CC BY
12CUNOSTINTELE CETÄTENILOR/REZIDENTILOR REPUBLICII MOLDOVA DESPRE RISCUL EXPUNERII LA RADON
CZU: 613.5:546.296(498.3)
Liuba CORETCHI, Ala OVERCENCO, Mariana GiNcü, Angela CÄPÄTINÄ, Alexandra COJOCARI,
Agentia Nationalä pentru Sänätate Publica
Rezumat
In acest articol sunt prezentate rezultatele chestionarii populatiei Republicii Moldova referitor la cunoasterea ra-donului, a riscului expunerii la radon si a consecintelorpentru sanatate. Rezultatele cercetarii denota ca publicul larg nu are cunostinte suficiente cu privire la riscul pentru sanatate asociat expunerii la radon. Totodata, mai mult de 50% din respondenti stiau ca radonul este un gaz incolor, fara miros si reprezinta o substanta radioactiva. Este foarte important faptul ca majoritatea respondentilor au aflat despre riscul pentru sanatate cauzat de radon de la specialistii din domeniul sanatatii publice, precum si prin intermediul site-ului web al serviciului de sanatatepublica si al mass-mediei. Aproximativ 10% dintre intervievati nu cunosteau nimic despre radon si despre pericolul pe care tl prezinta.
Cuvinte-cheie: expunere la radon, sanatate publica, diminu-area/prevenirea riscului
Summary
Awareness of the citizens/residents of the Republic of Moldova about the radon exposure risk
The paper presents the results of the survey of the population of the Republic of Moldova regarding the knowledge of radon, the risk of radon exposure and the consequences for health. The results of the research show that the general public has insufficient knowledge about the health risk associated with radon exposure. At the same time, more than 50% of respondents knew that radon is a colorless, odorless gas and a radioactive substance. It is very important that most respondents have heard about the health risk caused by radon from public health professionals, as well as through the website of the Public Health Service and the media. About 10% of respondents knew nothing about radon and the danger it posed.
Keywords: radon exposure, public health, risk mitigation/ prevention
Резюме
Осведомленность граждан/жителей Республики Молдова о риске воздействия радона
В статье представлены результаты опроса населения Республики Молдова о знаниях радона, риске воздействия радона и его последствиях для здоровья. Результаты исследования показывают, что широкая общественность недостаточно осведомлена о риске для здоровья, связанном с воздействием радона. В то же время более 50% респондентов знали, что радон является бесцветным газом без запаха и радиоактивным веществом. Очень
важно, что большинство респондентов слышали о риске для здоровья, вызванном радоном, от специалистов в области общественного здравоохранения, а также через веб-сайт службы общественного здравоохранения и средств массовой информации. Около 10%респондентов ничего не знали о радоне и его опасности.
Ключевые слова: воздействие радона, общественное здравоохранение, снижение /профилактика риска
Introducere
Informarea populatiei despre riscul expunerii la radon este o sarcinä importantä a strategiei nationale pentru efectuarea mäsurätorilor si a actiunilor in vederea diminuärii concentratiei de radon in interior si, de asemenea, una dintre principalele provocäri ale Serviciului de Stat de Supraveghere in Sänätate Publicä. Comunicarea eficientä despre riscuri implicä douä componente: informatii despre risc si procesul de schimb. Radonul este principala cauzä a declansärii cancerului pulmonar in randul nefumä-torilor, recunoscut de Agentia International de Cer-cetare a Cancerului (IARC ) in anul 1988 [5]. Studiile epidemiologice au furnizat dovezi convingätoare ale unei asocieri intre expunerea la radon in interior si cancerul pulmonar, chiar si la nivelurile relativ dimi-nuate de radon din clädirile rezidentiale [9].
Panä in prezent nu existä studii sistematice in Republica Moldova cu privire la perceptia riscului cauzat de radiatie, dar existä radiofobie legatä de incidentele anterioare (catastrofa de la Cernobil din 1986) si de comunicarea slabä. Comunicarea mesajelor despre riscul de expunere la radon publi-cului si de prevenire a riscului reprezintä provocäri serioase, deoarece radonul nu este cunoscut pe scarä largä si nu poate fi perceput ca un risc pentru sänätate de cätre populatie. Comunicarea riscului expunerii la radon este o componentä importantä a unei strategii nationale privind radonul [11, 13] si ar trebui adresatä publicului si factorilor de decizie la nivelurile local si national. Radonul din interior este sursa dominantä de expunere a populatiei Moldovei la radiatii ionizante [3].
Aceastä cercetare a fost realizatä la Agentia Nationalä pentru Sänätate Publicä ca parte a pro-iectului de cercetare din cadrul Programului de Stat (anii 2020-2023), finantat de Agentia Nationalä
pentru Cercetare si Dezvoltare (cifrul proiectului 20.80009.8007.20).
Scopul studiului a constat in analiza sociolo-gicá a opiniei publice cu privire la riscul expunerii la radon in vederea trasárii concluziilor relevante si identificárii másurilor suplimentare de comunicare a riscurilor expunerii la acest gaz.
Material si metode
*
Sondajul de evaluare a perceptiilor si a nivelului de cunostinte cu privire la riscul expunerii la radon a fost realizat ca bazá de referintá pentru detecta-rea constientizárii publicului. Sondajul cu privire la opinia rezidentilor a fost realizat cu ajutorul unui chestionar special, care contine 25 de intrebári cu multiple variante de ráspunsuri propuse. Chesti-onarul a fost elaborat in Laboratorul de igiená a radiatiilor si radiobiologie pe baza chestionarului european de prevenire si remediere a expunerii la radon (RADPAR) [12].
Esantionul necesar de respondenti a fost calculat conform formulei standardizate pentru numárul populatiei tárii cu varsta de peste 14 ani (datele Biroului National de Statistica pentru anul 2019). Cu un nivel de incredere de 90% si cu eroarea de ±5%, esantionul necesar de respondenti a cuprins 272 de persoane. ín total, au fost efectuate interviuri cu 296 de rezidenti din 13 regiuni ale tárii prin utiliza-
Basarabeasea -0,3
Ialoveni - 2,4 Unghem - 9.5
Stefan Vodá -2 7
Sángerei -11,5
rea chestionarului nemijlocit, cu rezidenti în diferite localitáti, si prin Internet (Google Questionnaire).
Sondajul de constientizare a riscului expunerii la radon s-a derulat în perioada vara - toamna anului 2019 si iarna anului 2020. A fost efectuatá analiza te-maticá a datelor inductive. Datele sondajului au fost compilate într-o singurá bazá de date în MS Excel si au fost supuse procesárii statistice si grafice. Pentru interpretarea rezultatelor au fost utilizate metode descriptive comparative.
Rezultate obtinute
Sondajul a cuprins întrebâri din urmátoarele domenii: informatii generale despre persoaná (se-xul, vârsta, locul de resedintá, instruirea etc.), gradul de constientizare a problemei riscului expunerii la radon în cládirile rezidentiale (surse de informatii, surse potentiale de risc de radon etc.), caracteris-ticile radonului (detectare, concentratie, control etc.), probleme de sánátate cauzate de expunerea la radon (risc de neoplasm, complicatii), metode de protejare a spatiilor rezidentiale (numár de etaje, subsol, másuri de prevenire, materiale de constructie etc.). Sondajul a cuprins 13 raioane ale tárii, majori-tatea respondentilor reprezentând raionul Râscani (26,7%), fiind urmat de municipiile Chisináu si Bálti (13,9 si, respectiv, 12,8), (figura 1).
Ni; au indicat resedintá - 3,0
_mun. Chiçinâu -
13,9
.Bálti - 12,8
_ Cálárasi - 2, .Fälesti- 3,4
Rá^cani - 26,7
Orhei - 0,3
Gl o dem - 6,4 Nisporeni - 4,4
Figura 1. Cota respondentilor pe raioane ale Republicii Moldova, %
Majoritatea participantilor la sondaj au fost de sex feminin (74,3%), rezidenti din mediul rural (70,6%) si mai mult de jumátate din respondenti aveau vârsta cuprinsá între 41 si 60 de ani (tabelul 1). Chestionarul contine si o întrebare despre nive-
lul de instruire a persoanelor intervievate. Marea majoritate din respondenti au studii medii (48%) sau superioare (47%) si numai ~5% sunt practic fárá studii. Din acest punct de vedere, a prezentat interes faptul dacá nivelul studiilor medii sau superioare
afecteazá cunoasterea riscului expunerii la radon. În plus, majoritatea respondentilor erau angajati (86,1%), adicá aveau acces direct la diverse surse de informatii.
Tabelul 1
Caracteristicile sociodemografice ale respondentilor luati în studiu
Date sociodemografice Cota respondentilor, %
Sexul Masculin 25,7
Feminin 74,3
Mediul de resedintá Urban 28,4
Rural 70,6
Vârsta 14-18 ani 3,0
19-40 ani 23,3
41-60 ani 52,4
>61 ani 21,3
Studiile Studii primare/fárá studii 4,7
Studii medii (liceu, colegiu) 48,0
Studii superioare (universitare, postuniversitare) 47,0
Altele 0,3
Ocupatia Elev / student 3,7
Patron / liber profesionist 0,0
Casnicá / pensionar 6,8
Somer / fárá serviciu 2,4
Angajat: muncitor / slujbas / oficiu 86,1
Fermier / agricultor 0,7
Altele 0,3
Datele chestionarului au constatat si elemente de cunoastere si perceptie a riscului radonului. Mai mult de jumátate din respondenti stiau cá rado-nul este un gaz incolor, fárá miros, cá reprezintá o substantá radioactivá (mai mult de 50%) si este un element chimic (~30%), (figura 2). Aproximativ 10% dintre intervievati nu cunosc nimic despre acest gaz si despre pericolul pe care îl prezintá.
Este foarte important faptul cá mai mult de jumátate din respondenti cunosc despre acest gaz de la specialistii din domeniul sánátátii publice, precum si prin intermediul site-ului web al Serviciului de Sánátate Publicá si al mass-mediei (figura 3).
Discutii
Misiunea strategiei de comunicare a riscului expunerii la radon este de a oferi informatii despre factorul dáunátor, despre modalitátile de másura-re si de reducere a concentratiei de radon si de a Mmbunátáti calitatea aerului din cládiri [14]. Multi factori sociali si psihologici influenteazá modul în care oamenii percep riscurile [13]. Perceptia riscului este puternic afectatá de neîncrederea publicului fatá de comunicatori si de incertitudinile si lipsa de cunostinte privind evaluarea riscului [2]. Studiile realizate în domeniu constatá cá rezidentii din mediul rural cu venituri mici nu constientizeazá consecintele dáunátoare ale expunerii la radon din cauza lipsei de acces la informatii adecvate. Rezultatele multor son-daje demonstreazá cá radonul poate dáuna sánátátii oamenilor [4, 6, 7, 8, 11]. Nivelul de constientizare cu privire la riscuri este esential pentru implemen-tarea programelor preventive [1]. Perceptia riscului presupune îngrijorare si determiná indivizii sá ia decizii corespunzátoare urgente pentru diminuarea riscurilor. Comunicarea riscului expunerii la radon se confruntá si cu faptul cá perceptia riscului de radiatie de cátre public diferá de cea a expertilor [10].
Un sondaj realizat în Marea Britanie [11] în rân-dul rezidentilor care au locuit în zonele afectate de radon, cu evaluarea activitátilor autoritátilor locale implicate într-o campanie de constientizare a publicului cu privire la pericolul cauzat de acest element chimic, a demonstrat cá programul de investigare a radonului a fost eficient în sensibilizarea si în viteza testárii cládirilor la concentratia de radon. În Bulga-
I Ce ciino&jteti despre radon?
Figura 2. Cota ráspunsurilor intervievatilor privind cunostintele despre radon, % (eroarea = 5%)
Altele >-■-1 6,8
Nu §tiu |--1 11,1
Specialiçtii in SP -■ 53,4
Pagina Web a SSP -■ 21,6
Mass-media -■ 35,8
i-1-1-1-1-1
-20.0 0.0 20.0 40.0 60.0 80.0
■ Care este siusa de informare cu privire la expunerea la radon in locuinfà?
Figura 3. Cota ráspunsurilor intervievatilor privindsursa de informare, % (eroarea = 5%)
ria, sondajul privind cunostintele populatiei despre riscul expunerii la radon a fost efectuat de Compania nationala de comunicare a riscului pentru a evalua eficienta eforturilor depuse de câtre specialist si or-ganele responsabile [8]. Principalele canale utilizate pentru informarea populatiei au fost publicatiile pe site-uri web, revistele, interviurile TV si radio (locale), seminarele, dintre care cele mai utilizate au fost seminarele locale.
Sondajul de constientizare a publicului pri-vind pericolul radonului abordeazâ o componentâ esentialâ a unei strategii de comunicare a riscurilor atât în faza de planificare a campaniilor de comunicare, cât si în mod continuu. Acest studiu contribuie la detectarea cunostintelor si a opiniilor rezidentilor despre radon si despre riscurile expunerii la radon. Astfel, studiul realizat a demonstrat câ multe persoa-ne au conceptii gresite despre riscurile pentru sânâ-tate ale radonului. Cercetarea subliniazâ importanta luârii în considerare a modului în care riscul cauzat de radon este înteles si tratat de rezidenti.
Din sondajul efectuat pe teritoriul Republicii Moldova, ar putea fi conturate câteva lectii învâtate si câteva domenii pentru concentrarea studiilor în viitor:
• Riscul pentru sânâtate asociat cu expunerea la radon este de neînteles pentru publicul larg.
• Ar trebui efectuatâ o separare clarâ a mesajelor generale si a celor individuale despre riscul expunerii la radon pentru fiecare grupâ-tintâ.
• Este necesarâ o crestere considerabilâ a comu-nicârii active pe toate canalele mass-mediei, inclusiv utilizarea pe scarâ largâ a retelelor sociale.
• Trebuie luate mâsuri pentru consolidarea în-crederii în autoritâtile nationale de protectie împotriva radiatiilor.
• Trebuie întâritâ colaborarea cu specialistii în stiinte sociale pentru amplificarea cunostintelor populatiei despre radon. Comunicarea eficientâ a riscurilor necesitâ o cooperare între organizatii, mesaje clare coor-donate si implicarea vorbitorilor cu o bunâ cre-dibilitate din comunitate. Cercetârile viitoare pot explora diferite aspecte ale perceptiei riscului si astfel vor ajuta la dezvoltarea mesajelor de comunicare a riscurilor, capabile sâ motiveze rezidentii pentru a-si adapta locuintele în functie de riscul cauzat de radon.
Dat fiind faptul câ radonul prezintâ un risc sporit pentru sânâtate, este imperios necesar ca fiecare locatar sâ stie care este concentratia radonului în locuinta sa. Pentru asta el trebuie sâ fie informat despre caracteristicile radonului si riscul expunerii la radon. Procentul sporit de râspunsuri corecte se poate datora faptului câ persoanele care au completat chestionarul au un nivel înalt de instruire. Dar, de fapt, doar jumâtate din respondenti posedâ o întelegere completâ a radonului si cunosc zonele în care el poate fi întâlnit de obicei (tabelul 2).
La întrebarea "Unde poate fi depistat radonul?", mai mult de jumâtate din intervievati au dat râspunsuri corecte, desi nu toti au ales mai multe dintre acestea (în sol, în aer, în apâ si în locuinte). Peste 70% din subiecti au decis câ radonul poate pâtrun-de în încâperi prin fisurile dusumelei si ale peretilor locuintei la exalarea din sol, iar mai mult de 15% nu stiu cum acest gaz pâtrunde în locuintâ.
La o întrebare importantâ despre ce se întâmplâ cu radonul în interior, râspunsurile au demonstrat câ majoritatea celor chestionati (82,4%) stiu despre acumularea gazului în încâperi.
Tabelul 2
Cunostintele respondentilor despre depistarea si controlul radonului
nrebäri si variante de räspuns despre depistarea si controlul radonului Cota respondentilor, %
Unde poate fi În sol 65,5
depistat radonul? În apä 41,9
În aer 48,6
În locuinte 50,7
Nu stiu 9,5
Altele 1,0
Cum poate pátrunde radonul în încâperi? Prin fisurile dusumelei si peretilor locuintei la exalarea din sol 71,3
Din gazele naturale 11,5
Din apa de robinet 20,3
Din apele îmbuteliate 0,0
Nu cunosc 15,9
Altele 1,4
Ce se întâmplâ Se acumuleazä 82,4
cu radonul Se evaporä 5,4
în încâperile Se depune pe suprafete 8,1
neventilate? Se dilueazä 0,3
Nu cunosc 13,9
Altele 0,0
Care sunt casele/ Case cu un nivel, färä 40,5
locuintele cu un subsol/demisol
nivel sporit de Case cu un nivel, cu 59,8
radon? subsol/demisol
Case cu douä nivele 4,7
Case cu multe nivele 8,8
Altele 6,4
Cunoasteti dacá în Da, cunosc 6,4
locuinta Dvs. este Nu cunosc 93,6
radon? Altele 0,0
Care este nivelul 1OO Bq/m3 29,7
national de referintá 15O Bq/m3 8,1
al continutului de 3OO Bq/m3 12,2
radon în încâperi (locuinte, localuri publice)? Nu stiu 49,3
Altele 0,7
Rezultatele räspunsurilor la intrebarea referitor la tipul unei case sigure din punctul de vedere al pätrunderii radonului sunt incurajatoare: absenta unui subsol sau prezenta unui singur etaj intr-o casä este consideratä periculoasä de mai mult de 40% din respondenti. Totodatä, faptul cä marea majoritate (93,6%) a rezidentilor nu cunosc dacä existä radon in locuintele lor si, prin urmare, nu sunt constienti de nivelul de risc si de posibilele actiuni de reducere a acestuia este foarte ingrijorätor. Mai mult, räspunsuri-le privind nivelul national de referintä al continutului de radon in tarä variazä, iar jumätate (49,3%) din respondenti nu stiu nici mäcar räspunsul la aceastä intrebare (tabelul 2). Pe baza acestui fapt, sunt ingri-jorätoare rezultatele räspunsurilor vizavi de durata de locuire in case cu un risc crescut de expunere la radon: 1/5 dintre respondenti au locuit in case färä demisol
peste 20 de ani, 9% au locuit 10-15 ani în astfel de case, iar 15% - pâná la 5 ani (tabelul 3).
Tabelul З
Durata sederii în locuinte a respondentilor (cota din nr. total de respondenti, %)
Durata locuirii in: O-5 ani 6-1O ani 11-2O ani >21 ani
Case cu un nivel, fara 14,9 3,0 19,3
demisol
Case cu un nivel, cu demisol 9,8 2,0 2,0 7,1
Case cu doua nivele 3,0 1,4 3,0 2,0
Case cu multe nivele 13,9 2,7 6,8 12,8
Altele 1,7 - - -
Majoritatea respondentilor (90%) au ráspuns negativ la întrebarea dacá fumeazá, iar 85% au ráspuns cá fumátorii pot avea un risc sporit pentru sánátate în cazul expunerii la radon. Ráspunsurile la mtrebárile legate de riscul pentru sánátate sunt prezentate în tabelul 4.
Tabelul 4
Riscul pentru sánátate ca urmare a expunerii la radon
Mtrebäri si variante de räspuns Cota respon-
privind riscul pentru sänätate dentilor, %
Ce se întâmplâ daca Stare de räu 34,8
nivelul radonului din Sufocare 8,1
încâperi este sporit? Cefalee 21,3
Ameteli 17,2
Afecteazä sistemul 66,6
respirator, inclusiv
prin cancer bronhopulmonar
Nu cunosc 12,2
Altele 1,0
Influenteazâ radonul Da 83,4
inhalat cu aerul Nu 0,7
din încâperi asupra Nu cunosc 15,5
aparitiei cancerului bronhopulmonar sau a altor tipuri de cancer? Altele 0,3
Care sunt consecintele Declansarea 80,4
expunerii cronice la cancerului
radon? bronhopulmonar
Declansarea altor 19,6
afectiuni ale sistemului
respirator
Afectiuni ale 11,1
sistemului nervos
Afectiuni cardiovasculare 7,4
Afectiuni digestive 2,0
Nu cunosc 13,9
Altele 0,3
Ce tip de cancer poate Bronhopulmonar 85,5
provoca mai des Duodenal 2,0
expunerea la radon? Cutanat 2,7
Osos 2,0
Nu cunosc 12,2
Altele 0,0
Procentul de persoane care indicé efectele ex-punerii la radon asupra sänätätii este mare (numai ~13% din respondent nu stie nimic despre legätura expunerii la radon cu efectele lui asupra sänätätii), dar nu toti au o întelegere corectä a problemelor de sänätate care pot fi provocate de acest gaz. Doar 67% din persoanele chestionate cunosc cä radonul afecteazä sistemului respirator, iar marea majoritate din ei (83,4%) presupun cä radonul inhalat cu aerul din mcäperi duce la aparitia cancerului bronhopul-monar sau a altor tipuri de cancer. În plus, existä si un procent mare (>80%) de persoane care stiu cä expunerea cronicä la radon provoacä cancerul bronhopulmonar.
Pe längä cunostintele generale despre radon, controlul si problemele de sänätate cauzate de efectele acestuia, un element important sunt mäsurile de prevenire a riscului expunerii la radon. Sondajul de
opinie a arátat cá mai mult de 90% din respondent inteleg cá ventilatia regulatá a incáperii conduce la indepártarea eficientá a radonului si reduce acumu-larea acestuia in interior.
ín acelasi timp, cunostintele persoanelor inter-vievate despre alte másuri necesare pentru reduce-rea nivelului de radon in locuinte sunt foarte diverse si nu acoperá intotdeauna toate metodele posibile de prevenire. Mai mult de jumátate au ales doar douá-trei solutii pentru reducerea acestui gaz - ae-risirea permanentá a incáperilor, constructia caselor cu demisol eficient ventilat si utilizarea materialelor de constructie testate preventiv la continutul de radionuclizi naturali {figura 4). Mai putine persoane (35-45%) au ales si alte metode: ermetizarea fisuri-lor din peretii locuintei, ermetizarea dusumelelor si instalarea ventilatoarelor tehnice. Totodatá, aproxi-mativ 12% nu stiu ce másuri preventive pot fi luate pentru reducerea nivelului de radon.
61.8
Altele Nucue ose
Ermetizarea fisurilordin perefii locuinfei Insta larca ventilatoarelor tehnice Aerisirea incSperilor permanent Ermetizarea duçumelelor
Constructia caselor cu demisol eficient ventilat
Utilizarea materialelor de constructie testate la radon
-20.0-10.0 0.0 10.0 20.0 30.0 40.0 50.0 60.0 70.0 80.0 ■ Prin ce metode se poate reduce nivelul de radon din locuinte?
Figura 4. Cota ráspunsurilor ín testarea cunostintelor despre metodele profilactice ín expunerea la radon, % (eroarea 5%)
In general, se poate concluziona cä sondajul a detectat un numär relativ mic de persoane care nu stiu nimic despre radon, despre riscul efectelor pentru sänätate si mäsurile de control si de prevenire. Majoritatea persoanelor chestionate au cunostinte diverse, desi nu intotdeauna corecte, despre riscurile pentru sänätate ale radonului.
Concluzii
Circa 50% din persoanele chestionate posedä o intelegere completä a pericolului radonului si cunosc zonele in care el poate fi intalnit de obicei. Mai mult de jumätate au dat räspunsuri corecte vizavi de
locurile de ráspandire a acestui gaz (in sol, in aer, in apá si in locuinte).
Peste 70% din intervievati considerá cá radonul poate pátrunde in incáperi prin fisurile dusumelei si ale peretilor locuintei la exalarea din sol, iar mai mult de 15% nu stiu cum radonul pátrunde in locuintá. Majoritatea (82,4%) stiu despre acumularea gazului in incáperi si cá absenta unui subsol este periculoasá (>40%).
Totodatá, este alarmant faptul cá marea majoritate (93,6%) a rezidentilor nu cunosc dacá in locuintele lor este radon si, prin urmare, nu sunt constienti de nivelul de risc si de posibilele actiuni
de reducere a acestuia. Mai mult decât atât, rás-punsurile despre nivelul national de referintá al continutului de radon în tará au variat, iar jumátate din respondenti (49,3%) nu au avut niciun ráspuns la aceastá întrebare.
Majoritatea persoanelor chestionate (90%) au ráspuns negativ la întrebarea dacá fumeazá, iar 85% considerá cá fumátorii pot avea un risc sporit pentru sánátate în cazul expunerii la radon.
Este ^bucurátor faptul cá majoritatea intervievatilor cunosc despre influenta negativá a expunerii la radon asupra sánátátii. Numai 13% din respondenti nu stiu nimic despre legátura expunerii la radon si efectele asupra sánátátii. Totodatá, nu toti înteleg corect problemele de sánátate care pot fi provocate de radon. Doar 67% din persoanele intervievate au ráspuns corect cá radonul afectea-zá sistemul respirator, iar marea majoritate din ei (83,4%) presupun cá radonul inhalat cu aerul din mcáperi influenteazá aparitia cancerului bronhopulmonar sau a altor tipuri de cancer. În plus, existá si un procent mare de persoane care stiu cá expunerea cronicá la radon provoacá cancerul bronhopulmonar (mai mult de 80%).
Másurile profilactice pentru a preveni riscul expunerii la radon au o mare msemnátate. Sondajul a demonstrat cá mai mult de 90% din respondenti înteleg cá ventilatia regulatá a mcáperii contribuie la mdepártarea eficientá a radonului si reduce acu-mularea acestuia în interior.
În acelasi timp, cunostintele persoanelor luate în studiu despre alte másuri necesare pentru reduce-rea nivelului de radon în locuinte sunt foarte diverse si nu acoperá întotdeauna toate metodele posibile de prevenire. Mai mult de jumátate din respondenti au ales doar douá-trei solutii pentru reducerea nivelului de radon - aerisirea permanentá a mcáperilor, constructia caselor cu demisol eficient ventilat si uti-lizarea materialelor de constructie testate preventiv la continutul de radionuclizi naturali. Un numár mai mic de respondenti (35-45%) au mentionat si alte metode: ermetizarea fisurilor din peretii locuintei, ermetizarea dusumelelor si instalarea ventilatoarelor tehnice. Totusi, circa 12% nu stiu ce másuri preventive pot fi luate pentru reducerea nivelului de radon.
Bibliografie
1. Beck F., Richard J.B., Deutsch A., et al. Connaissance et perception du risque du radon en France. In: Cancer/ Radiothérapie. 2013, vol. 17(8), pp. 744-749.
2. Chauvin B., Hermand D., Mullet E. New Age Beliefs and Societal Risk Perception 1. In: Journal of Applied Social Psychology. 2008, vol. 38(8), pp. 2056-2071.
3. Coretchi L., Bahnarel I., Gîncu M., et al. Control and evaluation of the risk of population exposure to radon. In: One Health & Risk Management. 2020, vol. 1(1), pp. 42-49.
4. Hill W.G., Butterfield P., Larsson L.S. Rural Parents' Perceptions of Risks Associated with Their Children's Exposure to Radon. In: Public Health Nursing. 2006, vol. 23(5), pp. 392-399. ISSN: 0737-1209.
5. IARC. Radon (IARC Summary & Evaluation. 1988, vol. 43 [citat 20 iunie 2020]. Disponibil pe: http://www. inchem.org/documents/iarc/vol43/43-02.html/
6. Khan S.M., Chreim S. Residents' perceptions of radon health risks: a qualitative study. In: BMC Public Health. 2019, vol. 19(1), p. 1114.
7. Lofstedt R. The communication of radon risk in Sweden: where are we and where are we going? In: Journal of Risk Research. 2019, vol. 22(6), pp. 773-781.
8. Makedonska G., Djounova J., Ivanova K. Radon risk communication in Bulgaria. In: Radiation Protection Dosimetry. 2018, vol. 181(1), pp. 26-29.
9. National Research Council. (1999). Health Effects of Exposure to Radon:BEIR VI. Washington, DC: National Academies Press. 592 p. ISBN: 978-0-309-05645-8.
10. Perko T. Radiation risk perception: a discrepancy between the experts and the general population. In: Journal of Environmental Radioactivity. 2014, vol. 133, pp. 86-91.
11. Poortinga W., Bronstering K., Lannon S. Awareness and Perceptions of the Risks of Exposure to Indoor Radon: A Population-Based Approach to Evaluate a Radon Awareness and Testing Campaign in England and Wales. In: Risk Analysis. 2011, vol. 31(11), pp. 18001812.
12. RADPAR. (2011). Radon Risk Communications Strategies. Report RADPAR WP5, Deliverable D12 [citat 18 iunie 2020]. Disponibil pe: https://webgate.ec.europa.eu/ chafea_pdb/assets/files/pdb/20081217/20081217_ d12_en_ps.pdf
13. Sjoberg L. Distal factors in risk perception. In: Journal of Risk Research. 2003, vol. 6(3), pp. 187-211.
14. Zeeb H., Shannoun F. WHO handbook on indoor radon: a public health perspective. Geneva: WHO Press, 2009. 94 p. ISBN: 9784938987947.
Liuba Coretchi,
doctor habilitat, sef Laborator
Igiena radiatiilor si radiobiologie, ANSP,
tel.: +373 22 574706,
e-mail: coretchiliuba@gmail.com
