Rezistenţa antimicrobiană la pacienţii internaţi în Spitalul Clinic de Boli infecţioase Toma ciorbă anii 20112015 Текст научной статьи по специальности «Клиническая медицина»

SÄNÄTATE PUBLICA

REZISTENTA ANTIMICROBIANÄ LA PACIENTII INTERNATI IN SPITALUL CLINIC DE BOLI INFECTIOASE TOMA CIORBÄ (ANII 2011-2015)

Ana MORARU1, Víctor PÁNTEA1, Valentín CEBOTARESCU1, Lilia COJUHARI1, Viorica COTOS2, Mariana AVRICENCO2, Lidia TOVBA1, Gheorghe PLACINTA1,

'USMF Nicolae Testemitanu, 2Spitalul Clinic de Boli Infectioase Toma Ciorba

Summary

Antimicrobial resistance in patients hospitalised in Clinical Hospital of Infectious Diseases „Toma Ciorba" (2011-2015)

New resistance mechanisms are emerging and spreading globally, threatening our ability to treat common infectious diseases, resulting in prolonged illness, disability, and death. Antimicrobial resistance increases the cost of health care with lengthier stays in hospitals and more intensive care required. Antimicrobial resistance is putting the gains of the Millennium Development Goals at risk and endangers achievement of the Sustainable Development Goals.

Keywords: antimicrobial resistance, infectious diseases, disease

Резюме

Противомикробная резистент-ностъ у пациентов, госпитализированных в Клинической инфекционной больнице «Toмa Чор-бэ» (2011-2015 гг.)

Новые механизмы резистентности микроорганизмов к антибиотикам появляются и распространяются во всем мире, что угрожает нашей способности лечить распространенные инфекционные заболевания и это приводит к продолжительной болезни, инвалидности и смерти. Противомикробная резистентность увеличивает стоимость медицинского обслуживания как результат при длительном пребывании в больницах и необходимости более интенсивного ухода. Противоми-кробная устойчивость ставит под угрозу достижение целей в области развития, сформулированных в Декларации тысячелетия, и ставит под угрозу достижение целей в области устойчивого развития.

Ключевые слова: резистентность к антибиотикам, инфекционные заболевания, болезни

Introducere

Rezistenta microbianä la antibiotice constituie o proble-mä complexä la nivel mondial, transfrontalierä si intergenera-tii, care necesitä interventii in timp util, avand in vedere impac-tul potential enorm asupra sänätätii umane. Unele organizatii nationale si internationale - OMS (Organizatia Mondialä a Sänätätii), UE (Uniunea Europeanä), CDC (Center for Diseases Control), ECDC (European Centre for Disease Prevention and Control), IDSA (Infectious Diseases Society of America) - au dezvoltat strategii ce recomandä prudentä la utilizarea antibioticelor la om si animale, subliniind im-portanta mäsurilor de igienä in ingrijirea sänätätii.

ín 2001, Comisia Europeanä a propus sistemul comunitar Strategie de combatere a rezistentei microbiene, constand din patru compo-nente-cheie: supraveghere, prevenire, cercetare si dezvoltare de pro-duse antibiotice si vaccinuri, precum si cooperare international. Uniunea Europeanä, in special OMS, urmäreste cooperararea international, prin care sä promoveze utilizarea rationalä a antibiotice-lor [1, 2]. incä un pas cätre o abordare unitarä a rezistentei microbiene este intemeierea, in 2005, a ECDC care are, de asemenea, competente si in domeniul rezistentei microbiene.

Aceastä problemä este consideratä una dintre cele mai mari amenintäri in domeniul sänätatii publice la nivel mondial, ce implicä costuri suplimentare pentru sistemele de sänätate. Estimärile efectuate de Centrul European de Prevenire si Control al Bolilor aratä cä, in Uniunea Europeanä, infectiile cu bacterii rezistente sporesc cheltuielile pentru sänätate cu circa 1,5 miliarde euro pe an. Peste 380.000 de euro-peni contracteazä anual infectii cu bacterii antibiorezistente, iar 25.000 de persoane decedeazä anual din cauza epuizärii tuturor resurselor terapeutice. ín acelasi timp, 40% din cetätenii europeni cred in mod eronat cä antibioticele sunt eficace impotriva räcelii si a gripei [3, 4].

Republica Moldova se aflä printre tärile in care sunt utilizate mai multe antibiotice. Concluzia apartine Organizatiei Mondiale a Sänätätii, care a studiat fenomenul in 42 de state. Astfel, tara noasträ se situeazä pe locul 22 dupä cantitatea de antibiotice. Potrivit unui studiu, in Moldova sunt folosite zilnic 22,8 doze la 1000 de locuitori. 36% din totalul de antibiotice administrate sunt beta-lactamazele. ín 21% cazuri, pacientii utilizeazä cefalosporine de generatia III. ín proportie de 17% sunt administrate fluorochinolonele [4].

Obiectivul lucrärii a fost studierea rezistentei microbiene la pacientii aflati in Spitalul de Boli Infectioase Toma Ciorbá pe parcursul anilor 2011-2015.

Material si metode

Cercetärile au fost efectuate in baza investigatiilor bacteriene in laboratorul bacteriologic din Spitalul Clinic de Boli Infectioase Toma Ciorbá, pe parcursul anilor 2011-2015, prin metoda difuziometricä cu rondele. Tulpinile izolate studiate au provenit din coproculturi, urocul-

SÄNÄTATE PUBLICÄ

turi, hemoculturi, exudat faringian si element eruptiv. Rezultatele au fost prelucrate statistic si grafic.

Rezultate obtinute si discutii

Conform datelor prezentate tn figura, se observa o crestere a probelor pozitive din cele cercetate pe parcursul anilor 2011-2015.

Rezultatele bacteriologice obtinute la pacientii internati pe parcursul anilor 2011-2015

1000

500

0

2011 2012 2013 2014 2015

587 840 898 906 876

225 394 499 488 412

Tabelul 1

Rezultatele investigatiilor bacteriologice efectúate la pacientii internati in SCBI„Toma Ciorbá", anii 2011-2015

Anul Hemoculturi la flora Uroculturi la flora Bilicul-tura Cai respi-ratorii Dismi-crobism intestinal Altele

PC + % PC + % PC + % PC + % PC + % PC + %

2011 115 5,2 253 35 55 38 96 89 25 32 31 87

2012 100 6 202 25 41 27 369 73 48 100 19 58

2013 89 8,9 207 26 21 24 348 82 132 87 55 64

2014 87 3,4 268 36 14 0,1 414 88 28 64 48 48

2015 109 4,5 273 32 - - 381 71 32 69 50 54

Nota. PC - probe cercetate.

Au fost prelevate tulpini din caile respirato-rii superioare la agentii patogeni: stafilococi: tn 2011 - 30 (din care 27 sau 90% St. aureus), tn 2012 -161 (139 sau 86,3% St. aureus), tn 2013 - 121 (81 sau 66,9% St. aureus), tn 2014 - 92 (73 sau 79,3% St. aureus), tn 2015 - 112 (103 sau 91.9% St. aureus); streptococci tn 2011 - 39 (16 sau 41,0% din care Str. Pneumoniae), tn 2012 - 148 (33 sau 22,2% Str. Pneumoniae), tn 2013 - 165 (81 sau 49,0% Str. Pneumoniae), tn 2014 - 168 (57 sau 33,9% Str. Pneumoniae), tn 2015 - 135 (57 sau 42.2% Str. Pneumoniae).

Reprezentantii familiei Enterobacteriaceae (genul Escherichia, Klebsiela, Morganella), tn 2011 constituiau doar 2 tulpini, ca mai apoi, tn 2012, sa se depisteze 8, tn 2013 - 3 tulpini, tn 2014 - 15 si tn 2015 - 5 tulpini.

Agentii patogeni din hemoculturi la stafilococi: s-au depistat, tn 2011-2012, 6 tulpini, tn 2013 - 7 (din-tre care 2 cu St. Aureus), tn 2014-2015 - cate 2 tulpini. In 2013-2014 s-a depistat cate o tulpina din familia Enterobacteriaceae - Salmonella. In 2011au fost efectuate investigatii bacteriologice a 4257 de tulpini la flora enteropatogena (Salmonella si Shigella), conditionat patogena (fam. Enterobacteriacae, Klebsiella, Citrobacter, Proteus, Serratia, Pseudomonas, E. coli, stafilococi (St. aureus), streptococi) si 1968 de tulpini la St. aureus, recoltate de la bolnavii internati tn sectiile spitalului sau ambulatorii. Dintre coproculturile pozitive, flora enteropatogena s-a depistat: din 4257 de probe cercetate (449 pozitive), la St. aureus - 1968 (120 pozitive), unde predomina flora enteropatogena. In anul 2012 au fost efectuate investigatiile bacteriologice la flora enteropatogena la 4137 tulpini, dintre care 438 au fost pozitive, predominand la fel ca tn 2011. Dintre tulpinile cu St. aureus investigate bacteriologic, pozitive au fost 112 - din 1821 tulpini. In anul 2013 au fost prelevate la flora enteropatogena 3702 tulpini, dintre care 409 au fost pozitive; tn acest an un procentaj mai scazut decat tn ceilalti ani, dar la fel predominand fata de alti agenti patogeni.

Pentru St. aureus, tulpini pozitive au fost 62 din 1591, fiind mai putine comparativ cu ceilalti ani (2011, 2012). In 2014 au fost prelevate 4486 tulpini pentru flora enteropatogena, 540 fiind pozitive, un procentaj mai mare decat tn ceilalti ani. La St. aureus, din 1836 tulpini prelevate, pozitive au fost 92, cres-cand tncet comparativ cu ceilalti ani. In anul 2015, flora enteropatogena predomina iarasi, fiind pozitive 330 tulpini din 4199, iar la St. aureus au fost pozitive 71 tulpini din 1807.

Astfel, pe parcursul anilor 2011-2015 se observa cum variaza rezultatele, avand o tendinta oarecare de crestere.

Tabelul 2

Rezistenta tulpinilor izolate la pacientii internati in SCBI „Toma Ciorbá" la diferite clase de antibiotice, anii 2011-2015

Clasa Antibiotic 2011 2012 2013 2014 2015

T.cer T.rez T.cer. T.Rez % T.cer T.rez. T.cer. T.rez. T.cer TRez

Penidlin 99 4 124 36 290 66 265 60 269 67

a) Ampicilin 59 68 153 57 430 30 - - 437 34

1 Oxacilin 9 100 202 62 213 56 314 43 310 40

£ Amoxiclav 147 75 - - 369 12 115 12 199 21

Cefazolin 100 13 310 15 437 9 22 14 128 23

Cefalotin 107 23 247 33 270 18 8 13 193 29

Cefuroxim 83 40 - - 29 17 68 20 339 13

Cefaclor 5 40 241 34

a> Ceftazidin 134 16 273 24 421 3 56 43 103 43

i Ceftriaxon 148 4 - - 142 12 121 9 288 19

J Cefotaxim 2 0 430 8

5 e> Cefixim 186 17 400 8 8 100

Cefaperazon 122 21 322 8 205 2 9 44 210 5

Gentamicin 136 9 331 15 550 11 126 25 126 8

l1 Auiicicin 6 17 - - - 13 0 24 25

= Netilmicin 35 9 60 2 84 2

Vancomicin 81 23 108 41 139 15 193 8 102 4

1 Streptomicin 11 45 69 52

5 Rifampicin 55 4

SÄNÄ TA TE PUBLICA

Din tabelul 2 se observa cà, în anuí 2011, rezistenta ía peniciíine (oxacilinà) este de 100%, iar în urmà-torii ani se atestà o descrestere a acestei rezistente. Din grupa cefaíosporineíor (generatiile I, II, III) se atestà un procentaj mai crescut ía cefaíotin si cefuro-xim. În 2011 se observà absenta rezistentei ía ce-fotaxim, iar mai apoi, în 2015, apare o rezistentà de 8%. Din grupa aminogíicozideíor, cea mai crescu-tà rezistentà se atestà ía gentamicinà pe tot par-cursuí ceíor cinci ani. Rezistenta ía amicacinà este absentà în anuí 2014, ca mai apoi sà apa-rà cu o crestere pânà ía 25% în 2015. Din grupa gíi-copeptideíor, rezistenta cea mai crescuta se observà ía vancomicinà.

Tabelul 3

Rezistenta tulpinilor izolate la pacientii internati în Spita-lul Clinic de Boli Infectioase „Toma Ciorbâ" la diferite clase de antibiotice pe parcursul anilor 2011-2015

Clasa Antibiotic 2011 2012 2013 2014 2015

T. ccrc. T-Rczis % T.cere XRczis % T.ccrc % T.ccrc. % T.ccrc T.Rczis

I ■a CirpuOjouicin 69 !» 203 12 513 7 123 11 289 4

1 Ofloxacin 151 12 449 4 311 13 21 24 462 6

i Norofoxacin - - - 55 4 - 92 45

Kritrmnitin 26 54 156 34 - -

i Ázirromlcln 52 29 126 31 3(19 33 245 31 325 37

1 ClaríLnimicin ¡f 50 6 5«

1 % S 7, Nitrofurantoin 49 1« 47S 13 92 13

l<'u raso lidnn 78 19 129 «0 130 27 306 15

Cloran fen icol 96 14 301 10 552 13 206 17 366 13

Tetraclclin 10 241 43 242 40

I 1 g Lincoln ici n 84 25 - - 79 83 125 32 -

Cllndamicln 2<Í3 33 220 14 242 25

inhibitori iiipelupriiü sulfat (¡1 3 194 42 5111 21 310 45 17 41

Din tabelul3 se observa ca, în anii 2011, 2012, 2014, este absenta rezistenta la norfloxacina din grupa fluorochinolonelor. În grupa macrolidelor, se atesta o rezistenta înalta la azitromicina, menti-

nându-se în toti cei cinci ani. O rezistenta destul de mare se observa si la folatii cu inhibitori, anume la trimetoprim sulfat, cu o crestere usoara.

Concluzii

1. Din investigatiile bacteriologice efectuate, cele mai multe probe au fost pozitive la flora en-teropatogena, speciile de streptococi si stafilococi.

2. În rezultatul utilizarii mai frecvente a unor grupe de antibiotice, pe parcursul perioadei de stu-diu se observa o tendinta de crestere a numarului de tulpini rezistente la fluorochinolone si macrolide.

3. Este necesara utilizarea prudenta a antibi-oticelor si educarea continua a personalului care prescrie antibiotice, precum si a populatiei.

Bibliografie

1. Angelescu M. Terapia cu antibiotice. 1.1.3.2. Rezistenta microbianä fata de antibiotic, p. 25-26.

2. Antimicrobial resistance. Global Report on surveillance 2015. European Centre for Disease Prevention and Control. Antimicrobial resistance surveillance in Europe 2015. Annual Report of the European Antimicrobial Resistance Surveillance Network (EARS-Net). Stockholm: ECDC; 2017.

3. lonete M.O. Cercetäri farmacoepidemiologice asu-pra rezistentei la antibiotic a tulpinilor uropatogene de Escherichia Coli.Teza de doctor în medicina. Craiova, 2012, p. 5-12.

4. Centers for Diseases Control and prevention (CDC 24/7). Saving lives protecting people. www.cdc.gov

5. Säptämäna mondialä a constientizärii rezistentei la antibiotice. www.gov.md

Prezentat la 29.03.2017

DIN ÎNTELEPCIUNEA TIMPURILOR

t

• „De sânâtate depind noua zecimi din fericirea noastrâ"

(Arthur Schopenhauer)

• „Nimic nu dâuneazâ sânâtâtii ca schimbarea deasâ a medi-

>

camentelor"

(Seneca cel Tânâr)

• „Sânâtatea constâ în pacea cu temperamentul"

(Alexander Pope)

• „Cea mai mare gre$ealâ la tratarea bolilor este câ existâ doc-tori pentru bolile fizice doctori pentru bolile de suflet, când acestea nu se pot despârp una de alta"

(Platon)