Sursele naturale de radiaţii ionizante şi expunerea populaţiei Republicii Moldova riscului asociat iradierii Текст научной статьи по специальности «Клиническая медицина»

SURSELE NATURALE

DE RADIATII IONIZANTE

>

§I EXPUNEREA POPULATIEI REPUBLICII MOLDOVA RISCULUI ASOCIAT IRADIERII

Serghei VÎRLAN,

Centrul National de Sänätate Publica

Summary

Natural sources of ionizing radiation and public exposure in the Republic of Moldova from associated irradiation risk

This article describes the importance of the public health issue regarding the exposure of the population of the republic of Moldova to natural sources of ionizing radiation. The possible effects of exposure to natural sources of ionizing radiation, especially radon, which is omnipresent and which is responsible for ~ 48,3% of all irradiation from natural sources. The permanent growth of pulmonary cancer cases among the population is an alarming sign for our society. This is why the main purpose of this article is to raise the awareness of the importance to know the concentration of radon in diverse environmental factors, such as: drinking water, soil and in-door air. For this it is necessary to continuously monitor the concentration of radon, elaborate normative acts and adopt national and international standards regarding the protection of the population and the professionally exposed, which is a priority of imperative importance for the republic of Moldova.

Keywords: exposure, irradiation, radon, ionizing radiation, descendants, desintegration.

Резюме

Природные источники ионизирующего излучения и риски для населения Р. Молдова, связанные с облучением

Эта статья описывает важность проблемы зашиты здоровья населения Р. Молдова от природных источников ионизирующего излучения. Возможные последствия от воздействия природных источников ионизирующего излучения, особенно радона, составляет ~ 48,3% от общего естественного облучения от других источников. В связи с этим постоянно растет число случаев рака легких среди населения. Таким образом, основной целью данной статьи является показать, насколько важным является знание концентрации радона в различных экологических системах, таких как питьевая вода, почва и воздух в помещениях. Для этого необходимо про-водитъ постоянный мониторинг концентрации радона, разработку законов и их адаптацию к национальным и международным стандартам по защите здоровъя населения и лиц, подверженных профессиональному риску.

Ключевые слова: воздействие, облучение, радон, ионизирующее излучение, потомки, дезинтеграция.

Introducere

Expunerea popula^iei Republicii Moldova la sursele naturale de radia^ii ionizante, inclusiv la radon (222Rn), explicä existera problemei de sänätate publica, si anume persisten^ stärilor maligne radioinduse. Radioactivitatea naturalä este constituitä din radionuclizii prezen^i în mediul mconjurätor (aer, sol, apä, vegetare, organisme animale, inclusiv cel uman) din cele mai vechi timpuri, mcä de la formarea planetei Pämänt. Insä doza radia^iei pe care o primeste omul din surse naturale se datoreazä atât radi-onuclizilor din organism, cât si celor afla^i în mediu. Astfel, suntem cu to^ii zilnic expusi radiaÇiilor ionizante naturale si tehnogene. Totodatä, radiadle ionizante naturale (radiaba cosmicä - 14,5; radiaba gama - 17,1; radiaba internä (din produse alimentare) - 8,6; radon - 48,3; medicalä

- 11,2; produc^ie - <0,1; descärcäri - <0,1; profesionale

- <0,1; altele - 0,3%) au cea mai mare pondere. Radioactivitatea mediului este reprezentatä de radiaba cosmicä, componenda unor gaze radioactive, cum ar fi radonul, thoronul s. a., exalate din scoar^a teresträ, si radiaba provenitä de la radionuclizii artificiali (tehnogeni) 137Cs, 90Sr s.a., ca urmare a testärilor armamentelor nucleare si a accidentelor nucleare de la centralele atomoelectrice, preponderent de la CAE Cernobîl [1].

Rezultate si discufii

Rolul Serviciului de supraveghere de stat a sänätä-t¡¡ publice (SSSSP) din Republica Moldova, ca si al altor structuri de sänätate publicä din întreaga lume, este orientat spre reducerea si/sau eliminarea riscurilor ce ar putea afecta starea de sänätate a popula^iei. La moment, strategia de combatere si profilaxie a riscurilor, inclusiv expunerea la sursele naturale de radia^ii ionizante, este o directe prioritarä si de perspectivä a sistemului de sänätate, fiind reflectatä atât în Politica Na^ionalä de Sänätate, cât si în actele normative în vigoare ale Republicii Moldova [18].

Studii de valoare privind expunerea popula^iei la sursele naturale, îndeosebi la radon, au fost efectuate în întreaga lume: în India, Egipt, Brazilia, Argentina, Canada, SUA, Japonia, Iran, Pakistan, Serbia, Norvegia, Polonia, Franca, Germania, Spania, Italia, Cehia, Turcia, Grecia, Ungaria, România.

Studiul realizat în Complexul Fen (Norvegia), o boga-tä zonä în radionuclizi naturali, în special în toriu (232Th), a

demonstrat cä în locurile miniere (TENORM), precum si în locurile neperturbate împâdurite (NORM), toate cu acces public, concentrable de activitate în sol ale 232Th (3,280-8,395 Bq/kg) au fost semnificativ mai mari decât valorile internationale si cele medii nor-vegiene, depäsind nivelul de screening norvegian (1000 Bq/kg) al deseurilor radioactive, în timp ce radiul (226Ra) a fost prezent la niveluri usor crescute - 89-171 Bq/kg. Debitul dozei gama terestre a fost, de asemenea, ridicat, variind între 2,6 si 4,4 pGy/h. Bazate pe termen lung, anchetele concentratiilor de thoron (220Rn) si de radon (222Rn) în aer au ajuns la 1786 si 82 Bq/m3, respectiv. În urma investigatiilor, a fost confirmatä variatia sezonierä în aerul din exterior a fondului gama si a concentrator de 222Rn; prin analize corelationale, s-a depistat o relaie liniarä între nivelurile de radiatii din aer si abundenta 232Th în sol. În baza tuturor rezultatelor obtinute în urma mäsurärilor efectuate, aceastä zonä norvegianä a fost consideratä zonä cu concentra^ sporite a radia^iilor ionizante naturale (ENRA) [11].

Conform unui studiu efectuat în Brazilia, perico-lul radioactivitätii naturale pentru sänätate, parvenit de la granitul care cäptuseste peretii si podeaua într-o odaie de locuit tipicä, a fost evaluat prin metode indirecte, pentru a prezice expunerea externä la razele gama si concentrable de radon. Expunerea la radiatiile de tip gama a fost estimatä prin metoda de simulare Monte Carlo si validatä de mäsuräri in situ cu un spectrometru de Nal. Activitatea concentrati-ilor de 232Th, 226Ra si 40K într-o serie largä de mostre comerciale de granit din Brazilia, mäsurate prin uti-lizarea spectrometriei gama, a constituit: 4,5-450, 4,9-160 si 190-2029 Bq/kg, respectiv. Maxima debi-tului extern de dozä gama de la pardosealä si pere^ii acoperiti cu granit, într-o mcäpere tipicä locativä (cu suprafata de 5,0 m x 4,0 m si rnältimea de 2,8 m), s-a dovedit a fi de 120 nGy/h, ceea ce este comparabil cu expunerea medie la nivel mondial la radiatii ionizante terestre externe de 80 nGy/h, datorate surselor naturale, care au fost propuse de Comitetul stiintific al Natiunilor Unite. Concentrable de radon din camerä au fost, de asemenea, estimate printr-o ecuatie simplä de echilibru de expirare si ratele calculate pentru valorile mäsurate ale concentrator de 226Ra si proprietätile materialelor. Rezultatele au arätat cä concentrable de radon în camera ventilatä în mod corespunzätor (0,5 h) va fi mai micä de 100 Bq/m3, valoare recomandatä ca nivel de referintä de Organizatia Mondialä a Sänätätii [2].

Populatia generalä primeste circa 50% din doza de expunere a sa la radiatii naturale prin interme-diul particulelor alfa (a) ale 222Rn si descendentilor

sai de dezintegrare. Studiile epidemiologice au arätat o corelatie pozitivä intre expunerea la 222Rn si cancerogeneza pulmonarä. Totusi, o intelegere a räspunsurilor de transcriptie, implicate in aceste efecte, rämane limitatä. Cu toate acestea, in cadrul unor cercetäri a fost utilizatä tehnologia genomicä pentru determinrea modificärilor subtile in expresia genelor care pot fi reprezentate prin modificarea stärii fiziologice. ín general, acest profil al expresiei genelor sugereazä cä particulele alfa inhibä sinteza ADN-ului si mitozei ulterioare, cauzind stoparea ciclului celular [16].

Radonul si produsii säi de dezintegrare in atmo-sferä contribuie cel mai mult la expunerea omului la sursele naturale de radiatii ionizante. ín Polonia, de exemplu, doza totalä anualä efectivä internä de radon constituie 1,36 mSv. ín ultimele douä decenii, Institutul Nofer de Medicina Muncii din or. tódz a reevaluat de trei ori concentrable de radon in aerul din interiorul clädirilor. Mäsurärile au fost efectuate la parterul fiecärei clädiri. Concentraba medie anualä de radon a constituit 89 Bq/m3 in aa. 1998/1999; 75 Bq/m3 in 2008/2009 si 52 Bq/m3 in 2005. Presupu-nand cä un om petrece acasä aproximativ 5000 de ore pe an si utilizand factorii de conversie corespun-zätori, s-a constatat cä doza de radon/locuitor a variat intre 0,9 si 1,1 mSv, ceea ce prezintä valori sub doza medie pentru populaba polonezä [13].

Radonul a fost identificat ca fiind a doua cauzä de dezvoltare a cancerului pulmonar, dupä consumul de tutun sau fumat. Informadle privind concentrable de radon din interior sunt necesare pentru a evalua posibilitatea aparitiei si gravitatea cancerului pulmonar ca urmare a expunerii la radon. Dat fiind faptul cä radonul din sol prin fisuri nimereste in locuinte, se poate presupune cä mäsurärile concentrator din sol pot fi folosite pentru a estima variable potentia-lului de radon din mediul interior, precum si pentru asocieri intre interior si potentialul de radon din sol, in vederea elaborärii unei härti cu indicarea zonelor cu risc major de expunere la radon [4].

ín una din zonele cu risc sporit de expunere la radia^ii naturale, orasul Ramsar (Iran), a cärei radio-activitate naturalä se datoreazä seriei naturale a 238U si produselor sale de dezintegrare, in special 226Ra si 220Rn, care sunt aduse la suprafatä cu apa izvoarelor termale, au fost mäsurate concentrable de radon in 14 surse de apä potabilä. Rezultatele denotä cä toate rezervele de apä prezentau o concentrare de radon cu 10 kBq/m3 mai mare decat nivelul de referintä. Rezultatele cercetärilor au confirmat cota-parte majoratä a radonului la doza medie anualä de radiatie a publicului, in baza consumului de apä (ingerare) [10].

Studiul epidemiologic privind leucemia tim-purie în Danemarca (2400 cazuri; 6697 teste) a de-monstrat o slabä asociere, dar statistic semnificativä, a expunerei la radonul din locuinte si dezvoltarea leucemiei acute limfoblastice timpurii la copii. Riscul relativ (RR) a constituit 1,56 (95% IÎ, 1,05-2,30) pentru o expunere cumulativä de 1000 Bq/m3/an. Pentru o duratä de expunere de 10 ani a acestora, RR cores-punde unei concentra^ de radon de 100 Bq/m3. Exis-tä douä cäi de dozare care trezesc interesul în cazul în care particulele alfa ar putea potential deteriora celulele stem pentru leucemia limfoblasticä acutä timpurie. Una dintre ele este dozarea alfa la nivelul mäduvei osoase, iar a doua este dozarea la nivelul mucoasei bronsice, în cazul în care este depistatä o abundentä de limfocite circulante. Comparativ cu o expunere de aproximativ 1 mSv pe an din produsele naturale externe de fond, radonul si produsii säi de dezintegrare contribuie cu mcä 10-60% la doza echivalentä primitä de mäduva osoasä.

O altä cale pentru expunerea T-limfocitelor (sau B) este în epiteliul traheobronsic (EB). Produsii de dezintegrare ai radonului inhala^ se depoziteazä pe suprafata relativ micä a cäilor respiratorii, livrând o dozä semnificativä celulelor bazale adiacente sau mucoasei, generând cancerul pulmonar. Expunerea lor timp de 10 ani la o radioactivitate de 100 Bq/m3/ an a constituit circa 1 Sv [8].

Este cunoscut faptul cä populaba este expusä continuu la niveluri joase de radia^ii ionizante, la surse cunoscute cum ar fi: radiadle terestre, radiadle cosmice, tratamentul medical, radonul, produsele alimentare, precum si materialele de constructie: pläcile de ghips, betonul etc. Actualmente sunt cunoscute purine informa^ cu privire la emisiile de radiaÇii si dozele asociate acestora, provenite din materialele naturale de finisare a constructor: piatra si blaturile din granit din locuinte. In vederea abordärii acestui decalaj de cunostinte, s-a determinat radioactivitea brutä, activitatea razelor gama si a debitului dozei pläcilor de granit comercializate în scopul utilizärii ca materiale de finisare. Indicii analiza^ au variat semnificativ pentru mäsuräri-le efectuate la probele de granit. Concentrable maxime de activitate a 40K, 232Th si 226Ra în serie au constituit respectiv: 2715, 231 si 450 Bq/kg. Doza de radiatii anualä estimatä la petrecerea a 4 ore/ zi într-o bucätärie ipoteticä a variat între 0,005 si 0,18 mSv/h, în funche de tipul de granit. Astfel, rezultatele cercetärilor denotä cä probele de granit contineau niveluri diferite de izotopi radioactivi, în functie de tipul acestuia, si cä emisiile observate sunt în concordan^ cu cele raportate anterior în literatura de specialitate [6].

Organismul uman este expus la radiatii ionizante atât pe plan extern, cât si intern, în special la radiatii cu particule de maltä energie cosmicä din atmosfera Päi^nt^^ si la izotopii radioactivi din scoarta teresträ.

Obiectivul principal al studiului realizat în Turcia, în orasul Adapazari (unul dintre cele mai importante orase industriale ale tärii), a constat în eva-luarea riscurilor pentru sänätate, datorate surselor de radiatii naturale. Au fost investigate sursele naturale de radiatii, radiadle externe terestre, cele cosmice si expunerile prin inhalare. Rezultatele au arätat cä dozele anuale medii externe de radiatii terestre au constituit respectiv 0,08 si 0,35 mSv în aerul exterior si cel interior. Dozele medii anuale de radiatii cosmice erau de 0,08 si 0,05 mSv. Dozele medii anuale formate în rezultatul inhalärii la expuneri datorate radonului si toronului au fost estimate la valorile de 1,42 si 0,19 mSv, respectiv. Doza efectivä medie anualä datoratä unor surse naturale de radiatii a constituit 2,35 mSv. Riscul de dezvoltare a cancerului în rezultatul expu-nerii la radiatii ionizante de fond pentru locuitorii din regiunea studiatä a constituit 0,9 x 10-2, cu durata medie de viatä de 70 de ani [9].

Expunerea la radon reprezintä mai mult de 50% din doza anualä efectivä de radioactivitate naturalä. S-a stabilit cä radonul este agentul cancerigen uman pentru p^mâ^, în baza datelor epidemiologice acceptate si a datelor studiilor experimentale de mutagenezä în culturi celulare si pe animale de laborator. Majoritatea studiilor axate pe cercetarea relatiei dintre activitatea radonului si generarea altor tipuri de cancere denotä o neasociere sau o asociere slabä. Niveluri reduse de radon pot fi gäsite în apa potabilä, totusi, radonul eliberat în timpul utilizärii apei adaugä cantitäti mici la concentraba de interior. Studiile au arätat cä riscul cancerului de stomac si alte malignitäti gastrointestinale, cauzate de rado-nul din apa potabilä, este mic. Numeroase cercetäri citogenetice în vitro au demonstrat cä radionuclizii de diferite tipuri provoacä deterioräri genetice si citogenetice care ar putea juca un rol în geneza cancerului pulmonar [12].

Analiza variatiei concentratiei radonului de interior si activitätilor mäsurärilor gamma în probele de sol din provincia Giresun (Estul Turciei) a demonstrat o relace între radon si continutul de radiu în sol (R2 = 0,54). S-a constatat cä concentraba activitätii radonului de interior a variat de la 52 la 360 Bq/m3, cu o valoare medie de 130 Bq/m3. Conform unui model care s-a utilizat pentru a prognoza numärul de decese cauzate de cancerul pulmonar datorate expunerii la radon, prezenta radonului este responsabilä pentru 8% din toate decesele cauzate

de cancerul pulmonar din aceastá provincie. Activi-tatea concentratiei 137Cs másuratá la 21 de ani dupá accidentul de la Cernobil a arátat cá aceasta a variat in limitele 41...1304 Bq/kg, cu valoarea medie de 307 Bq/kg. Astfel, au fost estimate dozele efective anuale la ambii radionuclizi de origine naturalá, precum si la 137Cs de origine tehnogená [3].

ín baza unui studiu al riscului de cancer pulmonar datoritá expunerei la radonul rezidential si la descendentii sái radioactivi de dezintegrare, au fost investigate la 200 cazuri (58% bárbati, 42% femei) si 397 de perechi de control de aceeasi varstá si sex, toate din aceeasi organizare. Accentul a fost pus pe precizia si durata dozimetriei cu detectoare track (de urme) - inscriptionale, cercetand cu grijá modelele locuintelor, tipul materialului de construye. Regre-siile logistice conditionate au fost utilizate pentru elaborarea unui model de analizá a dezvoltárii can-cerului cauzat de expunerea la radon, controland pe termen lung fumatul, comportamentul, venitul si vechimea in muncá in condón de expunere la agenti cancerigeni. Influenza fumatului a fost reprezentatá de nouá categorii: cei care nu au fumat niciodatá, pa-tru categorii de fumátori curenti si patru categorii de fosti fumátori. Expunerea la radon a fost impártitá in sase categorii, cu limita punctelor la 25, 50, 75, 150 si 250 Bq/m3, cea mai micá fiind cea de referirá [15].

La inceputul anilor '90, in cadrul unui sondaj din Spania s-a studiat peste 1500 puncte de radon, másurárile au fost realizate in mai mult de 100 de locuinte situate in regiunea Galicia, in zona de nord-vest a Spaniei. Locuintele au fost selectate aleatoriu, s-a tinut cont doar de aspectele geologice ale regiu-nii. Ulterior, un mare proiect national, numit Tratatul MARNA, cu privire la másurárile radiatiilor gama externe, a fost conceput cu scopul de a elabora o hartá a radiatiilor naturale in Spania. Aceste comparatii intre estimárile nivelurilor de radon din Galicia si a celor obtinute anterior au arátat un bun acord.

Au fost efectuate 300 de másurári ale radiatiei gama externe, precum si 300 de másurári ale conti-nutului de 226Ra, 232Th si 40K in sol. ín ceea ce priveste radonul, s-au efectuat 300 de másurári la adancimea de 1 m in sol si s-a determinat concentraba de radon in 600 locuinte. Rezultatele cercetárilor au constatat cá conform continutului de radon din sol se poate da o apreciere a radonului din interior, cu posibilitatea prevenirii impactului nociv asupra sánátátii [14].

Evaluarea expunerii populatiei spaniole la sursele de radiatii naturale a estimat doze anuale efective la nivel de 1,6 mSv, luand in considerate contributiile radiatiilor cosmice (18%), radiatiilor gama terestre (30%), inhalarea radonului si thoro-nului (34%) si ingerarea (18%). Dozele de radiatie

cosmicä s-au calculat conform altitudinii. Dozele de radon au fost estimate în studiile nationale efectuate în toatä tara. Pentru a evalua dozele prin ingerare, datele unui studiu detaliat în baza obiceiurilor de consum au fost considerate si valorile medii de radioactivitate pentru UNSCEAR. Variabilitatea în expunerile printre indivizi în populate a fost luatä în considerate la evaluare [7].

Investigarle recente denotä cä nivelele globale de expunere a populatiei la radiatii ionizante continuä sä creascä, ceea ce motiveazä cunoasterea si reevaluarea periodicä a acestor nivele. Astfel, din datele existente putem constata cä în Republica Moldova expunerea naturalä (în medie - 2,49 mSv/ an sau 75,8% din totalul iradierii populatiei) este principala sursä de iradiere a populatiei. Printre sursele naturale ponderea principalä o are radonul (1,46 mSv/an sau 42,6% din doza efectiv echivalentä medie anualä, asociatä expunerii naturale). Conform datelor statistice oficiale, se estimeazä o mortalitate de peste 1,3 milioane pacienti anual, în întreaga lume, datoratä cancerului pulmonar.

Aparitia cancerului pulmonar depinde foarte mult de momentul în care individul începe a fuma, acesta fiind considerat principalul factor etiologic, sau de perioada în care este expus unor alti factori de risc, cum ar fi expunerea la radon. Este necesarä cunoasterea actiunii radonului asupra organismului uman si monitorizarea nivelului lui la exalarea din sol si adaptarea la normele nationale si internationale, pentru protectia populatiei si a expusilor profesional, ceea ce reprezintä o necesitate si o prioritate pentru republicä. În Moldova, conform Normelor Fundamentale de Radioprotectie, concentrable maximal admisibile de radon în interiorul locuintelor constituie 200 Bq/m3 [1].

Efectele radiatiilor ionizante se manifestä asupra ADN-ului celular, ARN-ului, proteinelor celulare, celulelor, structurilor subcelulare, aparatului mitotic, nucleului celular, cromozomilor, diviziunii celulare, a metabolismului celular. Particulele alfa induc limfocitopenie, trombocitopenie, carcinogeneze si aberatii cromozomiale, prin acumularea în tesuturile limfatice. Plutoniul, spre deosebire de radon, are cele mai studiate efecte carcinogenetice, inducând cancer pulmonar, cancer hepatic, osteosarcom, tumori la gonade, frecvent întâlnite la minerii din minele de uraniu [17].

Au fost obtinute date preliminare în cadrul determinärii concentratiilor de 222Rn în zonele Nord, Centru si Sud ale Republicii Moldova la diferiti factori de mediu, cum ar fi: fluxul de radon din sol (la exalarea acestuia la suprafata solului), concentraba 222Rn în diverse surse de apä potabilä (fäntänä, sondä

artezíaná, apeduct) si concentraba 222Rn in aerul de interior (locuinte si locuri de muncá cu risc sporit - mine, galerii subterane).

ín urma deplasárilor in teritoriul tárii in cadrul unui proiect pentru tinerii cercetátori, s-au efectuat 389 másurári ale concentratiei de radon la exalarea din sol (vezi harta). Au fost studiate tipurile de rocá: nisip pentru constructie, calcare pentru piatrá brutá si producerea varului, argilá pentru producerea betonului usor (cheramzitului), argilá pentru producerea cárámizii, tiglei si ceramicii s.a. Concentrable de radon obtinute in urma másurárilor au variat in limita 98-2705 Bq/m3 pentru diferite tipuri de rocá. Studiile teoretice si experimentale au stabilit cá sursa principalá a radonului din aer si apá este radonul generat in sol si roci, transportat prin difuzie si/sau convectie de la locul de formare. A doua sursá, in ordinea importantei pentru radonul din aer, o repre-zintá materialele de constructie ale diverselor incáperi. Aceste surse au fost confirmate si de másurárile din prezentul studiu. Radonul, fiind un element de mare mobilitate, neputand fi fixat prin reactii chimice, pe de o parte, si fiind generat continuu de sursele de radiu din sol degajat de materiale de constructie, pe de altá parte, este omniprezent. Astfel, este necesará monitorizarea permanentá a concentratiilor de radon pentru protectia sánátátii populatiei.

Regiunile R. Moldova (Nord, Centru, Sud) unde s-au efectuat másurári ale concentrapilor de radon la exalarea din sol

Cuantificarea concentrator de radon în interiorul locuin^elor de tip individual sau de tip bloc de pe teritoriul Republicii Moldova, în unele încâperi ale instituÇiilor de stat (arhive, laboratoare, depo-

zite), precum si în unele mine de extragere a pietrei si galerii subterane din satele Cricova, Milestii Mici si mun. Chisinâu, constituie obiectivul principal în monitorizarea radonului. Nesu-pravegherea nivelului de radon în încâperile de risc: locuin^ele din zona de risc, adicâ la parter, traiul în locuinte fârâ fundament, activitatea muncitorilor din mine, unde sunt expusi la concentra^ sporite de radon, care contribuie la înrâutâ^irea condiÇiilor de muncâ, condi^i-oneazâ schimbarea pe viitor a indicilor generali si profesionali ai morbiditâÇii, precum si structura ei. De aceea, este necesar de a studia în continuare ac^iunea radonului asupra organismului în diferite condi^ii, pentru a elabora mâsuri de diminuare si/sau neutralizare a expunerii la radon si a lua decizii privind pâstrarea si fortificarea sânâtâ^ii [5].

Concluzii

1. Efectuarea mâsurârilor concentratiei de radon în diferiÇi factori de mediu, cum sunt apa potabilâ, aerul de interior, solul (la exalarea acestuia din sol), sunt esen^iale pentru a putea studia riscul asociat expunerii la radia^ii ionizante asupra sânâtâ-b¡ popula^iei.

2. Cartarea regiunilor cu concentra^ sporite ale acti-vitâ^ii radonului constituie o problemâ prioritarâ în întreaga lume, radonul fiind un factor de risc ce genereazâ declansarea cancerului pulmonar.

3. Monitorizarea concentratiei de radon pe teritoriul Republicii Moldova ne permite sâ conchidem câ în unele localitâb cercetate nivelurile acestuia au înregistrat valori destul de înalte, îndeosebi în galeriile subterane, minele de extragere a pietrei de calcar si în unele blocuri de

locuit, unde au fost depistate activité^ ce depäsesc valorile normale recomandate.

4. Analizând datele preliminare obtinute în regiunile cercetate, putem spune cä existé riscul potential de expunere la concentra^ sporite de radon în unele localitäti fatä de altele, ceea ce motiveazä cunoasterea concentratiei de radon pe întreg terito-riul tärii, cu monitorizarea permanentä si evaluarea riscului asociat expunerii.

Bibliografie

1. Al-Zoughool M., Krewski D. Health effects of radon: a review of the literature. In: International Journal of Radiation Biology, 2009, vol. 85(1), p. 57-69.

2. Anjos R.M. et. al. External gamma-ray dose rate and radon concentration in indoor environments covered with Brazilian granites. In: Journal of Environmental Radioactivity, 2011, vol. 102(11), p. 1055-1061.

3. Celik N. et. al. Determination of indoor radon and soil radioactivity levels in Giresun, Turkey. In: Journal of Environmental Radioactivity, 2008, vol. 99(8), p. 13491354.

4. Chen J. et. al. In: Radiation Protection Dosimetry, 2012, vol. 151(1), p. 172-174.

5. Coretchi L., Bahnarel I., Cornescu A., Streil Thomas. Radon mapping strategy in the Republic of Moldovalkn: Third European Congress of the International Radiation Protection Association, 2010, p. 50.

6. Coretchi L., Furtuna D., Vîrlan S., Cornescu A., Bahnarel I. Efectele medico-biologice ale expunerii la radon. În: Sänätate Publicä $i Management, 2011, nr. 1(36), p. 24.

7. Garcia-Talavera M. et. al. Natural ionizing radiation exposure of the Spanish population. In: Radiation Protection Dosimetry, 2007, vol. 124(4), p. 353-359.

8. Harley N.H., Robbins E.S. Radon and leukemia in the Danish study: another source of dose. In: Health Phys., 2009, vol. 97(4), p. 343-347.

9. Kapdan E. et. al. Determination of the health hazards due to background radiation sources in the city of Adapazari, Northwestern Turkey. In: Isotopes Environ Health Stud., 2011, vol. 47(1), p. 93-100.

10. Mowlavi A.A., Shahbahrami A., Binesh A. Dose evaluation and measurement of radon concentration in some

drinking water sources of the Ramsar region in Iran. In: Isotopes in Environmental and Health Studies, 2009, vol. 45(3), p. 269-272.

11. Mrdakovic Popic J. et. al. Outdoor220Rn, 222Rn and terrestrial gamma radiation levels: investigation study in the thorium rich Fen Complex, Norway. In: Journal of Environmental Monitoring, 2012, vol. 14(1), p. 193201.

12. Myatt TA. et. al. Assessing exposure to granite counter-tops. Part 1:Radiation. In: Journal of Exposure Science and Environmental Epidemiology, 2010, vol. 20(3), p. 273-280.

13. Olszewski J., Skubalski J. Radon concentrations in selected residential buildings in the city of Lodz. In: Med. Pr., 2011, vol. 62(1), p. 31-36.

14. Quindös LS. et. al. Indoor radon in a Spanish region with different gamma exposure levels. In: Journal of Environmental Radioactivity, 2008, vol. 99(10), p. 1544-1547.

15. Thompson R.E. et. al. Case-control study of lung cancer risk from residential radon exposure in Worcester county, Massachusetts. In: Health Physics, 2008, vol. 94(3), p. 228-241.

16. Todorovic N. et. al. Effects of alpha particle radiation on gene expression in human pulmonary epithelial cells. In: International Journal of Hygiene and Environmental Health, 2012, vol. 215(5), p. 522-535.

17. UNSCEAR Report 2000: Sources and Effects of Ionizing Radiation, Monty Charles. In: Journal of Radiological Protection, 2001, vol. 21, p. 83-85.

18. Ursulean I. $.a. Norme fundamentale de radioprotectfe, cerin^e §i reguli igienice privind reglementarea expunerii la radia$ii a populapei de la sursele naturale, 2000, 19 p.

Studiul a fost efectuat în cadrul Proiectului institutional de cercetare 11.817.09.28A

Prezentat la 21.11.2012

Serghei VÎRLAN,

doctorand;

e-mail: [email protected];

tel. 574525