Posibilităţi moderne de măsurare experimentală a principalelor surse naturale de radiaţii ionizante Текст научной статьи по специальности «Медицинские технологии»

POSIBILITATI MODERNE

)

DE MASURARE EXPERIMENTALA A PRINCIPALELOR SURSE NATURALE DE RADIATII IONIZANTE

Serghei VÍRLAN,

Centrul National de Sänätate Publica

Summary

Modern opportunities of experimental measurement of the main natural sources of ionizing radiation

This article describes priority health risks caused by low intensity harmful environmental factors (natural sources of ionizing radiation) and experimental methodology of their measurement. Thus the basic purpose of this article is to inform the scientists of Republic of Moldova about environmental risk factors especially within the dwellings, which could influence the health and what are the experimental measurement methods for their continuous monitoring.

This article summarizes the current knowledge of the instrumental and laboratory methodology for measuring the natural sources of ionizing radiations: natural radionuclides (232Th, 226Ra and 40K) in building materials, food, drinking water etc.; radon concentrations and its short-lived descendants (220Rn, 218Po, 214Pb, 214Bi and214Po) in indoor air at homes and work places; external gamma background with a + ß natural radiation detection.

Knowledge and application of the experimental methods of measuring the ionizing radiation from natural sources is a priority of the public health.

Keywords: natural sources of radiation, irradiation, risk, disintegration, radionuclide, descendants, radiation protection measurements

Резюме

Современные методы экспериментального измерения основных природных источников ионизирующего излучения

Эта статья описывает приоритетные риски для здоровья, вызванные низкоинтенсивными вредными факторaми окружающей среды (природные источники ионизирующего излучения), и экспериментальную методологию их измерения. Таким образом, основной целью этой статьи является информирование научных работников Республики Молдовa о факторax риска окружающей среды, особенно внутри жилых помешений, которые могут повлиять на здоровье, и о методах их экспериментального измерения для непрерывного мониторинга. Статья обобщает текущее состояние знаний в области методологии проведения и измерения инструментальных и лабораторных природных источнитв ионизирующего излучения: природные радионуклиды (232Th, 226Ra, si 40K) в стройматериалax, продуктax питания, питьевой водe и т.д.; концентрации радона и его дочерних продуктов распада (220Rn, 218Po, 214Pb, 214Bi, §i 214Po) в воздухe внутри помещений или на рабочем месте; внешнего гамма-фонa с обнаруженжм a + ß природного излучения. Знание и применение экспериментальных методов измерения ионизирующих излучений от природных источников являются приоритетами общественного здравоохранения.

Ключевые слова: природные источники облучения, облучение, риск, дезинтеграция, радионуклид, продукты распада, радиационнaя защитa, измерения

Introducere

ín prezent, monitorizarea situatiei radiologice in República Moldova are un scop specific, orientat, in special, spre su-pravegherea si reducerea si/sau eliminarea riscurilor ce ar putea afecta starea de sänätate a populatiei.

Supravegherea radiologicä se efectu-eazä prin monitorizarea obiectivelor cu risc de expunere la actiunea radiatiilor ionizante, indeosebi la sursele naturale, care capä-tä contur in ultimul timp. Actualmente, pe mapamond sunt efectuate studii privind expunerea populatiei la actiunea surselor naturale, in particular la radon [1, 2, 17].

Evaluarea riscului cauzat de factorii nocivi de intensitate joasä ai mediului, cum ar fi radiatia ionizantä, reprezintä o problemä stiintifico-practicä majorä, cu necesitatea elaborärii unui sistem optim de monitorizare igienico-radiologicä perma-nentä a concentratiilor radionuclizilor din mediul ambiant: produse alimentare, apä potabilä, materiale de constructie, fondul radioactiv si aerul de interior, cu stabilirea indicatorilor caracteristici pentru Republica Moldova. De asemenea, este necesarä cuantificarea periodicä a riscului asociat iradierii populatiei RM in baza evaluärii dozei colective, conditionate de actiunea surselor naturale de radiatii ionizante.

Material si metode

ín prezent, la efectuarea mäsurärilor concentratiilor de radon si ale descendenti-lor säi de viatä scurtä (220Rn,218Po, 214Pb, 214Bi, si 214Po) in diferiti factori de mediu este utili-zat dispozitivul german, radonometrul RTM 1688-2. Acesta dispune de mecanismul de pompare a aerului in regim continuu, prin intermediul unei pompe incorporate, care activeazä intr-un regim de activitate de 30 de minute, cu un interval de mäsurare de 5-9 ore pentru un punct de efectuare a mäsurärilor de determinare a concentratiei de radon (figura 1). Concentratia radonului (222Rn) si descendetilor säi de viatä scurtä

este másuratá cu ajutorul aparatului, al senzorilor specifici (sensibili la radiatia alfa) prin analiza canti-tativá a produsilor de dezintegrare de viatá scurtá, in camera de ionizare.

Radonometrul

Tuburi plastice

Camera metalicâ de acumulare

sol

Figura 1. Schema sistemului de mâsurare a concentratiei de radon la exalarea din sol

Imediat dupa dezintegrare, nucleul rezultant - poloniul (218Po) - pentru o perioada scurta de timp capätä o sarcina pozitiva, deoarece unii dintre electroni sunt eliberati în timpul de emisie a parti-culelor alfa. Acesti ioni încarcati pozitiv sub influenta câmpului electric se acumuleaza pe suprafata unui senzor cu semiconductori. Numarul ionilor de 218Po colectati este proportional cu concentratia de radon în aerul din interiorul camerei de masurare. Cu toate acestea, 218Po este, de asemenea, un izotop instabil, cu un timp de înjumâtâtire de 3,5 minute, iar senzorul poate înregistra doar aproximativ jumatate din par-ticulele emise în urma dezintegrarii, ce sunt îndrep-tate spre suprafata lui. Relatia dintre dezintegrarile de radon înregistrate si 218Po poate fi determinata dupa aproximativ 5 cicluri de semiînjumâtâtire (dupa aproximativ 15 minute), care este un interval minim recomandat de masurare a concentratiei de radon.

Lantul dezintegrarilor îl continua plumbul (214Pb), bismutul (214Bi) beta particule si poloniul (214Po) particule alfa. Aceasta înseamna ca fiecare dezintegrare a poloniului 218Po provoaca în continuare înca o dezintegrare detectabila de poloniu

214Po, care apare cu o întârziere de aproximativ 3 ore, determinata de perioada de semiînjumâtâtire a acestor radionuclizi. Energia eliberata în rezultatul dezintegrarii 218Po si 214Po este diferita, ceea ce permite sa fie analizati acesti nuclizi prin intermediul alfa-spectroscopiei.

Radonometrul RTM1688-2 are doua regimuri de masurare a concentratiei de radon: lent (Slow), ce ia în calcul nu doar dezintegrarea 218Po si a 214Po, si rapid (Fast), care înregistreaza doar dezintegrarea 218Po.

Avantajul modului rapid este o reflectare operativa a fluctuatiilor concentratiei, in timp ce modul lent are o sensibilitate de 2 ori mai mare, care, la randul sau, in functie de numarul de dezintegrari detectate, reduce marja de eroare statistica de masurare. Pentru masurarea concentratiei de radon in diferiti factori de mediu, indeosebi in aerul de interior, a fost aplicat acelasi regim de activitate a aparatului in toate punc-tele de masurare, cu un regim de activitate de 30 de minute, cu modul continuu de pompare a aerului de catre pompa interioara.

Modul efectuarii mäsurärilor concentratiei de radon difera in functie de factorul de mediu cerce-tat. Astfel, masurarea concentratiei sau a fluxului de radon din sol consta in inlaturarea atat a vegetatiilor, cat si a diferitelor bariere posibile, ce ar putea influenta exalarea radonului din sol si acumularea lui in camera metalica, care se amplaseaza pe suprafata solului si se etanseaza cat mai bine posibil. Camera metalica este proiectata ermetic, conexiunea cu apa-ratul facandu-se prin intermediul a doua tuburi, unul de iesire si altul de intrare, pentru a crea un circuit inchis. Astfel, aparatul pompeaza aerul cu continut de radon exalat din sol, care se acumuleaza in camera metalica. Pentru o asigurare mai buna a etansietatii camerei metalice de la suprafata rocii cercetate, pe perimetrul acestei camere se sapa un sant, astfel ca marginea camerei sa fie in sol (figura 2).

Figura 2. Amplasarea camerei metalice si efectuarea másurárilor concentratiei de radon la exalarea din sol

Operatorul trebuie sa aleaga modul de determinare a concentratiei, bazat pe obiectivele si conditiile de studiu. Dezintegrarea radioactiva este un proces statistic, ceea ce inseamna ca, chiar daca concentratia de radon va fi constanta in timp, numarul de dezintegrari detectate N va varia. Valoarea N va varia in intervalul apropiat de valoarea medie intr-o serie de masurari. Cu un numar infinit de masurari in serie, se poate obtine valoarea medie„adevarata"a numarului N. Tn acelasi timp, la o singura masurare efectuata, valoarea N va fi fie mai sus, fie mai jos de valoarea „adevarata". Abaterea observata este descrisa prin termenul „marja de eroare statistica".

Astfel, rezultatul oricarei masurari, pe langa valoarea concentratiei de radon, ar trebui sa includa

o descriere a erorii în intervalul dat de încredere. In-tervalele de încredere utilizate în mod obisnuit - 1, 2 sau 3 sigma (o) - corespund cu fiabilitatea de 68,3%; 95,45% si 99,73%.

Calcularea marjei de eroare relativa statistic de formula:

N e

E [ % ] =10 0% • k

N

pentru un interval de incredere dat de k - sigma, se poate realiza in baza numárului de impul-suri N numárate.

Este evident cá, cu cat numárul de impulsuri in-registrate va fi mai mare, cu atat va fi mai mare precizia de másurare. Totodatá, poate fi pusá intrebarea: cate impulsuri trebuie sá fie inregistrate pentru o marjá de eroare concretá? Numárul de impulsuri inregistrate depinde de doi factori - sensibilitatea si durata peri-oadei de másurare (intervalul de másurare).

Raportul dintre concentratia de radon másu-ratá CRn si numárul de impulsuri N in intervalul de másurare T este dat de urmátoarea formulá: c - -a.,

Rn T _ S

unde: S - sensibilitatea dispozitivului [impulsuri/ (m¡n*kBq/m3)].

Sensibilitatea dispozitivului in regim Slow este de 2 ori mai mare in raport cu cel Fast, de aceea, in cazul in care intervalul de másurare depáseste 2 ore, este preferabil regimul Slow. Pentru regimul Slow sensibilitatea dispozitivului este de 8 impulsuri / (min*kBq/m3), iar pentru regimul Fast - 4 impulsuri / (mm*kBq/m3).

Dacá o marjá de eroare de 10% la 1 o necesitá 100 impulsuri (100%* 1 * V(100) / 100 = 10%), la utilizarea regimului Fast intervalul de másurare Tse stabileste in felul urmátor:

Tlf N I00imp .

T (last )=-= --- = 125 min

v ; CRn-S 0.2 kBq/m3-4imp/(min-kBq/m3)

Cand intervalul rezultant depáseste 2 ore, se trece la regimul Slow, care va da ca rezultat o exac-titate mai mare la másurare. Stabilind intervalul másurárii de 120 min, aflám marja de eroare statisticá in regimul Slow:

N(slow) = CRn-T-S = 0.2 kBq/m3-120 min-8 imp./(min-Bq/m3) = 192 impulsuri

E(1a) = 100 % -1 ■—= 100 % -1 .V192imp = 7.22 %

N

192imp

Termenul „prag de detectare"semnificâ concentratia minimâ de radon, ce impune efectuarea mâsu-rârilor diferite de „0" la radonometru într-un anumit interval de mâsurare. Tinând seama de caracterul statistic al dezintegrârii radioactive, calculele trebuie fâcute astfel încât sâ se tinâ cont de intervalul de încredere adecvat. În cazul în care intervalul de mâsurare este prea mic, iar concentratia de radon este neglijabilâ, este de asteptat ca numârul de impulsuri înregistrate sâ fie mai mic sau egal cu „1".

În virtutea influentei marjei de eroare statisticá, în multe intervale de másurare pot fi cazuri fará detectarea mácar a unui singur impuls, ceea ce poate provoca denaturári semnificative ale rezulta-telor imediat ulterioare ale valorilor dintr-o serie de másurári.

La valori scázute ale concentratiei de radon, în cazul în care numárul de impulsuri pe intervalul de másurare este mai mic de 16, la determinarea numárului necesar de impulsuri pentru a depási pragul de detectie se utilizeazá distributia Poisson (vezi tabelul).

Distributia punctelor de másurare dupâ Poisson

Intervalul de încredere Numárul minim necesar de impulsuri N, la pragul de detectie

63,2 % 1

95,0 % 3

99,75 % 6

Pentru efectuarea másurárilor sistematice de radon, este necesará monitorizarea de lungá duratá in cele trei zone de studiu ale Republicii Moldova (Centru, Nord, Sud). La suprafata de testare (la exala-rea din sol) sunt marcate 12 puncte de referintá din cinci in cinci metri (figura 3).

Figura 3. Amplasarea punctelor de másurare a rado-nuluipe terenul adiacent locuintei

O analizare mai detaliatá a datelor ne permite verificarea posibilelor influente ale variatiei temporale si spatiale, precum si a influentei conditiilor meteo asupra concentratiei de radon. Valorile concentratiei de radon la exhalarea din sol, másurate în cele trei zone ale tárii, au variat în functie de tipul de rocá predominant. Chiar dacá conditiile geologice în aria de interes sunt omogene, ne putem astepta la diferente de páná la 20% în rezultatele másurárilor din timpul intercomparárii.

Existá msá si metode cu o precizie maltá, cum ar fi metoda pasivá de determinare a concentratiei de radon si toron din aerul de interior (în locuinte). Aceastá metodá este pe larg utilizatá în întreaga lume si constá în amplasarea la locul efectuárii másurárilor a detectoarelor de urme din corp solid pentru o perioadá de 3 luni - 1 an. Acesti detectori si sistemul pentru procesarea lor sunt alcátuite din unitate de developare, microscop optic si calculator cu software adecvat pentru citirea urmelor si pre-

lucrarea lor statisticâ. Distribuirea detectoarelor si procesarea datelor se realizeazâ în conformitate cu protocolul de mâsurâri elaborat de autoritâti în acest scop. Detectorul de radon constâ dintr-un film subtire din material plastic sensibil la activitatea rado-nului, amplasat sub capacul unei camere de difuzie cilindrice de forma unei cutii de medicamente.

Detectoarele se expun pentru o perioadâ de minim 3 luni în camerele locuibile ale clâdirilor în care se doreste monitorizarea, la o înâltime de 1-1,5 m de podea, 2 detectori/camerâ si la o distantâ de aproxi-mativ 80 cm de perete. În paralel, pentru mâsurârile de fond, se utilizeazâ 1-2 detectoare. Dupâ finalizarea expunerii, se realizeazâ prelevarea detectoarelor, ambalarea corectâ (într-un plic cu filtru antiradon) si transportarea în sigurantâ (stocarea într-un alt spatiu poate afecta acuratetea mâsurârilor) la laborator pentru procesare si analizare.

În incinta laboratorului, detectorul se detaseazâ de pe capacul cutiei în scopul developârii si analizârii. Procesul de developare chimicâ constâ în tratarea detectoarelor cu o solutie de NaOH de concentratie 6,25 molar, la o temperaturâ de 90°C timp de 4,5 h. Dupâ neutralizare si uscare, se efectueazâ citirea automatâ, cu ajutorul echipamentului de citire, prin numârarea urmelor imprimate de particulele alfa pe suprafata filmului din plastic. Un software specific, relationat cu microscopul optic este utilizat pentru a converti, pe baza unui factor de calibrare, numârul mâsurat de urme/mm2 în concentratia de radon exprimatâ în Bq/m3 [11, 12, 13].

Pentru efectuarea mâsurârilor concentratiei de radon în aerul de interior putem utiliza metodele pasivâ sau activâ de determinare. Actualmente este aplicatâ metoda activâ de determinare a concentratiei de radon cu ajutorul radonometrului RTM 1688-2, în regim de pompare continuâ a aerului din interiorul locuintei. În cadrul studiului initiat au fost efectuate mai multe mâsurâri ale concentratiilor de radon în aerul din încâperi (locative si de producere), în probe de apâ potabilâ din surse de profunzime si la exalarea din sol din diferite teritorii ale republicii. Rezultatele mâsurârilor sunt înregistrate într-o bazâ de date într-un tabel, în care sunt incluse data si anul, locul efectuârii mâsurârilor si parametrii de mediu sau factorii fizici, durata efectuârii mâsurârilor si numârul lor, regimul de lucru al aparatului, rezultatele mâsurârilor privind concentratiile de radon (Bq/m3) si executorii mâsurârilor efectuate.

În cadrul studiului au fost efectuate 527 de mâsurâri ale concentratiilor de radon în aerul interior al diferitor tipuri de încâperi amplasate la diferite nivele de substrat: spatiu locativ atât în case individuale si de tip bloc la parter (dormitoare si bucâtârii), cât si la demisol (birouri, depozite). Au fost depistate valori

ale concentratiei de radon din aerul interior, care au depäsit, in unele cazuri, cu mult valorile recoman-date de Normele Fundamentale de Radioprotectie. Cerinte si Reguli igienice (NFRP 2000) [17]. Pentru mäsurärile concentratiei de radon are predilectie concentratia de radon la suprafata solului sau fluxul de radon, care poate prezice radonul in interiorul locuintelor si/sau prezenta unor falii tectonice (fisuri tectonice). In ultimul timp s-a luat in considerare si se experimenteazä posibilitatea prevederii cutre-murelor de pämant cu epicentre localizate pe baza determinärii variatiilor temporale ale fluxului de radon si a concentratiei de radon din sol si din apele de adancime.

Investigarea fondului natural si a radionuclizilor naturali in componentele mediului ambiant (produ-se alimentare, apä potabilä, materiale de constructie etc.) se efectueazä in laboratoarele ce dispun de echipament specializat: radiometru ESM FH 40 G-L (Germania), complex beta-gama spectrometric cu program computerizat, Progress - 2000 (Federatia Rusä).

Complexul beta-gama spectrometric 2000, destinat mäsurärilor activitätii radionuclizilor, este folosit in laboratoarele industriei nucleare si de producere radiochimicä, la punctele de control vamal, in serviciile de monitorizare a mediului, in scopuri sanitare de supraveghere si monitorizare in SSSSP. Complexul include calculatorul cu circuitele de mä-surare, un analizor de amplitudine (senzor), bazat pe un convertor analog-digital (ADC) spectrometric, si un software de gestionare a tuturor regimurilor de mäsurare, prelucrare si inregistrare a rezultatelor. In acest aspect, activitatea unui radionuclid in probele investigate este determinatä prin tratarea nivelului spectrului din spectrogramä, pe un monitor al PC cu ajutorul programului software Progress - 2000. Acest pachet software ne permite sä controläm functionalitatea fiecärui canal de mäsurare, sä ana-lizäm spectrograma si sä identificäm radionuclizii si activitatea lor in probele investigate in esantion, dupä care se calculeazä marja erorilor de mäsurare si mäsurärile de activitate conform jurnalului. Algo-ritmii utilizati in cadrul programului sunt aprobati prin standardul de stat al producätorului, tinandu-se cont si de cerintele internationale si/sau regiunile de utilizare, pentru a putea fi folositi cu succes in laboratoarele de supraveghere si control al diverselor surse de radiatii ionizante din teritoriul supravegheat al utilizatorilor (tarä, regiune).

Programul computerizat Progres poate fi integrat in orice program modern, cu un editor de text sau baze de date. Pentru a descrie si/sau a reda un program spectrometric, nu sunt necesare cadre profesioniste (programisti), ci doar de cunoastere

suficientä a sistemului operational de bazä. Siste-mul este simplificat astfel încât sa permita oricarui utilizator sa analizeze spectrele pentru redarea rezultatelor finale.

Pentru procesarea spectrelor sunt folosite atât metode clasice, cât si originale, bazate pe minimiza-rea incertitudinii de masurare, ce permite folosirea detectoarelor cu rezolutie redusa pentru investigarea si procesarea în strat subtire si procesarea spectrelor alfa si beta în strat gros. Programul computerizat Progres este prevazut si capabil sa functioneze con-comitent pe doua canale: gama si beta.

Programul Progres, într-un anumit interval de timp determinat, repeta automat prelucrarea si procesarea activitatii spectrului, astfel utilizatorului îi revine functia de a urmari doar cum se micsoreaza pe parcursul timpului incertitudinea rezultatelor masurarilor efectuate. Toate actiunile utilizatorilor, spectrele masurate si rezultatele sunt stocate automat în registrul de lucru - baza de date existenta prin intermediul softului (Microsoft Access).

Pentru a reprezenta rezulatele stocate în registrul de lucru, sunt utilizate diferite protocoale. De regula, raportul (protocolul) reflecta cerintele unui oa-recare document normativ de reglementare pentru obtinerea si analizarea rezultatelor. Fiecare protocol este un model potrivit caruia se realizeaza selectarea rezultatelor din baza de date, media acestora fiind analizata si comparata cu standardele existente. Ca urmare, protocolul genereaza un document care este plasat într-un editor de text Microsoft Word pentru editare si imprimare [14, 15, 16].

Pentru determinarea si monitorizarea fondu-lui radioactiv gama extern utilizam radiometrul FH 40 G, care reprezinta un echipament portabil multifunctional pentru detectarea radiatiilor naturale a + ß. Este un aparat digital cu o gama larga de posibilitati de evaluare a radioprotectiei, disponibil de a masura toate situatiile care apar în domeniul radioprotectiei în contaminarea alfa si beta, detec-tând si radiatiile gama artificiale în limita variabilei de detectie a radiatiilor naturale. Dispozitivul este rezistent la factorii de mediu (temperaturi înalte si/ sau scazute, apa, etc.), se manevreaza foarte simplu si are un sistem metric multifunctional util pentru monitorizare. Valorile masurate sunt afisate pe un display LCD, cu iluminare din spate. Dozimetrul este dotat cu detectoare externe de monitorizare a factorilor de mediu si cu aplicatii pentru utilizarea la distanta [18].

Rezultate si discutii

Conform unor studii recente efectuate în Cehia, Franta, Italia, Marea Britanie, Olanda etc., problema

iradierei populatiei de la sursele naturale, in special de la radon in aerul de interior al locuintelor, locurilor de muncä, scolilor si grädinitelor, este una prioritarä [3, 4].

Cercetärile au demonstrat insä cä concentratiile de radon intr-o incäpere ventilatä in mod corespun-zätor (0,5 h) vor fi mai mici de 100 Bq/m3 (Becquerel/ metru cub), valoare recomandatä ca nivel de referintä de cätre Organizatia Mondialä a Sänätätii [5].

Este stiut faptul cä radonul a fost identificat ca fiind a doua cauzä de dezvoltare a cancerului bronhopulmonar dupä fumat. Informatiile privind concentratiile de radon din interior sunt necesare pentru a evalua posibilitatea aparitiei si gravitatea cancerului bronhopulmonar ca urmare a expunerii la radon. Deoarece radonul din roci si soluri trece prin fisurile fundamentului in aerul de interior al locuintelor, se poate presupune cä mäsurärile concentratiilor de radon provenite din sol si de la suprafata lui pot fi folosite atat pentru a estima variatiile potentialului de radon din mediul interior, cat si pentru asocierile dintre interior si potentialul de radon din sol, in ve-derea elaborärii unei härti cu indicarea zonelor cu risc major de expunere la radon [6].

Populatia este expusä continuu la niveluri diminuate de radiatii ionizante de origine teresträ, cosmicä, de diagnostic si tratament medical, radon si descendentii säi, produse alimentare si materiale de constructie, indeosebi de finisare. Informatiile complexe privind emisiile de radiatii si dozele asociate acestora, provenite din materialele naturale de finisare a constructiilor, sunt limitate.

Datele epidemiologice acceptate si datele studiilor experimentale de mutagenezä in culturi celulare si pe animale de laborator, efectuate in in-treaga lume, ne demonstreazä cä expunerea la radon prezintä mai mult de 50% din doza anualä efectivä de radioactivitate naturalä si cä el este agentul cancerigen uman pentru epiteliul bronhopulmonar. Nume-roasele cercetäri citogenetice in vitro demonstreazä cä radionuclizii de diferite tipuri provoacä deterioräri genetice si citogenetice care joacä un rol important in geneza cancerului bronhopulmonar [19].

In prezent, necesitatea cunoasterii nivelurilor globale de expunere a populatiei la actiunea surse-lor naturale de radiatii ionizante, cu monitorizarea continuä si reevaluarea periodicä a acestora (la fiecare zece ani), rezumä din existenta problemei de sänätate publicä. Conform datelor statistice oficiale, anual in lume din cauza cancerului pulmonar decedeazä peste 1,3 milioane de pacienti. De aceea este necesarä cunoasterea actiunii radonului asupra organismului uman si monitorizarea nivelului lui in aerul interior al locuintelor, scolilor, grädinitelor si la locurile de muncä cu un risc potential crescut si adap-

tarea la cerintele normelor nationale si internationale pentru protectia populatiei si a expusilor profesional, ceea ce reprezintä o necesitate si o prioritate pentru sänätatea publicä [7-10].

Societatea, în dezvoltarea sa în ansamblu, se confruntä mereu cu un sir de factori noi, care mani-festä un potential impact negativ asupra sänätätii, factorii ce impun necesitatea supravegherii, moni-torizärii si actiuni de interventii complexe. Pentru mäsurarea surselor naturale de radiatii ionizante în diferiti factori de mediu sunt utilizate, de sine stätä-tor si în combinare cu altele, metode de laborator, dispozitive si aparaturä specificä: de investigatii igi-enice, instrumentale si de laborator, epidemiologicä, precum si metode statistice.

Concluzii

1. Metodele moderne de mäsurare permit in-vestigarea cu destulä exactitate a principalelor surse naturale de radiatii ionizante.

2. Prin investigatii experimentale pot fi apreciate principalele surse de iradiere naturalä a popula-tiei.

3. Rezultatele investigatiilor surselor naturale de radiatii, în special ale radonului, pot servi la carto-grafierea teritoriului Republicii Moldova, la evaluarea nivelului iradierii populatiei de la sursele naturale si la a riscului asociat iradierii naturale în general, precum si a riscului prin cancer bronhopulmonar asociat radonului.

4. Mäsurärile, investigatiile si evaluärile permit în final aprecierea pericolului real indus de acesti factori de risc si elaborarea mäsurilor adecvate de protectie.

Bibliografie

1. Bahnarel I., Coretchi L., Chiruta lu. $i altii. Evaluarea riscului expunerii la radon în conditiile Republicii Moldova. În: Buletinul Academiei de Çtiinte a Moldovei. Çtiinte Medicale. Chijinäu, 2007, nr. 4(13), p. 317-324.

2. Opopol N., Bahnarel I., Corobov R. The Necessity to Create the Health Warning System. In: Curierul Medical, Chijinäu, 2007, nr. 2(296), p. 77-81.

3. Pantea V., Opopol N., Bahnarel I. $i altii. Sânâtatea în relatiecu mediulde existentâ. Chijinäu, 2007, 84 p.

4. Coretchi L., Bahnarel I., Coretchi L., Cornescu A., Streil Thomas. Radon mapping strategy in the Republic of Moldova. In: Third European Congress of the International Radiation Protection Association, 2010, p. 50.

5. Anjos R.M. et. al. External gamma-ray dose rate and radon concentration in indoor environments covered with Brazilian granites. In: Journal of Environmental Radioactivity, 2011, vol. 102(11), p. 1055-1061.

6. Chen J. et. al. Radiation Protection Dosimetry, 2012, vol. 151(1), p. 172-174.

7. Coretchi L., Furtuna D., Coretchi L., Vîrlan S., Cornescu A., Bahnarel I. Efectele medico-biologice ale expunerii la radon. În: Sänätate Publicä $i Management, 2011, vol. 1(36), p. 24.

8. Garcia-Talavera M. et. al. Natural ionizing radiation exposure of the Spanish population. In: Radiation Protection Dosimetry, 2007, vol. 124(4), p. 353-359.

9. Quindos LS. et. al. Indoor radon in a Spanish region with different gamma exposure levels. In: Journal of Environmental Radioactivity, 2008, vol. 99(10), p. 1544-1547.

10. Thompson R.E. et. al. Case-control study oflung cancer risk from residential radon exposure in Worcester county, Massachusetts. In: Health Physics, 2008, vol. 94(3), p. 228-241.

11. IAEA Analytical Quality in Nuclear Applications no. IAEA/ AQ/33. In: National and regional surveys of radon concentration in dwellings. Review of methodology and measurement techniques. International atomic energy agency, Vienna, 2013.

12. Caresana M., Campi F., Ferrarini M., Garlati L., Porta A. Uncertainties evaluation for electrets based devices used in radon detection. In: Radiat. Prot. Dosim., 2005, nr. 113 (1), p. 64-69.

13. Sorimachi A., Takahashi H., Tokonami S. Influence of the presence of humidity, ambient aerosols and thoron on the detection responses of electret radon monitors. In: Radiat. Meas., 2009, nr. 44 (1), p. 111-115.

14. IAEA-TECDOC-1363, Guidelines for radioelement mapping using gamma ray spectrometry data IAEA. Vienna, ISBN 92-0-108303-3 ISSN 1011-4289, July 2003.

15. IAEA Analytical Quality in Nuclear Applications no. IAEA/ AQ/19. Analytical Methodology for the Determination of Radium Isotopes in Environmental Samples. Vienna, 2010.

16. Michiel Rutgers van der Loeff, Manmohan M. Sarin, Mark Baskaran, Claudia Benitez-Nelson, Ken O. Bues-seler, Matt Charette, Minhan Dai, Orjan Gustafsson, Pere Masque, Paul J. Morris, Kent Orlandini, Alessia Rodriguez y Baena, Nicolas Savoyel, Sabine Schmidt, Robert Turnewitsch, Ingrid Voge, James T. Waples. A review of present techniques and methodological advances in analyzing 234Th in aquatic systems. In: Marine Chemistry "FATE" volume.

17. Magdei M., Rojca A., Ursulean I. $.a. Normefundamental de radioprotectie, cerinte §i reguli igienice privind reglementarea expunerii la radiatii a populatiei de la sursele naturale. 2000, 19 p.

18. S. Salama, A.I. Helal and M.A. Gomaa. Radioactivity of the Treated Topaz. In: Arab Journal of Nuclear Sciences and Applications, 2012, nr. 45(2), p. 186-193. Egyptian Atomic Energy Authority.

19. Winkler-Heil R., Hussain M., Hofmann W. Stochastic rat lung dosimetry for inhaled radon progeny: a surrogate for the human lung for lung cancer risk assessment. In: Radiation and environmental biophysics [Journal], 2015, Feb.

Studiul a fost efectuat in cadrul cercetarilor §tiintifice asupra temei tezei de doctor in medicina ESTIMAREA RISCULUI DE EXPUNERE A POPULATIEI REPUBLICII MOLDOVA LA SURSELE NATURALE DE RADIATII IONIZANTE.

Prezentat la 23.04.2015

Serghei Virlan, doctorand; e-mail: [email protected]; tel. 022 574 525