Научная статья на тему 'PROBLEMELE GENERALE ALE SISTEMELOR CENTRALIZATE DE îNCăLZIRE îN REPUBLICA MOLDOVA'

PROBLEMELE GENERALE ALE SISTEMELOR CENTRALIZATE DE îNCăLZIRE îN REPUBLICA MOLDOVA Текст научной статьи по специальности «Электротехника, электронная техника, информационные технологии»

CC BY
328
31
i Надоели баннеры? Вы всегда можете отключить рекламу.
Ключевые слова
SISTEM DE ALIMENTARE CENTRALIZATă CU ENERGIE TERMICă / UNITATE TERMOENERGETICă / ZONE UNITARE DE îNCăLZIRE

Аннотация научной статьи по электротехнике, электронной технике, информационным технологиям, автор научной работы — Cernei Mihail, Leu Vasile

În lucrarea dată este prezentată o scurtă descriere a evoluţiei sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică din Republica Moldova. Prezentată situaţia actuală a sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică, reflectate aspecte economice şi tehnice ale problemelor cu care se confruntă unităţile termoenergetice. De asemenea abordate oportunităţi de dezvoltare pentru sistemele respective din mun. Chişinău şi mun. Bălţi. Prezentate concluzii şi propuneri.

i Надоели баннеры? Вы всегда можете отключить рекламу.
iНе можете найти то, что вам нужно? Попробуйте сервис подбора литературы.
i Надоели баннеры? Вы всегда можете отключить рекламу.

Текст научной работы на тему «PROBLEMELE GENERALE ALE SISTEMELOR CENTRALIZATE DE îNCăLZIRE îN REPUBLICA MOLDOVA»

General Problems of Moldovan District Heating Systems

1Chernei M., 2Leu V.

1StateUniversity of Moldova, 2National Agency for Energy Regulation Chisinau, Republic of Moldova

Abstract. The paper presents a short description of the evolution of the district heating systems in the Republic of Moldova. It describes the current situation of the district heating systems, reflects economical and technical aspects and problems the thermal energy units confront with. It also examines the development opportunities for the district heating systems in Chisinau and Balti municipalities. Presents conclusions and proposals.

Keywords: district heating system, thermal energy unit, municipal heat zoning.

Problemele generale ale sistemelor centralizate de incalzire in Republica Moldova

iCernei Mihail, 2Leu Vasile

'Universitatea de Stat din Moldova, 2ANRE Chisinau, Republica Moldova RezumatXn lucrarea data este prezentata o scurta descriere a evolutiei sistemelor de alimentare centralizata cu energie termica din Republica Moldova. Prezentata situatia actuala a sistemelor de alimentare centralizata cu energie termica, reflectate aspecte economice §i tehnice ale problemelor cu care se confrunta unitatile termoenergetice. De asemenea abordate oportunitati de dezvoltare pentru sistemele respective din mun. Chisinau §i mun. Balti. Prezentate concluzii §i propuneri.

Cuvinte-cheie: sistem de alimentare centralizata cu energie termica, unitate termoenergetica, zone unitare de incalzire.

Проблемы централизованных систем теплоснабжения Республики Молдова

1Черней М., 2Леу В. 'Государственный Университет Молдовы, 2НАРЭ Кишинев, Республика Молдова. Аннотация. В работе представлено краткая информация о развитии централизованных систем (ЦСТ) Республики Молдовы. Представлено сегодняшняя ситуация ЦСТ, экономические и технические аспекты проблем, с которыми сталкиваются теплоэнергетические предприятия. Также рассмотрены возможности развития ЦСТ в мун. Кишинев и мун. Бэлць. Представлены выводы и предложения.

Ключевые слова: централизованная система теплоснабжения, теплоэнергетические предприятия, унитарные зоны теплоснабжения.

Introducere

Sistemele de alimentare centralizata cu energie termica (SACET) in Republica Moldova au cunoscut o evolutie pozitiva pana la inceputul anilor '90, fapt care se datoreaza dezvoltarii intensive urbane, dezvoltarii industríale, politicii in domeniul energetic §i preturilor mici la resursele energetice. In or. Chisinau la inceputul anilor '90 sistemul de termoficare atinsera nivelul de 75% de acoperire a consumului de energie termica [1]. Evolutia de mai departe a SACET-lor in Moldova a fost influentata puternic de situatia economica de atunci din tara, cre§terea galopanta a preturilor la sursele energetice din import, politica tarifara §i de subventionare promovatá, politica statului in domeniul energetic, calitatea serviciilor prestate de furnizorii de energie termica. Toti ace§ti factori au dus la scumpirea drastica a energiei termice, caderea calitatii serviciilor, §i in consecinta la debran§area in

masä a consumatorilor de la SACET, diminuarea semnificativä a volumului livrärilor de energie, §i în multe cazuri - la insolvabilitate. În lupta pentru supravietuire au rezistat practic integral doar SACET-le în mun. Chi§inäu, mun. Bälti [2,3].

Sectoral energiei din orice tarä, dar §i la nivel global se confruntä actualmente cu trei provocäri fundamentale care - din nefericire - apar a fi divergente. Acestea sunt: a) necesitatea unei sigurante sporite în alimentarea cu energie; b) impact cât mai mic, dacä se poate neutru, asupra mediului §i c) accesul tuturor la energie sub formä comercialä. Räspunsul favorabil mbunätätit la oricare dintre aceste provocäri afecteazä inevitabil pe celelalte douä §i - de aceea - trebuie gäsite cäile care sä ducä la un compromis acceptabil întregului ansamblu §i -mai mult - realizeazä sisteme energetice sustenabile [4].

Sistemele de alimentare centralizatä cu energie termicä au functionat practic integral

panäin anul 2000, deDi cu multiple probleme financiare cat §i tehnice, cand in corespundere cu prevederile Hotärarii Guvernului nr.438 din 10.05.2000, prin divizarea AsociaDiei Republicane de ProducDie "Termocomenergo" □i subdiviziunile intreprinderii, patrimoniul acestora a fost transmis in proprietatea unitä^ilor administrativ-teritoriale de primul nivel. In corespundere cu aceastä Hotärare, autoritätile administratiei publice locale:

- vor fonda in baza patrimoniului transmis, in termen de 10 zile din data transmiterii-preluärii patrimoniului respectiv, intreprinderi municipale de termoficare;

- vor aproba □i vor pune in aplicare tarifele la energia termicä produsä^i livratä de intreprinderile de termoficare din teritoriul administrat, conform Metodologiei de calculare □i aplicare a tarifelor, adoptatä de ANRE.

La situatia din an.2000 (färä mun. Chi§inäu §i mun. Bälti) functionau 189 SACET aflate in gestiunea intreprinderii ARP "Termocomenergo", consumatorii fiind asigurati cu energie termicä de la 121 centrale termice pe combustibil in baza gazelor naturale, 46 unitäti in baza de päcurä §i 22 in bazä de cärbuni. Numärul total al cazanelor constituia 553 de unitäti cu puterea sumarä instalatä in märime de 1299,4 Gcal/h. Sarcina termicä sumarä a consumatorilor conectati la aceste SACET-uri constituia 375,542 Gcal/h. La compartimentul incälzire majoritatea consumatorilor fiind fondul locativ, institutii pre§colare, §colare, medicale. Energia termicä anualä produsä a constituit 1305984 Gcal.

O mare parte din clädirile existente in Republica Moldova au o vechime cuprinsäintre 20-60 ani, ale cäror caracteristici termice sunt scäzute. 56% din clädiri au fost construite inainte de anul 1975, iar 2% - dupä anul 2003 cBnd a fost introdus standardul privind conservarea energiei in clädiri, astfel sunt necesare mäsuri de eficien^ä la nivel de edificii ale consumatorilor. In mun. ChiDinäu in ultimii ani doar circa 10 complexe locative au fost conectate la SACET.

Serviciile publice de alimentare cu energie termicä prin sistemele centralizate pe parcursul anului 2015 au fost asigurate de cätre 12 operatori, care desfa§oarä activitätile de prestare a serviciilor nominalizate in municipii §i ora§e, tarifele cärora sunt reglementate de cätre ANRE. In prezent SACET practic partial sunt func^ionale in mun. Ungheni, Comrat, Anenii Noi, Cahul, Cimi^lia □.a. Fondul locativ este alimentat cu energie termicä prin intermediul

SACET-urilor doar la nivel de circa 13 % în mun. Ungheni.

SituaDia mun. ChiDinäu Di mun. BälDi

Pe parcursul anilor în deosebi începBnd cu anul 2001, continuu au loc deconectäri, integral sau parDial ale consumatorilor de la SACET. Spre exemplu, în mun. BälDi (zona de gestiune al SA "CET-Nord") în perioada anilor 2001-2014 sarcina termicä sumarä a consumatorilor conectaDi la SACET s-a micDorat de la 148,7 Gcal/h pînâ la 104,76 Gcal/h. MicDorarea este caracteristicä pentru toate categoriile de consumatori: populaDie de la 104,5 la 75,57 Gcal/h, organiza Dii finan Date din buget (instituDii preDcolare, Dcolare, medicale, etc.) de la 31,3 la 19,73 Gcal/h, agenDi economici de la 12,9 la 9,46 Gcal/h.

Constatäm o dinamicä a deconectärilor pentru toate categoriile de consumatori: fondul locativ prin debranDärile integrale sau parDiale ale apartamentelor cu trecerea la centrale murale de apartament, organizaDiile finan Date din buget prin construcDia unor centrale termice individuale pentru obiectele respective, agen Dii economici în mare mäsurä drept urmare a sistärii (sau limitärii) activitäDii economice sau trecerea la surse autonome de mcälzire. Din cele 753 de blocuri locative cu suprafaDa totalä de 1536674,7 ml, 29,03% din suprafaDä sunt deconectate de la sistemul de mcälzire Di doar circa jumätate posedä altä sursä autonomä de mcälzire - centrale termice murale pe gaze naturale.

In mun. ChiDinäu pBnäm prezent sau debranDat de la SACET circa 23,6 mii apartamente (circa 11,2% din numärul total de apartamente) cu o sarcinä termicä de 85,2 Gcal/h, maximul deconectärilor fiind pentru anii: 20032005, respectiv 5581 apartamente, 5442 Di 2744. Spre exemplu, în anul 2015 sau debranDat circa 300 de apartamente.

Cauzele situatiei create sunt multiple, printre principalele putem enumera:

1. Incapacitatea autoritäDilor întru asigurarea funcDionalitäDii fiabile Di eficiente a SACET-urilor, gäsirea soluDiilor de finan Dare pentru modernizarea lor.

2. Neajustarea la timp a tarifelor de cätre autoritäDile delegate. FuncDia de stabilire a tarifelor pe parcursul anilor a fost delegatä diferitor autoritäDi, pBnäm anul 1997 - Guvernul, între anii 19971999 ANRE, 1999-2009

administraDiilor publice locale, 2009 □i pBnäin prezent - ANRE.

3. Cre^terea pre^ului la gazele naturale, concuren □a neloialä SACET vizavi gaze naturale. Ca urmare, datoritäincurajärii oficiale a vBnzärii de centrale de încâlzire de apartament, o parte bunä din consumatorii racorda^i la sistemele centralizate s-au debran^at de la acestea, în cantitä^i relativ mai mici doar în mun. Chi^inäu □i mun. Bäl^i

4. Nivel scäzut de sustenabilitate a popula^iei, costul serviciilor de utilitate publicä avBnd o pondere majoratä din valoarea veniturilor, ca rezultat cre^terea datoriilor pentru serviciile de încälzire, ce au dus în lan^ la neachitarea consumurilor de gaze naturale, începerea tBrzie a sezonului de încälzire sau finalizarea timpurie; calitatea serviciilor prestate, □.a.

5. Proiecte sociale realizate prin tariful la energie termicä, aceastä practicä fiind utilizatäîn diferite localitä^i □i perioade de timp, spre exemplu în mun. Chi^inäu în perioada anilor 1999-2007 tariful a rämas neschimbat, deffi pre^ul gazelor naturale s-a majorat substancial.

Aspecte legislative çi normative

La nivel legislativ în prezent existä aprobate legi ce stabilesc cadrul de functionare al SACET.Legea cu privire la energia termicä §i promo varea cogenerärii [5], scopul cäreia constituie promovarea cogenerärii în baza cererii de energie utilä, stabilirea principiilor de desfaçurare a activitätilor specifice sistemelor de alimentare centralizatä cu energie termicä, în conditii de accesibilitate, fiabilitate, competitivitate, transparentä, cu respectarea normelor de calitate, de securitate §i de protectie a mediului la producerea, distributia, furnizarea §i utilizarea energiei termice. Autoritätile responsabile urmeazä în termeni cât mai restrânçi sä finalizeze aprobarea în modul stabilit al Regulamentelor, Normelor tehnice,

Metodologiilor. De asemenea Legea cu privire la eficienta energeticä [6] stabilere cadrul legal pentru realizarea mäsurilor de mbunätätire a eficientei energetice.Unul din principiile de bazä ale domeniului eficientä energeticä este

promovarea eficientei energetice prin sustinerea programelor de mbunätätire a eficientei energetice, care preväd implementarea tehnologiilor performante de producere a energiei, cum ar fi cogenerarea §i trigenerarea, de distribuire, transportare §i utilizare a energiei §i a combustibilului, prin introducerea standardelor de eficientä energeticä pentru instalatii, clädiri, aparate §i echipamente §i prin supravegherea respectärii acestor standarde.

În domeniul reglementärilor tehnice nationale în domeniul constructiilor de asemenea urmeazä a fi creat un sistem ce va corespunde exigentilor standardelor Uniunii Europene. Actualmente, sistemul de documente normative în constructii al Republicii Moldova constä din circa 2700 documente normative. Aceste normative sunt create în diferite sisteme de normare tehnicä, nestructurate dupä un principiu bine stabilit. Absenta unui sistem de reglementäri în constructii, aliniat la standardele §i normele europene a devenit pentru Republica Moldova o problemä extraordinar de importantä, tinând cont §i de tendintele de integrare europeanä. Standardele europene în domeniul constructiilor vor servi drept bazä pentru elaborarea documentelor normative în constructii obligatorii (NCM) §i cu caracter de recomandare (Coduri Practice).

Directiva Europeanä2004/8/CE privind promovarea cogenerärii pe baza cererii de energie termicä utila pe piaDa internä a energiei are ca obiectiv creDterea eficientei energetice în cogenerare pentru mcälzire, inclusiv si prin cogenerarea de micä putere-capacitate instalatä sub 1 MWe, ce cuprinde si grupuri de cogenerare distribuitä, cum ar fi grupurile de cogenerare care alimenteazä zone izolate sau cereri de energie limitate în zone rezidenDiale, comerciale Di industríale. Pentru promovare si facilitare pot fi utilizate mecanisme de suport prin ajutor pentru investi Dii, scutiri si reduceri de taxe, certificate verzi Di mecanisme directe de suport financiar, acces la reDeaua de energie electricäDi altele. Cogenerarea oferä posibilitatea obDinerii la unitatea de producDie în cogenerare a unor randamente energetice mai mari de 80 %. CreDterea eficienDei energetice prin utilizarea instalaDiilor performante de cogenerare, cost redus al energiei Di economie de combustibil primar, de asemenea poluare mai redusä, cu posibilitatea de control Di de reducere a noxelor inclusiv a emisiilor de gaze cu efect de sera

În octombrie 2012 Uniunea Europeanä a adoptat o nouäDirectivä pentru EficienDä

Energetica (DEE 2012/27/UE).Principalele prevederi ale DEE se refera la:

- reabilitarea energeticä a clädirilor, inclusiv a celor publice;

- promovarea utilizärii surselor regenerabile de energie □ a cogenerärii eficiente;

- achizitii publice eficiente energetic;

- audituri energetice obligatorii pentru societätile mari (in special din industrie);

- valorificarea potentialului de eficientä energeticä la transformarea ti distribu tia energiei;

- cerinte minime de performantä la producerea energiei;

- obliga tii de eficientä pentru autoritätile de reglementare.

OportunitäDi pentru SACET din mun. ChiDinäu Di mun. BälDi

Asistenta continuä din partea unor organisme internationale, inclusiv Agencia Suedezä pentru Dezvoltare Internationalä, acordurile semnate cu donatorii externi pentru finantarea □ realizarea unor mäsuri de eficientizare a SACET-lor reprezintä oportunitäti pe termen scurt menite sämbunätäteascä sistemele centralizate, spre exemplu mun. Chitinäu ti mun. Bälti [7,8]. Dupä cum am mentionat în mun. Chi§inäu §i Bälti sistemele sunt functionale §i cu tendinte de îmbunätätire ale indicatorilor de performantä, totuçi dacä se investesc bani in reabilitarea □ modernizarea sistemelor de alimentare centralizatä cu energie termicä, atunci ar trebui sä avem □ consumatori racordati pentru ca investitiile sa fie eficiente. Avem cu regret ti SACET-uri modernizate integral, spre exemplu sistemul din Anenii Noi, în 2010 a fost modernizat prin construct ia unor centrale termice automatizate, reabilitarea retelelor termice cu utilizarea tevilor preizolate, instalarea punctelor termice individuale □ acum practic în prezent nefunctional din lipsa consumatorilor.

În acest context □ analizBnd practica unor □ äri din UE, spre exemplu Danemarca, tärile baltice, Romania, consideräm oportun revenirea la subiectul privind necesitatea stabilirii zonelor unitare de încälzire [9].

Zonä unitarä de mcälzire este definitä ca un areal geografic apartinBnd unei unitäti administrativ-teritoriale, în interiorul cäruia se poate promova o singurä solutie tehnicä de mcälzire.Spre exemplu în Romania debrantarea totalä a instaladiilor interioare de încälzire

□ i/sau pentru apa calda de consum se va face în mai multe conditii cumulative, dar strict ca condominiul sa nu se afle in zona unitarä de mcälzire pentru care autoritatea administratiei publice locale a stabilit ca mcälzirea se realizeazä exclusiv in sistem centralizat.

„Zonele unitare de mcälzire" se stabilesc în general cu urmärirea urmätoarelor principii de politicä energeticä:

accesibilitatea populatiei la resurse energetice pentru mcälzire (accesul populatiei la mcälzire §i apä caldä menajerä);

siguranta in alimentarea cu cäldurä (diversificarea surselor §i furnizorilor de resurse, posibilitatea functionarii centralelor de productie cu mai multe tipuri de combustibili, utilizarea resurselor neconventionale regenerabile de energie);

eficienta energeticä a instalatiilor (reducerea consumurilor de combustibili prin modernizare/retehnologizare, promovarea sistemelor de cogenerare centralizatä, etc.); impactul redus asupra mediului; reducerea pericolului de foc §i explozii în locuinte prin promovarea sistemelor de mcälzire färä foc deschis;

respectarea legislatiei nationale §i europene in domeniul energiei §i protectiei mediului înconjurätor.

În Romania definirea zonelor unitare de mcälzire în localitäti cu SACET este actualä. Cu titlu de exemplu, existä o serie de municipalitäti care ti-au definit deja „zonele unitare de mcälzire", cum ar fi: Iati, Galati, Oradea, Bacäu, Ploietti, Pitetti, Buzäu, Arad. Este vorba de autoritäti locale beneficiare de finantäri nationale sau europene pentru reabilitarea □ modernizarea sistemului centralizat de termoficare în vederea respectärii cerintelor de mediu □ de eficientä energeticä.

Exemple de bune practici pot servi SACET-urile din tärile Baltice. Autoritätile din aceste täri, în general, au reuçit începînd cu mijlocul anilor 90 sä implimenteze un §ir de reforme legislative, instutionale, tehnice §i economice aplicînd bune practici europene ce au permis modernizarea sistemelor, prestarea serviciilor calitative, eficiente §i cu grad înalt de continuitate.

Concluzii Di propuneri

1. Unitätile termoenergetice se aflä în stare financiarä dificilä, functionale din punct

de vedere tehnic, msä per ansamblu cu uzurä tehnicä çi moralä a tehnologiei çi echipamentelor energetice specifice SACET.

2. Este necesar elaborarea strategiilor energetice pentru municipiile Chi§inäu çi Bälti, care sä prevadä strict un plan real de actiuni pe termen scurt çi lung, inclusiv ce tine de dezvoltarea SACET.

3. Respectarea principiilor fundamentale ale reglementärii reprezintä o conditie necesarä pentru asigurarea functionalitätii çi fiabilitätii SACET-lor çi modernizärii infrastructurii unitätilor termoenergetice.

4. Modernizarea instalatiilor de cogenerare pe baza cererii de energie termicä, sistemului de transport çi distributie a energiei termice, implementarea punctelor termice individuale.

5. Examinarea chestiunii privind crearea cadrului legal çi normativ pentru stabilirea zonelor unitare de încälzire. Tinând cont de acordurile de finantare externä a SACET Chi§inäu çi SACET Bälti consideräm oportun revenirea la chestiunea privind examinarea çi aprobarea zonelor unitare de mcälzire pentru municipiile date.

6. Atragerea fondurilor pentru mäsuri de eficientä energeticä pentru clädirile fondului locativ, inclusiv pentru reabilitarea termicä, schimbarea sistemelor interne de mcälzire de preferintä cu trecere la cele orizontale, contorizäri la nivel de apartament çi cu posibilitäti de reglare a confortului direct la fiecare radiator.

7. Prin urmare, dacä nu se actioneazä în mod rapid çi eficient, uzura va creçte în

Despreautori.

Mihail Cernei, conf. dr. ing,

y lector universitar, Universitatea

de Stat din Moldova. Domeniul çtiintific: economia generalä, electroenergetica, termoenergetica. E-mail:

mihailcernei55@gmail.com

continuare, calitatea diminua, numarul consumatorilor vulnerabili va create substantial, cit §i al celor ce se vor debran§a de la SACET.

References

[1] Strategic Heating Options for Moldova, SwedPower/FVB District Heating, Chi§inau, 2001.

[2] Modernization solutions of the central supply system with termic energy from Chi§inau. (Prefey ability study). Team conducted by univ.prof. Valentin Arion. Chi§inau 2007. www.termocom.md

[3] http://www.anre.md/files/raport/RAP0RT%20% 20de%20activitate%20%202014.pdf

[4] Virgil Mu§atescu, Ion Sotir Dumitrescu. Accesibilitatea, componenta a "trilemei" energiei in Romania. EMERG 1, an I/2015, pag.11-38.

[5] Legea cu privire la energia termica Si promovarea cogenerarii nr. 92 din 29 mai 2014. Monitorul Oficial nr.178-184 (4817-4823) din 11 iulie 2014.

[6] Legea cu privire la eficienta energetica nr.142 din 02 iulie 2010. Monitorul Oficial nr.155-158 din 03.09.2010.

[7] Identification of Near-term Priority and Preparation of their Technical Specifications and Tender Documents. Final Report 26 February 2013. Sweco International AB. www.termocom.md

[8] Raportul final - faza 2, identificarea proiectului de incalzire centralizata in Moldova §i studiul de fezabilitate. BERD COD TCS: 36307. Anul 2014

[9] http://www.habitaturban.ro/wp-content/uploads/dalkia elemente%20privind%20 zonele%20unitare%20de%20incalzire.pdf

Vasile Leu, ing., sectia energie termicä çi cogenerare. Domeniul ¡jtiintific: epurarea lichidelor dielectrice în cîmp electric, termoenergetica. E-mail: vleu@anre.md

i Надоели баннеры? Вы всегда можете отключить рекламу.