CC BY
12RADIATIA IQNIZANTA §I EFECTELE EI DE DURATA ASUPRA GLANDEI TIRQIDE
Elena MORNEALO, Ludmila POPOVICI, Lucia CHIRCÄ,
IMSP Policlinica Asociatiei Curativ-Sanatoriale §i de Recuperare a Cancelariei de Stat
Summary
Ionizing radiation and its lasting effects on the thyroid gland
At the 25 years after the biggest nuclear disaster, there is still a lot of polemics and controversy regarding its chronic long term consequences. However, thyroid tissue lesion by the radioactive products is a well known condition. This article presents data about the mechanisms, prevalence and the dynamics of thyroid morbidity in subjects that have been exposed to radioactive irradiation.
Key words: radioactive iodine, thyroid gland, Chernobyl disaster.
Резюме
Ионизирующая радиация и ее отдаление воздействие на щитовидную железу
Через 25 лет после Чернобыльской атомной катастрофы проблемы отдаленного и хронического воздействия ее последствий продолжают широко обсуждаться и являются противоречивыми. Но единогласно признано поражение щитовидной железы, под воздействием радиоактивных веществ. В этой статье представляются данные, относящиеся к механизмам возникновения и динамики заболеваемости щитовидной железы у лиц, подвергшихся воздействию ионизирующей радиации.
Ключевые слова: радиоактивный йод, щитовидная железа, авария в Чернобыле.
Actualitatea temei
La 26 aprilie 1986, la Cernobâl (Ucraina) a avut loc cea mai mare catastrofä ecologicä din istoria contemporanä a Europei, urmärile cäreia sunt resimtite pänä în prezent. În urma exploziei de la Centrala Atomoelectricä §i a incendiului care a urmat-o, în atmosferä au fost eliberate cantitäti imense de substante radioactive. Conform estimärilor Programului international pentru monitorizarea efectelor accidentului de la Cernobâl asupra sänätätii (IPHECA), initiat de Organizatia Mondialä a Sänätätii, cantitatea de material radioactiv degajatä în mediu a fost de 200 de ori mai mare decât cea de dupä exploziile de la Hiroshima §i Nagasaki. Conform Scalei internationale de evaluare a evenimentelor de la centrale nucleare, catastrofä de la Cernobâl este calificatä ca un accident de cel mai înalt nivel - nivelul al 7-lea. Dintre cei peste 40 de compu§¡ §¡ de elemente radioactive degajate în aer cei mai activi §¡ mai periculo§¡ sunt dioxidul de uraniu §i produ§¡¡ de fisiune puternic radio-activi: iod 131, care este absorbit la nivelul glandei tiroide, conditionând dezvoltarea cancerului §¡ a altor afectiuni tiroidiene; plutoniu 239, cesiu 134 §¡ 137, care, ¡nhalate sau ingerate, pot afecta organele interne, favorizând aparitia cancerului pulmonar, leucemiei §¡ a mutatiilor gene-tice; strontiu 89 §¡ 90, care se acumuleazä în oase, producând tumori §i leucemie. Majoritatea consecintelor accidentului de la Cernobâl asupra sänätätii umane sunt corelate cu efectele radiatiei electromagnetice ionizante §¡ depind de tipul tesutului, de natura radiatiei §¡ de cantitatea absorbitä. La 25 de ani de la producerea acestei adevärate drame planetare, realitatea efectelor asupra sänätätii râmâne mcä un subiect de controverse, generând numeroase polemici. Consecintele pe termen lung sunt extrem de disputate, rapoartele Organizatiei Mondiale a Sänätätii (OMS), ale Agentiei Internationale pentru Energie Atomicä §i ale Organizatiei Natiunilor Unite fiind contestate vehement de grupuri independente de experti, care afirmä cä efectele tardive ale accidentului sunt minimizate, pe când obiectivitatea §tiintificä de multe ori este absentä. Unica afectiune care a fost unanim recunoscutä de mai multe institutii oficiale, inclusiv de Comitetul §tiintific al Natiunilor Unite §i de Ministerul Sänätätii, §¡ apreciatä drept consecinta cea mai evidentä a iradierii este cancerul tiroidian. Pânä în prezent nu existä, totu§¡, un consens §tiintific în ceea ce priveçte lista celorlalte boli, în afarä de cancer, care pot fi provocate de un nivel scäzut de radiatie.
Savantii estimeazä cä numärul cazurilor de cancer tiroidian în rândurile persoanelor care erau copii sau adolescent la momentul pro-ducerii accidentului va ajunge la 8000 în deceniile urmätoare. Estimärile publicate de OMS ajung pânä la 50 000 de cazuri. Profesorul Edmund Lengfelder din München, specialist în domeniul bolilor produse de radiatii, avertizeazä asupra celor 100 000 de cazuri de cancer tiroidian, apärute în toate grupele de vârstä. De mentionat cä perioada de latentä a cancerului radioindus constituie 25 de ani, deci incidenta cancerului
de tíroídá este maximá la 25-30 ani de postexpunere, fapt ce ne atentioneazá asupra probabilitátii cre§teríí acesteí patologii in urmátorii ani.
Pe langá cancerul tiroidian, existá o altá pro-blemá legatá de glanda tiroidá, conditionatá de actiunea elementelor radioactive eliberate in timpul accidentului de la Cernobal. Conform datelor din revista medicalá Lancet, persoanele expuse actiunii iodului radioactiv dupá explozia nucleará de la Cernobal sunt predispuse spre dezvoltarea hipotiroi-dismului. Cercetárile efectuate la Universitatea din Pisa au demonstrat cá expunerea la radiatie in 1986 a conditionat aparitia mai frecventá a anticorpilor antitiroidieni, comparativ cu populatia generalá. Ace§t¡ anticorpi ulterior induc instalarea hipotiroidis-mului. Dupá unele date, pentru fiecare caz de cancer tiroidian existá alte 100 de hipotiroidism.
Tesutul glandei tiroide e compus din celule functionale inalt diferentiate, cu o capacitate fiziolo-gicá de regenerare joasá, deci s-ar párea sá fie putin sensibil la radiatia ionizantá. ínsá analiza urmárilor accidentului de la Cernobal a demonstrat cá cele mai radiosensibile sunt sistemul hematopoietic §i cel en-docrin, in particular glanda tiroidá. Esentialá in acest proces este proprietatea tesutului tiroidei de a capta iodul, capacitate care create semnificativ la persoanele care locuiesc in zonele endemice. Mecanismul dezvoltárii patologiei tiroidiene in urma iradierii ar fi urmátorul: in scurt timp dupá accidentul nuclear, actiunea radioactivá principalá va fi conditionatá de I-131, care este rapid §i complet incorporat prin inhalatie §i ingestie. ín organismul uman izotopii de iod se concentreazá la nivelul tiroidei, atingand niveluri de 200 de ori mai mari decat in alte tesu-turi. ín procesul de aparitie a afectiunilor tiroidiene, conditionate de accidentul de la Cernobal, au avut impact doi factori: 1) continutul insuficient de iod in mediul inconjurátor din Republica Moldova §i 2) continutul extrem de mare de izotopi de iod radio-activ in materialul radioactiv eliberat. Iodul radioactiv posedá un efect cancerigen puternic. Majoritatea sunt cancere papilare, mai agresive decat cele care apar in mod obi§nuit. ín cele mai multe cazuri dau metastaze in ganglionii laterocervicali. 30% metas-tazeazá la nivel pulmonar. Totalul deceselor atribuite cancerului de tiroidá variazá de la cateva zeci paná la cateva sute de cazuri.
Material fi metode
Pentru a evalua morbiditatea prin patologia tiroidianá, conditionatá de efectele nocive ale ca-tastrofei de la CAE Cernobal, am studiat un lot de 1345 de persoane - 1303 bárbati §i 42 femei, care au suferit de pe urma accidentului. Lotul a fost constituit din a§a-numitii lichidatori (1299) §i din persoanele
evacuate din zona contaminatá (46), care se aflá la evidenta medicului de familie al IMSP Policlínica ACSR CS RM. Toate persoanele au fost interogate în vederea depistárii simptomatologiei specifice, au fost examinate clinic de cátre endocrinolog; li s-a efectuat examenul ecografic al glandei tiroide. Pa-cientii care au prezentat simptomatologie suspectá §i cei la care au fost depistate modificári structurale ale glandei tiroide au fost supu§¡ investigatiilor paracli-nice în laboratorul radioimunologic pentru testarea stárii functionale tiroidiene §i depistárii prezentei anticorpilor antitiroidieni. Un grup aparte din lotul de studiu general l-au constituit pacientii aflati la evidenta dispensará a medicului-endocrinolog al IMSP Policlinica ACSR CS în legátura cu patologia tiroidianá. Au fost analizate particularitátile de evolu-tie în dinamicá ale acestor afectiuni, factorii negativi ai pronosticului nefavorabil.
Rezultate fi discutii
Din lotul general de 1345 de persoane, la 79,8% au fost depistate modificári la nivelul glandei tiroide. Cea mai frecventá patologie s-a dovedit a fi hiperplazia difuzá a glandei tiroide, cu care au fost diagnosticati 67,06% din cei investigati. Locul doi în structura morbiditátii este detinut de tireoidita autoimuná, care în peste jumátate de cazuri este msotitá de functia scázutá a glandei tiroide §i în 23% de cazuri - de prezenta unor formatiuni de volum în parenchimul tiroidian. Ponderea formatiunilor nodulare §i chistice ale tiroidei în grupul de studiu general a constituit în medie 6,3%, valoare u§or crescutá comparativ cu cea caracteristicá pentru populatia generalá a tárii. 5% din pacientii aflati la evidenta dispensará a endocrinologului au o functie crescutá a glandei tiroide. 2 pacienti au fost diagnosticati cu cancer tiroidian, ambii operati la Institutul de Onco-logie. Majoritatea pacientilor cu patologia tiroidianá, care urmeazá regulat tratamentul recomandat, au o evolutie stabilá a afectiunii. La unele persoane, de§i au urmat tratamentul, procesul patologic tiroidian progreseazá, necesitând corectie terapeuticá. Factorii negativi implicati în evolutia progresivá a patologiei au fost: doza mai mare a radiatiei ionizante, actiunea negativá a substantelor toxice în perioada postiradiere, patologia cronicá somaticá asociatá, prezenta unui proces infectios cronic.
Tinem sá mentionám faptul cá pe parcursul ulti-milor doi ani a crescut evident numárul de cazuri de cancer tiroidian diagnosticat la persoanele arondate la IMSP Policlinica ACSR CS din rândul populatiei generale, ponderea cea mai mare apartinând tine-rilor care la momentul producerii catastrofei aveau vârsta sub 14 ani.
Concluzii
1. Cu toate cà efectele reale asupra sànàtàtii, provocate de accidentul de la Cernobâl, sunt un subiect controversat chiar §i dupà 2S de ani de la producerea catastrofei, afectarea morfologicä §¡ functionalà a glandei tiroide produsà de ra-dioactivitatea eliberatà este un fapt dovedit.
2. Rezultatele studiului nostru coincid cu datele din literaturà §i demonstreazà prevalenta crescutà a patologiei tiroidiene la persoanele care au participat la lichidarea consecintelor catastrofei, la cei evacuati din zona contamina-tà, precum §i În rândurile persoanelor supuse actiunii dozelor mici de radiatie ionizantà timp Îndelungat, mai ales aflati În vârsta copilàriei la momentul producerii accidentului.
3. Acestea se explicà prin capacitàtile functionale ale tesutului tiroidian de a capta §i a concentra la nivelul sàu iodul din mediul Înconjuràtor, inclusiv iodul radioactiv.
4. S-ar pàrea cà prevalenta patologiei tiroidiene, precum tireoidita autoimunà, gu§a nodularä §i cancerul tiroidian, nu depà§e§te cu mult valorile Întâlnite În grupul populatiei generale (nesupuse actiunii elementelor radioactive). Însà cunoaçtem bine cà la populatia generalä patologia tiroidianà se caracterizeazà prin prevalenta net superioarà la femei compara-tiv cu bàrbatii, pe când majoritatea grupului nostru de studiu este reprezentatà de sexul masculin. Astfel, dacà ne vom referi doar la bàrbati, prevalenta maladiilor glandei tiroide În grupul studiat va fi semnificativ mai mare comparativ cu cea Înregistratà la bàrbati din populatia generalà.
5. Faptul cà aproape o treime din pacientii aflati la evidenta dispensarà a endocrinologului În legàturà cu patologia tiroidianà au fost depis-tati pe parcursul ultimilor S ani ne confirmä existenta unei perioade de latentà Îndelungate Între momentul actiunii radiatiei ionizante §i dezvoltarea maladiilor glandei tiroide.
6. Este extrem de importantà supravegherea dina-micà de duratà a persoanelor care au suferit În urma catastrofei de la Cernobâl, cu efectuarea examinàrilor clinice §i paraclinice regulate. O atentie deosebità necesità contingentul de per-soane cu vârsta sub 14 ani la momentul produ-cerii accidentului, aceçtia având un risc crescut pentru dezvoltarea cancerului tiroidian.
7. Sistemul endocrin este veriga importantà în men-tinerea homeostazei organismului uman, deci dereglàrile apàrute la acest nivel pot conditiona §i amplifica dezvoltarea efectelor precoce §i celor tardive ale radiatiei ionizante. Aceasta determinà necesitatea unei evidente dinamice a persoanelor suferinde de pe urma accidentului nuclear, în sco-pul minimizàrii efectelor nocive asupra sànàtàtii.
Bibliografie
1. Bahnarel I., Coretchi L., Moldovanu M., Aspecte medico-biologice ale actiunii accidentului nuclear de la Cernobâl asupra populatiei Republicii Moldova, Chijinàu, Tipografia Centralà, 2005, 145 p.
2. Bahnarel I., Coretchi L., Samotâia E. et al., Efectele medico-biologice stocastice ale accidentului de la Cernobâl, în Materialele Congresului Val igieni^tilor, epi-demiologilor §i microbiologilor din Republica Moldova, 26-27 septembrie 2003, volumul 1A, Igiena, Chijinàu, 2003, p. 18-27
3. Chircà L., Structura morbiditâtii §i dispensarizarea persoanelorsupuse actiunii radiatiei ionizante în urma accidentului de la CAE Cernobâl. Cercetâri radiationale în Republica Moldova, în Materialele Conferintei Internationale Çtiintifico-Practice, 10-12 octombrie 2000, Chijinàu, 2000, p. 22-29.
4. Dillwyn Williams, Health Consequences of the Chorno-byl Accident, in Science, 15 June, 2001, p. 2010-2011
5. Ivanov V.K., Tsyb A.F., Petrov A.V., Maksioutov M.A., Shilyaeva T.P., Kochergina E.V., Thyroid cancer incidence among liquidators of the Chernobyl accident. Absence of dependence of radiation risks on external radiation dose, in Radiation and Environmental Biophysics, 2002, p. 195-198.
6. Jaworowski Zbigniew, UNSCEAR on the Health Effects from Cernobyl, in Science, 27 July, 2001, p. 605-606.
7. Margine Leonid, Consecintele de sânâtate ale accidentului nuclear Cernobâl: deficiente, incapacitâti, invaliditate, Chijinàu, 2006.
8. Prisyazhiuk A., Pjatak O.A., Buzanov V.A., Reeves G.K., Beral V., Cancer in the Ukraine, post-Cernobyl, in Lancet,1991, p. 1334-1335.
9. Stone R., Nuclear radiation. Living in the shadow of Cernobyl, in Science, 2001, p. 420-426.
10. Vathaire F., Hardiman C., Shamsaldin A., Campbell S., Grimaud E., Hawkins M., Raquin M., et. al., Thyroid carcinomas after irradiation for a first cancer during childhood, in Archives of Internal Medicine 159, p. 2713-2719
Elena Mornealo, medic-endocrinolog, IMSP Policlinica Asociatiei Curativ-Sanatoriale §i de Recuperare a Cancelariei de Stat tel. serv. 25-15-33; mob. 079431005; e-mail: [email protected]
Prezentat la 23.03.2011
1S
