]. Respectiv, toate persoanele, inclusiv adulfii sänätosi, ar putea suferi de maladii respiratorii, cauzate de pierderea func^iei pulmonare, dezvoltarea bronsitelor, astmu-lui bronsic etc., panä la apari^ia bolilor pulmonare cronice, deoarece impactul expunerii poate avea efect cumulativ in timp.
Conform cercetärilor realizate de Lupulescu D. et al. (2008), sursele de poluare a aerului din locuin-te sunt relativ numeroase si se pot clasifica in: permanente, temporare, accidentale. Supraaglomera-rea si umiditatea crescutä in locuin^ä reprezintä fac-
tori favorizanti de aparitie a igrasiei si de dezvoltare a fungilor, ducând la cresterea frecventei de aparitie si agravarea unor afectiuni ale tractului respirator, boli alergice etc. Studiul a fost efectuat asupra unui esantion de 2123 de persoane din 830 de locuinte din România, a avut drept scop evaluarea condp-lor de locuit si a stärii de sänätate. Investigarea a demonstrat cä ambianta termicä necorespunzätoare este un factor favorizant în aparitia condensatului si mucegaiului, precum si un factor de risc în produ-cerea infectiilor recurente, în special la copii. Aceste conditii sunt asociate cu reducerea ventilatiei în în-cäperile de locuit, inclusiv bucätärii, pentru a creste eficienta energeticä. Un rol important a fost atribuit fumatului în locuintä, fiind un important factor de risc în astmul bronsic la copii, care prezintä un nivel crescut al IgE si eozinofilie, în conditiile în care pä-rintii sunt fumätori. La acesti copii, frecventa infectiilor de cäi respiratorii este mai mare [6].
În mare mäsurä, aceleasi obiective au fost urmä-rite si de grupul de cercetätori Dasgupta Susmita, Martin Paul, Samad A. Hussain (2013) din Madagascar. A fost efectuatä analiza regresionalä pentru a investiga factorii determinant de bazä, cum ar fi diverse tipuri de combustibil (cärbune, lemn, etanol), cuptoare (traditionale, ümbunätätite), dimensiunea bucätäriei, tipul acesteia (deschisä, aerisitä), mate-rialele de constructie a bucätäriilor (acoperis si pe-reti permeabili) si factorii mediului ambiant. Datele obtinute presupun cä tipul de combustibil, tipurile de aragaz si dimensiunea bucätäriei au un rol major în aparitia diverselor maladii. Prin comparatie, cali-tatea aerului este mai bunä în cazul utilizärii etano-lului decât a biomasei, la fel si suprafata bucätäriei. Asadar, o bucätärie spatioasä si o ventilare adec-vatä în zonele de gätit vor produce un mediu mai sänätos si vor reduce emisiile nocive [3].
Un studiu efectuat în India, în 2014, de Sussan T.E., Ingole V., Kim J.H. et al. demonstreazä ca utilizarea biomasei (lemn, bäligar de vacä) ar putea creste riscul de boli respiratorii cronice prin activa-rea receptorilor TLR si IL-1R (experiment pe soareci) [11].
Concluzii
În timpul preparärii bucatelor este necesar de a crea conditii sanitar-tehnice optime, cu respectarea regulilor igienice si a tehnicii securitätii, ceea ce pre-supune instalarea si utilizarea la maxim a instalatii-lor de aerisire artificialä, hote de extragere a aerului poluat, ventilatoare cu aspiratie etc. Se recomandä înlocuirea unor tipuri de combustibil (biomasä, cär-
bune etc.) pe gaz natural, mai pufin toxic, ca sursa
de pregatire a bucatelor.
Bibliografie
1. Balakrishnan K., Mehta S., Kumar P., et al. Indoor Air Pollution Associated with Household Fuel Use in India: An exposure assessment and modeling exercise in rural districts of Andhra Pradesh, India. Energy Sector Management Assistance Programme, World Bank, Washington DC, USA, 2004, 114 p.
2. Bruce N., Perez-Padilla R., Albalak R. Indoor air pollution in developing countries: a major environmental and public health challenge. In: Bull. World Health Organ., 2000, nr. 78(9), p. 1078-1092.
3. Dasgupta Susmita, Martin Paul, Samad A. Hussain. Addressing household air pollution: a case study in rural Madagascar. The World Bank, Africa Region, Sustainable Development Department & Development Research Group, Environment and Energy Team, September 2013, 20 p. http://www-wds.worldbank. org/external/default/WDSContentServer/IW3P/IB/2 013/10/09/000158349_20131009092916/Rendered/ PDF/WPS6627.pdf.
4. Esra Mutlu, Sarah H. Warren, Seth M. Ebersviller, et al. Mutagenicity and Pollutant Emission Factors of Solid-Fuel Cookstoves: Comparison with Other Combustion Sources. In: Environmental Health Perspectives, vol. 124, nr. 7, July 2016, p. 974-982. doi:10.1289/ ehp.1509852.
5. Jennifer M. Logue, Neil E. Klepeis, Agnes B. Lobscheid, Brett C. Singer. Pollutant Exposures from Natural Gas Cooking Burners: A Simulation-Based Assessment for Southern California. In: Environmental Health Perspectives, vol. 122, nr. 1, January 2014, p. 43-50.
6. Lupulescu D., Fulga M., Iancu M. Factori alergizantf
prezen^i in mediul de locuit. Tn: Revista de Igiena si Sa-natate Publica, vol. 58, nr. 1, 2008, p. 22-28.
7. Mediul, sänätatea si calitatea viepi. Tn: Raport anual privind starea mediului, judeful Salaj, 2011. http:// www.anpm.ro/documents/25675/2282349/CA-PIT0LUL+8+Mediul,+sanatatea+si+calitatea+vie-tii-PRAH0VA-2013.pdf/6e8f501b-516c-4cad-8a0d-a8f4637c234d
8. Moshammer H., Fletcher T., Heinrich J., et al. Gas cooking is associated with small reductions in lung function in children. I n: Eur. Respir. J., 2010, nr. 36(2), p. 249-254.
9. Sharma S., Sethi G.R., Rohtagi A., et al. Indoor air quality and acute lower respiratory infection in Indian urban slums. In: Environ. Health Perspect., 1998, nr. 106, p. 291-297.
10. Simon G.L., Bailis R., Baumgartner J., et al. Current debates and future research needs in the clean cook stove sector. In: Energy Sustain. Dev., 2014, nr. 20, p. 49-57. doi: 10.1016/j.esd.2014.02.006
11. Sussan T.E., Ingole V., Kim J.H., et al. Source of biomass cooking fuel determines pulmonary response to household air pollution. In: Am. J. Respir. Cell. Mol. Biol., 2014, Mar.; nr. 50(3), p. 538-548. doi: 10.1165/ rcmb.2013-02010C
12. Uzoigwe J.C. Prum T., Bresnahan E., Garelnabi M. The Emerging Role of Outdoor and Indoor Air Pollution in Cardiovascular Disease. In: N. Am. J. Med. Sci., 2013, nr. 5(8), p. 445-453. doi: 10.4103/1947-2714.117290
13. Vrijheid M., Martinez D., Aguilera I., et al. Indoor air pollution from gas cooking and infant neurodevelopment. In: Epidemiology, 2012, Jan,; nr. 23(1), p. 23-32. doi: 10.1097/EDE.0b013e31823a4023
14. WHO. Household air pollution and health. Fact sheet N 292, 2014. http://www.who.int/mediacentre/fact-sheets/fs292/en/
Angela CAZACU-STRATU, Conf. univ.,
Catedra de igiena,
IP USMF„Nicolae Testemi\anu",
Tel.: +373-22-205-463,
E-mail: [email protected]
