CC BY
5Astází, vá invit sá rásfoim niste scrisori. Niste scrisori neterminate, scrise la recreatii. La niste recreatii fugare dintre lectii si seminare, dintre studii si experiente pe fágasul stiintei medicale. Sunt scri-sorile regretatului profesor Constantin Etco tinute la inimá despre ce inseamná binele si cum sá tráiesti in bine, pe care am hotárat sá le publicám pentru a reactualiza unele momente din viata si activitatea sa furtunoasá.
Se zice cá in timpul vietii unui cárturar, invátáceii il rugau mereu sá le povesteascá despre rádácini, co-pilárie, scoalá, despre cártile scrise. De fiecare datá insá, acesta ii linistea, spunandu-le cá pe toate le vor afla la vremea lor. Multi credeau cá invátátorul o fi táinuit pe undeva vreo tainá si le va explica cum s-o descifreze. A venit ceasul mortii, precum randuieste Cel de Sus, dar cárturarul nu se grábea sá le spuná secretul.
Dupá ce a plecat in lumea umbrelor, elevii ará-tau orfani si indurerati, dar mai mult din cauza cá nu stiau ce sá márturiseascá lumii despre faptele si meritele invátátorului. Si minunea se produse. Atat in ziua inmormantárii, cat si multi ani dupá aceasta, toti cei care il cunoscuserá vorbeau despre invátátorul lor numai si numai de bine si cu laudá.
Acest caz nu este analogic cu viata profesorului C. Etco, pentru cá Domnia Sa a avut intelepciunea sá adune, in perioada cat a fost in viatá, mai multe cárti autobiografice, monografii si jurnale cu date si informatii despre traiectoria vietii si activitátii sale profesionale, ba chiar a reusit sá lanseze un film documentar pe ultima sutá de metri. Asemánarea cu eroul din povestea descrisá mai sus constá in faptul cá opera sa autobiograficá nu insereazá toate gan-durile si ideile ce-l frámantau. De aceea, am decis sá-i "corectám greseala" si sá cálátorim prin arhiva ma-nuscriselor si notitelor sale rámase necunoscute, sá vi le aducem in prim-planul atentiei dumneavoastrá.
Asadar, sá purcedem.
Scrisoare. Nicolae Testemitanu, mai actual ca niciodatá
ín viata mea, norocul mi s-a infátisat in trei chipuri: párintii, familia si dascálul universitar Nicolae Testemitanu. Fiecare dintre ei isi are locul sáu in sufletul meu. Si pentru cá imi sunt dragi si scumpi, am vrut sá-i cunosc mai bine, de aceea m-am strá-
Petru CRAVET,
jurnalist
https://doi.org/10.52556/2587-3873.2021.3(90).02
duit sá las pe hartie multiple reflectii despre pásul si lumea lor interioará. Am scris despre toti, poate mai mult si mai des despre Nicolae Andreevici, mai ales dupá ce a plecat la cele vesnice. Cu fiecare material publicat in presa vremii, intelegeam cat de mult mai am sá-l cunosc, sá-i pricep conceptiile si principiile de viatá.
A povesti despre Nicolae Testemitanu este si usor, si greu. Usor, deoarece mi-a fost pedagog, apoi coleg de lucru si mereu s-a aflat inaintea mea. Greu, fiindcá era o personalitate complexá, polivalentá si nu este de ajuns o viatá ca sá-l poti pricepe in totalitate.
ínalt, cu fata inteligentá si privirea-i sclipitoare si blajiná, dovedea darul de a vedea lucrurile in esentá. Ideile sale novatoare izvorau din capul lui ca lava incandescentá din vulcanul trezit la viatá. Pe unde trecea, rámaneau urme de personalitate. Era o fire optimistá, principialá, exigentá si generoasá. Aceasta m-a impresionat la el, m-a inspirat si m-a motivat sá aleg calea stiintei si a managementului medical, fapt pentru care ii voi fi recunoscátor paná la moarte.
Succesele obtinute in domeniul stiintei si prac-ticii medicale le datorez Domniei Sale, care, prin tot ce a realizat pe parcursul vietii constiente, a pus medicina in serviciul omului simplu. I-am fost nu numai ucenic, ci si calfá, aducandu-mi modesta contributie mai intai la formarea potentialului de specialisti si de cadre tinere de conducere, apoi, cand m-am integrat in mediul academic, si la consolidarea economicá si managerialá a sistemului de sánátate publicá. Dacá ar fi tráit mácar incá un deceniu si ar fi apucat zorii desteptárii nationale, medicina autohtoná ar fi atins astázi apogeul.
El spunea asa: "Numai o organizare chibzuitá si de perspectivá, o dirijare bine pusá la punct, un management pe potrivá, fie in mediciná, fie in altá sferá socialá, ne pot duce cátre succesul ravnit. Abia pe urmá vin celelalte."
"Sá faci totul ce esti obligat sá faci si ce ti se cere cu dragoste si bunátate in suflet", ne sfátuia Nicolae Testemitanu.
Acum cred cá imi intelegeti insistenta cu care revin iar si iar la activitatea si opera invátátorului meu. Cu toate cá pe unii aceasta ii supárá. Chipu-rile, am monopolizat trecutul. Se insalá. ín primul rand, mostenirea lui Testemitanu este primitoare
cu oricine si oricui ii oferá sansa de a cälätori spre Olimpul sáu medical. Nu má satur sá scriu despre el, pentru cá Nicolae Testemitanu tine nu de trecut, ci de prezent. ín al doilea rand, eu, cum vá spuneam, i-am fost ucenic, iar frumusetea uceniciei má obligá sá-i pástrez memoria. Ultima lucrare consacratá lui am intitulat-o Nicolae Testemitanu - nume devenit simbol. Vá indemn s-o cititi. Nu pentru faima mea, ci pentru satisfactia de a-l redescoperi, profund si máret, atins, vorba acad. Gheorghe Ghidirim, "de semnele genialitátii".
Din materialele prezentate in carte se desprind niste lucruri noi si interesante. Nicolae Testemitanu si-a creat scara de valori cu mult inainte de inceperea carierei sale medicale. Ideea reformárii sistemului medical i-a incoltit incá in anii studentiei, cand, pa-ralel cu pregátirea de seminare si examene, obisnuia sá adune date si experiente despre principiile orga-nizárii sánátátii publice.
Náscut la sat si fiind nevoit sá suporte conditiile proaste de asistentá medicalá, a sperat cá va veni o zi cand lumea "de la sapá" va scápa de greutáti. Si, ca sá vedeti, in perioada studentiei, dupá al 4-lea an de studii, umbla prin satele Moldovei si selecta elevi eminenti pentru admitere la Institutul de Stat de Mediciná. Despre aceasta povesteste conferentiarul universitar Alexei Rusu, párintii cáruia au avut ocazia sá-l primeascá ca oaspete pe medicinistul Nicolae Testemitanu intr-o zi geroasá de iarná. Vizitele respective ne vorbesc despre faptul cá tanárul reformator, care nu cunostea ce-l asteaptá in viatá, deja pe atunci planifica o reformá radicalá in sistemul autohton de asistentá medicalá, intuind cá ea poate fi realizatá numai si numai cu ajutorul unor cadre medicale tinere, inalt calificate si receptive la schimbare. Ulterior, problema respectivá ocupa prima pozitie in agenda sa de muncá.
A doua dovadá a preocupárii sale principiale pentru reorganizarea sánátátii publice este peri-oada activitátii sale la Spitalul raional din Rascani. Atunci a inteles cá spitalele de circumscriptie, amplasate in localitátile rurale mari, nu puteau satisface necesitátile medicale ale populatiei. Medicii-specialist mergeau de douá-trei ori pe sáptámaná in sate pentru consultatii, insá aceste intalniri erau episodice si ineficiente. Probabil cá anume la acea vreme i s-a conturat proiectul de restructurare a sánátátii publice, axat pe douá principii fundamentale: asi-gurarea accesului populatiei la asistentá medicalá primará si valabilitatea serviciilor medicale.
Si sá vedeti cat de tacticos a gandit si a realizat aceastá strategie! Dupá interventiile sale directe in modernizarea bazei tehnico-materiale si didactice a Institutului de Mediciná, pe care l-a condus in peri-
oada 1959-1963, în resetarea cerintelor de pregátire a cercetátorilor stiintifici si a cadrelor medicale de conducere la nivel de ramurá, fiind ministru (19631968), revine la sefia Catedrei de igiená socialá si organizare a sánátátii (1973-1986) si transpune în viatá Programul de Stat privind lichidarea diferentelor deservirii medicale a populatiei urbane si rurale. Pentru constructia ambulatoriilor în vecinátatea locului de muncá si de trai al omului, prototipuri ale asociatiilor medicilor de familie si substatiilor de acordare a asistentei medicale prespitalicesti de azi, s-a învrednicit de Premiul de Stat în domeniul stiintei si tehnicii. Logica acestor evenimente ne vorbeste despre puterea capacitátilor sale de a anticipa vre-mea si de talentul cu care a lucrat la edificarea noii arhitecturi a sistemului national de sánátate. Trebuie sá mentionez cá proiectul respectiv, elaborat de N. Testemitanu ^preuná cu o echipá de experti din diferite domenii, a avut un impact social major asupra societátii sovietice, deoarece, imediat dupá aprobarea oficialá, Catedra sa a fost transformatá în Centru Unional de elaborare si implementare a proiectelor strategice în sánátate.
Páná atunci msá, Nicolae Testemitanu trebuia sá atingá mai multe obiective strategice. În primul an de rectorat, s-a grábit sá máreascá contingentul de studenti proveniti de la sate, a fortat extinderea specialitátilor medicale prin edificarea unor noi blocuri de studii, facultáti si catedre, a alcátuit un plan strategic de pregátire a tinerilor cercetátori, trimitând medici recrutati din spitalele raionale la aspiranturá în institutiile stiintifice medicale din Moscova, Leningrad, Kiev, Rostov si alte centre medicale mari din URSS. Reveniti în Moldova, acestia erau numiti în posturi-cheie la Institut si în spitale pentru a continua reformele începute.
În postul de ministru, Nicolae Testemitanu a trudit fárá ostenire pentru validarea (azi acreditarea) serviciilor medicale institutionalizate. O institutie medicalá putea fi pregátitá de activitate numai în cazul în care subdiviziunile si mecanismele interne corespundeau parametrilor si normativelor tehnice si sanitare în vigoare. Si Testemitanu folosea orice posibilitate pentru îndeplinirea acestei conditii. A reorganizat o serie de spitale raionale (din Bálti, Soroca, Râbnita, Bender, Tiraspol), transformându-le în institutii republicane, a pus umárul la proiecta-rea si construirea centrelor de asistentá medicalá specializatá, cum sunt Spitalul Clinic Republican de azi, Institutul de Ftiziopulmonologie, Institutul Oncologic, Institutul Ocrotirii Sánátátii Mamei si Copilului, Institutul de Mediciná Urgentá, Institutul de Cardiologie. Conform conceptiei sale, unitátile medicale respective urmau sá deviná, páná în anul 2005, centre medicale de excelentá.
Au trecut mai bine de 30 de ani de la moar-tea sa si trebuie sä spun cä autoritäre statului si comunitatea medicalä academicä au apreciat inalt aportul lui N. Testemitanu la dezvoltarea si conso-lidarea sänätätii publice in Republica Moldova. ín acest context, numele lui a fost invesnicit in cärtile de vizitä ale multor institutii si locuri din tarä. Printre ele: Universitatea de Stat de Medicinä si Farmacie; o stradä din sectorul Malina Micä al or. Chisinäu; Scoala medie din satul de bastinä Ochiul Alb, r. Drochia; o stradä din satul Olänesti, r. Stefan Vodä, una din oräselul Soldänesti si alta din or. Cälärasi. Profeso-rului si savantului Nicolae Testemitanu i s-au inältat busturi in curtea Universitätii, pe rondul din preajma Muzeului de istorie a medicinei (creat tot de el) si in alte localitäti. Dar acestea nu sunt de ajuns. Se zice cä amintirea despre un om o poti pästra punandu-i portretul la vedere. Noi trebuie nu numai sä ne in-chinäm, din cand in cand, in fata acestei personalitäti medicale de notorietate mondialä, ci si sä-l readu-cem in actualitate, in agendele noastre strategice si operationale. Cu atat mai mult cu cat reformele in sistemul de sänätate nu sunt definitivate.
Ideile reformatoare ale lui Testemitanu sunt necesare pentru a face ordine in sistem, in primul rand in ceea ce tine de aspectul organizatoric si economico-financiar. Nu este adevärat cä fondurile bugetare alocate sänätätii sunt insuficiente. Medicina consumä anual panä la 6 miliarde de lei. E o sumä astronomicä! Dacä acesti bani ar fi gestionati cu intelepciune, adicä predictibil si rational, situatia in ramurä s-ar ameliora intr-o perioadä scurtä de timp. Or, atat populatia, cat si intreaga armatä de lucrätori medicali, de mult asteaptä beneficiile schimbärii. Destul cu atata formalitate, birocratie, coruptie si risipä de bani publici in medicinä!
Trebuie sä ne restructuräm din interior, sä reasezäm activitatea si comportamentul profesional al medicilor pe modelul de slujire pe care l-a folosit N. Testemitanu. Ce spunea el? "Patria este pragul casei tale, casa ta, satul täu, tara ta". El a adus cultura si comunicarea decentä in culoarele puterii
si ale institutiilor medicale. Ministru fiind, a dispus predarea disciplinelor medicale la Institut în limba materná. Guvernarea rosie de atunci a interpretat acest fapt ca o manifestare de nationalism si l-a destituit din post. În esentá, predarea medicinei si comunicarea în limba materná cu beneficiarii actu-lui curativ sunt imperative profesionale. Cum poti sá stabilesti corect diagnosticul pacientului fárá sá întelegi ce-ti povesteste?
Revalorificând domeniul medical, Testemitanu a reusit practic sá-i redea omului simplu justitie si dreptate medicalá, iar tárii - proiecte de epocá cu efecte majore pentru sánátatea publicá. Se zice cá dupá ce a fost demis din functie, ministrul Sánátátii al URSS Boris Petrovski i-a propus sá viná la el în calitate de loctiitor. Testemitanu i-a ráspuns cá se va gândi. În discutie cu nepotul dupá mama sa, Nicolae Ababii, ar fi spus: "Iatá, Niculitá, má cheamá la Moscova. Miau propus functia de ministru adjunct în Ministerul Unional. Cum pot sá accept aceastá favoare? Acolo sá má bucur de salariu mare, de masiná la scará, iar poporul meu sá zacá aici în mocirlá?" Si n-a acceptat postul. Episodul acesta se petrecea cu sapte ani îna-inte de faimosul program de constructie strategicá a retelelor de ambulatorii si puncte medicale din tará.
Reaprindeti candela învierii spiritului testemitan! Haideti sá aducem puterea si lumina creatiei sale în gândurile si faptele noastre, indi-ferent unde activám, în mediciná, în stiintá, în sánátate. În viata de toate zilele. Sunt sigur cá pil-dele sale nemuritoare ne vor ajuta sá restabilim bunul nume si reputatia de altádatá a profesiei medicale, a ramurii sánátátii în ansamblu.
Si închei tot cu o frazá de a marelui
»
Testemitanu. "Viata este scurtá. Trebuie sá ne grábim s-o tráim. Grábiti-vá sá faceti bine!".
Al vostru, Constantin Etco, anul 2017
(Liviu Belâi. Constantin Etco: maguí din tara gorunilor. 2021)
