Научная статья на тему 'AJUTOR DE STAT PENTRU PROMOVAREA ENERGIEI ELECTRICE PRODUSE îN COGENERARE DE îNALTă EFICIENţă îN ROMâNIA'

AJUTOR DE STAT PENTRU PROMOVAREA ENERGIEI ELECTRICE PRODUSE îN COGENERARE DE îNALTă EFICIENţă îN ROMâNIA Текст научной статьи по специальности «Электротехника, электронная техника, информационные технологии»

CC BY
358
17
i Надоели баннеры? Вы всегда можете отключить рекламу.
Ключевые слова
EFICIENţă ENERGETICă / COGENERARE / AJUTOR DE STAT SCHEMă BONUS

Аннотация научной статьи по электротехнике, электронной технике, информационным технологиям, автор научной работы — Muşatescu V., Podaşcă C., Opriş Ioana

România a acumulat o experienţă utilă în sprijinirea cogenerării de înaltă eficienţă printr-o schemă de tip bonus. Folosirea acestei experienţe de către alte ţări care ar putea alege acelaşi tip de schemă de sprijin în condiţiile proprii ar conduce la economii importante şi rezultate mai bune în dezvoltarea acestui instrument de eficientizare. Ajutorul de stat este de tip operaţional, urmărind stimularea investiţiilor noi în tehnologii de cogenerare, dar şi a investiţiilor în înlocuirea sau retehnologizarea centralelor existente. Lucrarea se concentrează pe rezultatele implementării schemei de sprijin după primii cinci ani care sunt pozitive: a crescut numărul producătorilor care beneficiază de acest tip de ajutor, a crescut eficienţa globală medie anuală la nivelul schemei de sprijin,în procesele de cogenerare de înaltă eficienţă, s-au înregistrat valori semnificative ale economiei de energie primară şi ale emisiilor de CO2 evitate. Pe de altă parte, aplicarea schemei de sprijin a evidenţiat şi o serie de probleme (la care lucrarea propune soluţii adecvate), de ordin legislativ, instituţional / administrativ, investiţional, tehnic, economico-financiar şi social, ce influenţează beneficiarii şi/sau finanţatorii ajutorului de stat.

i Надоели баннеры? Вы всегда можете отключить рекламу.
iНе можете найти то, что вам нужно? Попробуйте сервис подбора литературы.
i Надоели баннеры? Вы всегда можете отключить рекламу.

Текст научной работы на тему «AJUTOR DE STAT PENTRU PROMOVAREA ENERGIEI ELECTRICE PRODUSE îN COGENERARE DE îNALTă EFICIENţă îN ROMâNIA»

State Support for Promotion of Electrical Energy Produced in High Efficiency Cogeneration in Romania

Mushatescu V.1, Podashca C.2, Oprish Ioana3

1National Romania Commitee of the World Energy Council 2National Autority for Regulation in Energy 3Politechnical University of Bucharest

Abstract. Romania accumulated a useful experience in supporting high efficient cogeneration through a bonus type scheme. Spreading this experience to other countries that can choose a similar support scheme could lead to important savings and better results in developing this efficient tool. This state aid is operational, targeted to new investments stimulation for cogeneration technologies and replacement or existing plants rehabilitation. Present paper focuses on the results of support scheme after five years of its application: increase of number of producers who benefit of this aid, raising of general efficiency of high efficient cogeneration, important savings of primary energy and CO2 emissions avoided. On the other hand, use of this scheme showed a number of problems (to which this paper proposes adequate solutions) on institutional/administrative, investition, technical, economical-financial and social frameworks that influences beneficiaries and/or financiers of state aid. Keywords: energy efficiency, cogeneration, state aid - bonus.

Ajutor de stat pentru promovarea energiei electrice produse in cogenerare de inalta eficienta in Romania

Mu^atescu V.1, Poda^ca C.2, Opri§ Ioana3

1Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei 2Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei 3Universitatea Politehnica Bucure§ti Rezumat. Romania a acumulat o experienta utila in sprijinirea cogenerarii de inalta eficienta printr-o schema de tip bonus. Folosirea acestei experiente de catre alte tari care ar putea alege acela§i tip de schema de sprijin in conditiile proprii ar conduce la economii importante §i rezultate mai bune in dezvoltarea acestui instrument de eficientizare. Ajutorul de stat este de tip operational, urmarind stimularea investitiilor noi in tehnologii de cogenerare, dar §i a investitiilor in inlocuirea sau retehnologizarea centralelor existente. Lucrarea se concentreaza pe rezultatele implementarii schemei de sprijin dupa primii cinci ani care sunt pozitive: a crescut numarul producatorilor care beneficiaza de acest tip de ajutor, a crescut eficienta globala medie anuala la nivelul schemei de sprijin,in procesele de cogenerare de inalta eficienta, s-au inregistrat valori semnificative ale economiei de energie primara §i ale emisiilor de CO2 evitate. Pe de alta parte, aplicarea schemei de sprijin a evidentiat §i o serie de probleme (la care lucrarea propune solutii adecvate), de ordin legislativ, institutional / administrativ, investitional, tehnic, economico-financiar §i social, ce influenteaza beneficiarii §i/sau finantatorii ajutorului de stat.

Cuvinte-cheie: eficienta energetica, cogenerare, ajutor de stat - schema bonus.

Государственная поддержка продвижения когенерации при производстве электрической энергии в Румынии Мушатеску В.1, Подашкэ К.2, Оприш И.3

Национальный Комитет Румынии при Всемирном Энергетическом Совете 2Национальное Агентство по Регламентированию в энергетике ^Бухарестский Политехнический Университет Аннотация. Румынией накоплен полезный опыт в поддержке высокоэффективной когенерации посредством схемы бонусов. Заимствование подобного опыта другими странами, которые выбрали бы такую же схему поддержки даст возможность значительно сэкономить затраты, а также и усовершенствовать такой инструмент повышения эффективности. Государственная поддержка является эксплуатационной, имея целью стимулирование внешних новых инвестиций в когенерационных технологиях, в то же время, для замены и обновления существующих станций. Работа посвящена результатам внедрения схемы поддержки внедрения когенерации по итогам пятилетних наблюдений. Ключевые слова: энергоэффективность, когенерация, государственная поддержка - система бонусов.

1. Prezentarea ajutorului de stat sub

forma schemei de sprijin de tip bonus

Schema de sprijin pentru promovarea cogenerärii de înaltâ eficientä reprezintä unul dintre mecanismele dezvoltate la nivelul Uniunii Europene (UE) pentru atingerea de cätre fiecare stat membru a tintelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de serä - GES - (prin reducerea cantitätii de energie primarä necesarä generärii aceloraçi cantitäti de energie prelucratä -electricä §i termicä - fatä de producerea separatä).

Schema de sprijin de tip bonus a fost instituitä în România prin HG nr. 219/2007 privind promovarea cogenerärii bazate pe energia termicä utilä [1] (transpunere a Directivei CE nr. 8/2004 [2]) §i implementatä prin HG nr. 1215/2009 privind stabilirea criteriilor a condifiilor necesare implementärii schemei de sprijin pentru promovarea cogenerärii de înaItä eficientä pe baza cererii de energie termicä utilä [3], pentru producätorii cu capacitate electricä instalatä mai mare de 1 MW.

Un accent deosebit pe promovarea cogenerärii de maltä eficientä este pus §i în cadrul Directivei Comisiei Europene (CE) nr. 27/2012 [4], ale cärei prevederi au fost transpuse în legislaba romäneascä prin Legea nr. 121/2014 privind eficienta energeticä [5].

Schema de sprijin de tip bonus reprezintä ajutor de stat autorizat de CE prin Decizia C(2009)7085 [6] ca fiind compatibil cu piata comunä, în conformitate cu prevederile art. 87 (3) (c) din Tratatul CE. Intrarea în aplicare efectivä a schemei de sprijin a avut loc pe 1 aprilie 2011. Schema de sprijin permite accesul în limita a 4000 MW, corespunzätor capacitätilor de producere în cogenerare de înaltâ eficientä, iar perioada de aplicare a schemei de sprijin în forma autorizatä de CE, care este de cel mult 11 ani pentru un producätor în cogenerare, se încheie în anul 2023.

Ajutorul de stat sub formä de bonus acordat lunar producätorilor în cogenerare este de tip operational, stimulând implicit investidle în tehnologia de cogenerare, precum §i în înlocuirea sau retehnologizarea instalatiilor existente. Bonusul, acordat la cerere, reprezintä cuantumul [in lei] primit de producätori pentru fiecare MWh produs în cogenerare de maltä eficientä §i livrat în retelele Sistemului Electroenergetic National (SEN), este stabilit anual de cätre Autoritatea Nafionalä de Reglementare în domeniul Enegiei (ANRE) §i este calculat ca diferentä dintre costurile totale de producere ale unei centrale de

cogenerare echivalente, cu produce de energie electricä de inaltä eficientä, §i veniturile ce pot fi obtinute de aceasta utilizänd pretul pe piatä al energiei electrice, respectiv costul unitar al energiei termice rezultat pentru o centralä termicä echivalentä, diferentä raportatä la energia electricä livratä in SEN de centrala de cogenerare.

Bonusul acoperä diferenfa dintre cheltuielile veniturile realizate de producätori, cu considerarea unei rate de rentabilitate a bazei activelor reglementate (BAR) inainte de impozitare de maxim 9%, pentru acea parte din energia electricä produsä care indepline§te criteriile de calificare pentru cogenerarea de inaltä eficientä1:

Bonusurile de referinfä: i) se determinä pentru trei tipuri de combustibil majoritar utilizat in procesul de cogenerare (combustibil solid, gaze naturale din reteaua de transport §i gaze naturale din reteaua de distribuye), cu mentiunea cä biomasa este asimilatä combustibilului solid, iar biogazul este asimilat gazelor naturale din reteaua de distribuye; ii) au o valoare unicä, reprezentänd pragul maxim al ajutorului de stat ce poate fi acordat producätorilor in cogenerare de inaltä eficientä care utilizeazä acela§i tip de combustibil majoritar §i se aflä in acela§i an de accesare a schemei de sprijin; iii) au valori descendente pe perioada de 11 ani, functie de anul de acordare. Bonusurile de referintä sunt ajustate anual de cätre ANRE in functie de evolutia preturilor medii de achizitie a combustibililor, a preturilor medii ale certificatelor de CO2, a pretului energiei electrice pe piata pentru ziua urmätoare (PZU) §i a inflatiei.

Prima perioadä de evaluare a fost de 3 ani (01.04.2011-31.12.2013), pentru a permite producätorilor beneficiari acomodarea cu reglementärile aferente schemei de sprijin §i acumularea de resurse financiare pentru retehnologizäri / investitii noi in echipamentele energetice. Responsabilitatea ANRE constä in a se asigura cä producätorii nu acoperä din bonusul

'a) pentru unitä|ile de cogenerare cu puteri instalate de peste 25 MW:

(i) realizarea unui randament global anual de minimum 70%; §i

(ii) realizarea unei economii de energie primarä de cel pujin 10% fajä de valorile de referinjä ale producerii separate a aceloraçi cantitä|i de energie electrica §i termicä;

b) pentru puteri instalate între 1 MW §i 25 MW, realizarea unei economii de energie primarä de cel pujin 10% fajä de valorile de referinjä ale producerii separate a aceloraçi cantitäji de energie electricä §i termicä;

c) pentru puteri instalate sub 1 MW, realizarea unei economii de energie primarä fajä de producerea separatä.

primit alte costuri decât cele strict aferente cogenerärii de înaltâ eficien^ä. Anual, ANRE efectueazä douä tipuri de regularizare:

- pentru cantitatea efectivä de energie electricä de înaltä eficien^ä calificatä, diferenJa traducându-se într-un bonus neacordat sau necuvenit;

- pentru bonusul diminuat în cadrul analizei de ante-supracompensare, în sensul fie al adâncirii diminuärii, fie al returnärii unui cuantum în limita bonusului de referirá corespunzätor.

Bonusul acordat în conditiile legislafiei aplicabile este finanJat prin contribuya pentru cogenerarea de înaltâ eficienfä plätitä lunar administratorului schemei de sprijin, prin intermediul furnizorilor, de cätre to^i consumatorii finali de energie electricä din tarä. Prin HG nr. 494/2014 [8], care modificä HG nr. 1215/2009 [3], furnizorii de energie electricä pentru export au fost exceptafi de la plata contribuai pentru cogenerare. Succint, principiile de bazä pe care se bazeazä filozofia schemei de sprijin sunt:

- obiectivul major vizat este cel de mediu (reducere semnificativä a emisiilor de GES), realizabil cu ajutorul eficienjei energetice;

- din perspectiva importanjei majore a energiei termice utile, capacitätile de producere (inclusiv în cogenerare) alimenteazä peste 1,3 milioane de apartamente racordate la sistemele de alimentare centralizatä cu energie termicä (SACET) din 70 de localitäti;

- schema de sprijin trebuie sä respecte integral legislaba europeanä §i nafionalä aplicabilä ajutorului de stat pentru energie §i mediu;

- ajutorul de stat sub formä de bonus este de tip operational, msä nu exclude efortul de investi^ în capacitäti de cogenerare noi sau retehnologizate;

2. Efectele aplicàrii schemei de sprijin

de tip bonus în perioada 01.04.201131.12.2015

Schema de sprijin a debutat cu un numär de 35 de producätori, la sfârçitul anului 2015 beneficiind de bonus 38 de producätori. În aceastä perioadä a existat o dinamicä a inträrilor/ie§irilor în/din schemä ale producätorilor în cogenerare solicitant de ajutor de stat: 2012 - 36, 2013 - 37, 2014 - 36, 2015 -38. În prezent, lista beneficiarilor include 39 de producatori.

Pânà la acel moment, un numàr relativ redus de producàtori au alocat o cotà relevantà din bonus investitiilor §i retehnologizàrilor. Totuçi, schema de sprijin a stimulat apari^ia urmàtoarelor capacita^ de cogenerare noi în perioada 01.04.2011-31.12.2015: 9 grupuri de 4,4 Mwe în

2012, 6 grupuri cu putere totala de cca 30 MW în

2013, 4 grupuri cu putere totala de 11 MW în

2014, In Tabelul 1 sunt prezentate rapoartele medii anuale dintre energia electricà beneficiara de bonus §i energia electricà produsà, respectiv energia termicà livratà, precum §i eficien^a globalà medie anualà înregistratà la nivelul schemei de sprijin, calculatà ca raport între suma cantitafilor totale de energie electricà beneficiara de bonus §i energie termicà livratà §i combustibilul total. Figura 1 prezintà energia electricà beneficiara de bonus.

Tabelul 1.

Rapoarte medii anuale

Energia Energie Eficienja

electricä electricä globalä

bonus/ bonus/

Anul Energia Energia

electricä termicä

produsä livratä

% % %

2011 42,7 36,1 54,9

2012 51,7 38,0 57,7

2013 54,9 40,3 60,0

2014 52,6 38,8 59,4

2015 57,5 40,7 60,6

Sursa: ANRE

2011 2012 2013 2014 2015

Sursa: ANRE Figura 1. Energia electrica beneficiara de bonus

Obiectivul principal al schemei de sprijin pentru promovarea cogenerärii de maltä eficienJä îl reprezintä protejarea mediului mconjurätor §i, implicit, reducerea emisiilor de GES. Prin scäderea necesarului de combustibili fosili, schema de sprijin contribuie §i la asigurarea securitätii energetice a României pe termen mediu §i lung. In Figura 2 este prezentatä economia de energie primarä [GWh] realizatä în procesele de cogenerare de maltä eficienjä beneficiare de bonus, în conformitate cu

prevederile Regulamentului ANRE de calificare, iar în Figura 3 sunt prezentate emisiile anuale de CO2 [mii tone] evitate.

Sursa: ANRE

Figura 2. Economía de energie primara [GWh] realizatä în procesele de cogenerare de înalta eficienta beneficiare de bonus, în conformitate cu prevederile Regulamentului ANRE de calificare

Sursa: ANRE Figura 3. Emisiile anuale de CO2 [mii tone] evitate

In Figura 4 sunt prezentate: valoarea totalà netâ a bonusurilor datoratà producàtorilor beneficiari ai schemei de tip bonus, pentru cantitatea de energie electricà produsà în cogenerare de înaltà eficien^à - B; valoarea corespunzàtoare supracompensàrii (de returnat administratorului schemei de sprijin) - S; valoarea corespunzàtoare regularizàrii ante-supracompensàrii (de returnat producàtorilor) - R.

Dacà luàm în considerare costurile (contribuya pentru cogenerare, transpusà în bonusul acordat producàtorilor) §i beneficiile (economia de energie primarà §i emisiile de GES evitate) schemei de sprijin, ob^inem o eficien^à socio-economicà (prezentatà în Figura 5) determinatà cu formula:

V

!■:!■; i> -f GES B-S + R

(1)

unde B, S §i R au semnificatiile din figura nr. 4, iar EEP §i GES reprezintä echivalentele financiare ale valorilor din figurile nr. 2 §i 3.

Figura 4. Valoarea totalä netä a bonusurilor datoratä producàtorilor beneficiari ai schemei de tip bonus

Figura 5. Eficienta socio-economica a schemei de sprijin

La o primä vedere, schema de sprijin are o eficientä relativ scäzutä, cu o tendintä u§or descrescätoare. Trebuie insä arätat cä existä §i alte costuri semnificative - mai greu de cuantificat - evitate prin folosirea schemei, costuri pe care le-ar induce absenta bonusului (eventualitate echivalentä, practic, cu falimentarea imediatä a producätorilor in cogenerare vechi, cu puteri instalate mari): cre§terea pretului mediu in piata de energie electricä; cre§terea emisiilor totale de CO2 in cazul nefolosirii schemei; costurile asociate constructiei surselor viabile de energie termicä la nivelul localitätilor importante din Romänia. Dacä tinem seama §i de aceste costuri, eficienta schemei la nivelul anului 2015, spre exemplu, ar fi de peste douä ori mai ridicatä. De asemenea, trebuie arätat cä, intr-o lucrare din anul 2014, Banca Mondialä indicä valori economice ale mixtului de combustibil §i certificatelor de CO2 sensibil superioare celor utilizate de ANRE. Dacä am tine seama de ale acestor valori, atunci eficienta socio-economicä a schemei de sprijin de tip bonus ar fi supraunitarä chiar §i prin luarea in considerare numai a EEP §i GES.

3. Probleme apàrute în aplicarea Schemei de sprijin de tip bonus

Au fost sesizate unele probleme, cu impact asupra beneficiarilor §i/sau finanJatorilor ajutorului de stat. De asemenea, au fost constatate anumite probleme plasate în mediul extern schemei de sprijin, cu impact asupra acesteia si asupra SACET în general. Problemele menJionate sunt de ordin legislativ, institutional/ administrativ, investiJional, tehnic, economico-financiar §i social. In cele ce urmeazä, sunt prezentate problemele si, unde a fost cazul, solubile propuse sau adoptate.

3.1. Probleme de ordin legislativ

□ Capitol de termoficare în strategia energeticä Din nefericire, în momentul de faJä nu este

încä o strategie energeticä naJionalä, transpartinicä, pe termen mediu si lung. In acest context, nu existä nici viziune oficialä clarä asupra cogenerärii & termoficärii ca opJiune dezirabilä si, deci, nici capitol strategic dedicat dezvoltärii SACET.

□ Programul guvernamental Termoficare Programele guvernamentale "Termoficare

2006-2009 - calitate §i efcienß" [9] §i "Termoficare 2006-2015 - cäldurä §i confort" [10] (scheme de sprijin la nivel national pentru sisteme de termoficare municipale) nu au produs rezultate spectaculoase; primul a debutat încurajator, msä a fost oprit urmare remanierii Guvernului, iar al doilea nu a fost capabil sä asigure finantarea preväzutä. Prin HG nr. 602/2015 [11] a fost extinsä schema de sprijin pentru termoficare pänä în anul 2020, însä tot cu un buget insuficient.

□ Potential national de cogenerare Raportul privind evaluarea potenfialului

national de punere în aplicare a cogenerärii de înaltâ eficienfä §i a termoficärii §i räcirii centralizate eficiente a fost elaborat sub egida Ministerului Dezvoltärii Regionale §i Administratiei Publice (MDRAP) §i a Ministerului Energiei (ME) §i a fost înaintat de ME la Bruxelles în data de 31.12.2015. Din päcate, acest raport are mai degrabä o valoare statisticä decât una strategicä.

□ Aplicarea prevederilor Legii nr. 123/2012

m

Parlamentul României a adoptat Legea nr. 174/16 decembrie 2014 [12] prin care Legea nr. 123/2012 [7] a fost modificatä astfel încât, conform prevederilor art. 181 alin. (3) lit. b), "ANRE poate stabili începând cu 1 ianuarie

2015, respectiv cu 1 ianuarie 2016, în conditiile ..., §i pänä la 30 iunie 2021, în conditiile ..., o structurä specificä de amestec import/intern pentru cantitatea de gaze naturale destinatä consumului clientilor casnici §i clientilor noncasnici, producätori de energie termicä, numai pentru cantitätile de gaze naturale utilizate la producerea de energie termicä în centralele de cogenerare §i în centralele termice destinate consumului populatiei". In baza acestei legi, ANRE a putut emite decizii de pret reglementat pentru energia termicä pentru anii 2015 §i 2016 distinct pentru consumatorii casnici si noncasnici, nediscriminând astfel populatia racordatä la SACET fatä de clientii casnici (individuali) de gaze naturale.

□ Ordinul presedintelui ANRE nr. 15/2015 [15], cu modificärile si completärile ulterioare

> Bonus diferentiat pentru combustibilul solid

S-a constatat o accentuare în timp a diferentei dintre preturile de achizitie a lignitului si huilei, ceea ce impune analiza oportunitätii acordärii de bonus diferentiat pentru cele douä tipuri de cärbune în cadrul categoriei combustibilului majoritar solid.

> Bonus suplimentar pentru stimularea investitiilor pentru SACET

Având în vedere importanta asigurärii cäldurii pentru populatie, în cadrul aceluiasi buget al schemei de sprijin, producätorilor care livreazä majoritar energie termicä pentru SACET li s-ar putea acorda un bonus crescut cu pänä la 5%, iar celor care livreazä majoritar energie termicä pentru autoconsum / afacerea proprie un bonus diminuat cu pänä la 5%. Aceastä diferentiere necesitä modificarea corespunzätoare a legislatiei primare, precum si notificarea CE.

> Perioadä de analizä "3+9"

In prezent se utilizeazä perioada de analizä "6+6" (1 iulie anul anterior - 30 iunie anul curent). Se propune perioada de analizä "3+9" (1 octombrie anul anterior - 30 septembrie anul curent), pentru o mai bunä reflectare a evolutiilor anterioare ale factorilor de ajustare în valorile de referintä ale bonusurilor si preturilor energiei electrice/termice propuse pentru anul urmätor.

> Alocarea costurilor pe energii

Operatorul de transport si distribuée energie

termicä RADET Bucuresti a suspectat cä pretul energiei termice pe care o achizitioneazä de la producätorii în cogenerare este "incärcat" cu

costurile aferente producerii energiei electrice. Prin prevederile Metodologiei aprobate prin Ordinul ANRE nr. 15/2015 [15], prin care se stabilere pretul de referintä pentru energia termicä la nivelul pretului pentru energia termicä livratä dintr-o centralä termicä echivalentä, se asigurä faptul cä nu se realizeazä o subvenfie incruci^atä intre energia electricä §i energia termicä produse in cogenerare. Nu sunt aplicate metode de alocare a costurilor unei centrale de cogenerare reale pe cele douä tipuri de energie (electricä §i termicä), metode care, intr-adevär, pot conduce la o subventie incrucisatä si, deci, la favorizarea unui tip de energie in detrimentul celuilalt tip de energie. Practic, pretul energiei termice reglementat de ANRE este stabilit la nivelul cel mai scäzut pentru un SACET, nivel care se atinge in cele mai eficiente centrale de producere separatä a energiei termice. De asemenea, este preväzutä stabilirea pretului de referintä/reglementat pentru energia electricä pe baza pretului mediu anual de tranzactionare a energiei electrice pe PZU, determinat ca medie ponderatä a preturilor medii publicate in rapoartele de piatä lunare de pe site-ul S.C. OPCOM S.A. Acest mod de stabilire a prefului de referinfä/reglementat pentru energia electricä nu conduce la susfinerea prefului energiei electrice de cätre preful energiei termice.

□ Ordinul presedintelui ANRE nr. 84/2013 [16], cu modificärile si completärile ulterioare

> Costuri non-eligibile

Cativa producätori afectati de analiza de supracompensare au contestat in instantä deciziile ANRE, solicitänd ca toate costurile pe care le-au inregistrat sä fie considerate eligibile. Recunoa§terea drept eligibile a tuturor costurilor aferente intregii activitäti de producere a energiei electrice si termice in cogenerare si nu doar a celor aferente strict activitätii de producere in cogenerare de inaltä eficientä ar contraveni prevederilor Deciziei Comisiei Europene nr. C(2009) 7085 [6], Legii nr. 123/2012 [7] §i HG nr. 1215/2009 [3].

> Utilizarea veniturilor reale

Unii producätori au solicitat ca, in cadrul analizei de supracompensare, sä fie luate in considerare veniturile reale, evidentiate in situatiile lor financiare.

iНе можете найти то, что вам нужно? Попробуйте сервис подбора литературы.

Veniturile considerate eligibile in analiza de supracompensare a activitätii de producere a energiei electrice si termice in cogenerare de inaltä eficientä sunt cele luate in calcul la

determinarea bonusurilor de referintà, conform prevederilor Ordinului ANRE nr. 15/2015 [15]. Recunoaçterea veniturilor pe baza valorilor reale evidentiate în situatiile financiare ar conduce la o tratare neunitarà a producàtorilor beneficiari ai schemei de sprijin §i la o analizà de supracompensare având alte baze decât cele aferente determinàrii bonusurilor de referintà. Veniturile eligibile descurajeazà producàtorii sà functioneze cu randamente scàzute §i sà vândà energia electricà la un pret sub nivelul pietei, în ideea cà, oricum, bonusul încasat va compensa diferenta.

> Treapta de performantà

Pentru a încuraja creçterea eficientei producerii energiei electrice §i termice în cogenerare în capacitàtile care acceseazà schema de sprijin, Ordinul preçedintelui ANRE nr. 16/2014 [17] prevede ca, în cadrul analizei de supracompensare, sà fie "premiatà" depàçirea valorilor minime ale eficientei globale §i economiei de energie primarà fatà de producerea separatà, stabilite prin Legea nr. 123/2012 [7]. Prin aplicarea acestei màsuri, producàtorii sunt stimulati sà atingà obiectivul principal al schemei de sprijin, §i anume acela de a promova sisteme de cogenerare de înaltà eficientà pentru "ecologizarea" producerii de energie electricà.

> Ratà de actualizare alternativà

Fatà de modul de actualizare a supracompensàrii/regularizàrii ante-

supracompensàrii utilizat de ANRE (prin aplicarea ratei inflatiei §i a ratei titlurilor de stat), Curtea de Conturi a României a recomandat o alternativà bazatà pe prevederile OUG nr. 117/2006 [18], Capitolul V - rambursarea, recuperarea, suspendarea sau recuperarea provizorie a ajutorului de stat ilegal §i a ajutorului de stat utilizat abuziv. In acest caz, actualizarea se efectueazà prin aplicarea dobânzilor de referintà stabilite de CE pentru România (disponibile pe site-ul Consiliului Concurentei).

> Analizà de supracompensare pe producàtor

ELCEN Bucureçti, principalul producàtor în cogenerare din România, a solicitat efectuarea în mod agregat a analizei de supracompensare, pentru a putea ajusta eventualele situatii defavorabile la nivelul celor 4 centrale componente.

Consideràm cà acest lucru nu este corect, întrucât calificarea energiei electrice de înaltà eficientà §i acordarea bonusului se efectueazà pe fiecare centralà componentà în parte, tratatà drept centru distinct de cost/profit; analiza de

supracompensare trebuie efectuatä tot separat, în acest fel evitându-se subventionarea între centralele aceluiasi producätor. Un producätor care gestioneazä mai multe centrale are, în schimb, posibilitatea de management intern performant pe fiecare din centrale. □ Ordinul presedintelui ANRE nr. 130/2015 1211

Acest ordin prevede la art. 10 alin. (1) cä "operatorul economic care ... îsi alimenteazä locurile proprii de consum prin autofurnizare îndeplineste, dupä caz, toate obligatiile furnizorilor aferente activitätii de furnizare a energiei electrice la clientii finali, inclusiv plata serviciilor de retea si a celorlalte obligatii de platä aferente consumului final de energie electricä ...". Prin urmare, se poate lärgi baza de colectare a contributiei pentru cogenerare prin includerea operatorilor de transport-sistem si distribute care detin licente de furnizare a energiei electrice pentru locurile de consum proprii, exceptând consumul propriu tehnologic al retelelor electrice.

3.2 Probleme de ordin institutional / administrativ

Dupä anul 1990, responsabilitätile subsectorului energetic al termoficärii au fost mpärtite între mai multe ministere, färä o bunä coordonare între ele, si între trei autoritäti de reglementare.

De asemenea, în ultimii ani au existat divergente sistematice între acestea pe tema preturilor de producere a energiei termice în centralele de cogenerare care acceseazä schema de sprijin, preturi reglementate distinct pentru consumatorii casnici / populate si noncasnici. Pentru a conferi coeziune procesului de reglementare, s-a emis Legea nr. 204/2012 [22], prin care sunt stabilite conditiile de transferare la ANRE a atributiilor ANRSC în domeniul termoficärii. Apreciem cä o astfel de integrare ar fi beneficä numai în cazul mentinerii la ANRSC a atributiilor pe partea de furnizare a energiei termice în sistem centralizat / relatie contractualä cu clientii finali.

Un aspect sensibil este cel referitor la responsabilitatea autoritätilor locale, dacä tinem seama de lipsa de experientä a personalului propriu si de slaba implicare a acestora în administrarea SACET aflate în proprietate (în general, s-a apelat la concesionarea gestiunii serviciului public de alimentare cu energie termicä). O solutie poate f parteneriatul public-privat.

3.3. Probleme de ordin investitional

Având în vedere caracterul operational al ajutorului de stat oferit prin schema de sprijin de tip bonus, nu a fost efectuatä o monitorizare a programelor investifionale ale producätorilor. Totusi, prin Ordinul presedintelui ANRE nr. 10/2015 [23] a fost introdusä obligatia raportärii periodice de cätre producätori a stadiului investitiilor noi, modernizärilor sau retehnologizärilor derulate.

Sursele de investitii au lipsit în mare mäsurä, din cauza fie a incapacitätii autoritätilor locale si producätorilor în cogenerare de a obtine credite bancare sau alte tipuri de finantare, inclusiv fonduri europene (date fiind situatia financiarä precarä, imposibilitatea oferirii de garantii sau non-bancabilitatea proiectelor), fie a lipsei de atractivitate fatä de eventuali investitori sträini sau autohtoni si a existentei unor mecanisme de sprijin alternative.

Corelat cu modificarea legislatiei primare, pot fi luate în considerare urmätoarele solutii: introducerea obligatiei, pentru producätorii care au concesionat de la autoritatea publicä localä active aflate în exploatare la momentul concesiunii, de a realiza pe perioada de accesare a schemei de sprijin investitii noi si/sau retehnologizäri/modernizäri ale echipamentelor energetice de producere în cogenerare; blocarea accesului la schema de sprijin al investitiilor noi, care, prin proiect, nu satisfac parametrii de cogenerare de maltä eficientä conform prevederilor legale în vigoare.

3.4 Probleme de ordin tehnic

Pentru unele dintre sistemele de termoficare, s-au putut constata urmätoarele: duratä de viatä tehnicä normatä depäsitä, pe tot lantul producere-transport-distributie; performante tehnice si economice modeste; inadecvare

(supradimensionare) a capacitätii unitätilor de cogenerare la evolutia consumului de energie termicä; pierderi semnificative de agent termic în retelele de termoficare (spre exemplu, în anul 2015 prin reteaua RADET Bucuresti s-au pierdut 1,4 milioane Gcal, adicä aproximativ 28% din energia termicä intratä în sistemul de termoficare); fragmentare a SACET în producere si, respectiv, transport-distributie-furnizare.

S-au fäcut pasi märunti în directia atingerii unui obiectiv subsecvent al schemei de sprijin: înlocuirea în timp a centralelor de cogenerare vechi cu centrale noi.

3.5 Probleme de ordin economico-financiar

Problemele constatate se referä la:

- Subfinanfare. SACET s-au aflat într-o cvasi-permanentä subfinantare, întrucât cheltuielile (cu precädere cele legate de achizitia combustibilului, salariile personalului de exploatare, întretinerea §i reparatiile echipamentelor, plus amortizärile) au depä§it veniturile.

- Arierate, pierderi. Creditele pentru nevoi urgente §i plata cu întârziere a furnizorilor privati de combustibil (în special gaze naturale), precum §i întârzierile în primirea subventiilor de la buget, au condus la arierate §i penalizäri greu de suportat, inclusiv la intrarea în insolventä sau chiar faliment a unor producätori §i/sau operatori ai sistemului de transport §i distributie energie termicä. Centralele de cogenerare care beneficiazä de schema de sprijin sunt în mare parte generatoare de pierderi, chiar §i în conditiile primirii bonusului, numai câteva realizând profit (de 3-7%).

- Grad de încasare. Cu o exceptie notabilä (RADET), s-a înregistrat un grad relativ scäzut de încasare a facturilor de energie termicä de la clientii casnici.

- Ratä de rentabilitate. Cu toate cä ANRE a acordat o ratä de rentabilitate situatä la nivelul legal maxim de 9% (färä o analizä de diferentiere în functie de producätor §i de anul de accesare a schemei de sprijin), au existat solicitäri din partea unor producätori de majorare a acesteia la cel putin 12%.

3.6 Probleme de ordin social

Problemele sociale se referä la:

- Veniturile medii ale locuitorilor din blocurile alimentate din SACET sunt relativ scäzute, ceea ce poate conduce la întârzieri la plata facturilor de întretinere, în special iarna. Solutii posibile: practicarea de TVA redus pentru energia termicä livratä în SACET.

- Conform studiului Eficienfa energeticä -prioritate nafionalä pentru reducerea säräciei energetice, creçterea calitäfii viefii siguranfa consumatorilor de energie [24], "säräcia energeticä desemneazä imposibilitatea unei persoane sau unei gospodärii de acoperire a nevoilor energetice minimale: iluminat, mcälzirea optimä a locuintei pe timp de iarnä, sustinerea facilitätilor de gätit §i asigurarea apei calde în locuintä, dar §i utilizarea mijloacelor de comunicare care presupun utilizarea de

energie." In Romania, insá, nu preturile energiei reprezintá principala problemá, ci nivelul de trai scázut al unei párji importante din populaba tárii. - Cu un buget national insuficient alimentat la incasári, Romania se aflá pe ultimele locuri in UE la cheltuielile pentru asistentá socialá. In cazul consumatorilor casnici de energie termicá, o solutie poate fi acordarea de subvenfii diferentiate pe trance de venit.

4. Situatia actualá §i perspectiva dupá 1 ianuarie 2017

DG Competitie din cadrul CE a considerat cá exceptarea furnizorilor expliciti de energie electricá pentru export de la plata contributiei pentru cogenerare, exceptare instituitá prin HG nr. 494/2014 [8], nu reprezintá o simplá ajustare administrativá, ci o modificare de fond a mecanismului de finantare a schemei de sprijin (vezi Figura 6), drept care a solicitat autoritátilor romane la inceputul anului 2016 renotificarea schemei in forma amendatá §i, mai ales, alinierea ei la cerintele Guidelines on State aid for environmental protection and energy 2014-2020 (EEAG) [25] in urma acestei modificári.

Piesa centralá a procesului de renotificare este reprezentatá de proiectul de HG pentru modificarea completarea HG nr. 1215/2009 privind stabilirea criteriilor a condifiilor necesare implementarii schemei de sprijin pentru promovarea cogenerarii de malta eficienta pe baza cererii de energie termica utila, postat pe site-ul ME pentru transparentá decizionalá. Acest proiect de HG propune urmátoarele modificári §i completári de fond:

- Accesul se blocheazá la finele anului in curs, schema de sprijin aplicandu-se paná in anul 2023 numai producátorilor in cogenerare, pentru capacitadle inscrise in Lista pana la data de 31.12.2016, cu condifia depunerii documentatiei de acreditare pana la data de 10.11.2016. Prin exceptie, de schema de sprijin pot beneficia §i acele capacitáti de cogenerare noi care inlocuiesc, ulterior datei de 31.12.2016, capacitáti de cogenerare existente care au beneficiat de bonus, in limita capacitátii electrice instalate inscrise in Listá la data de 31.12.2016.

- Schema de sprijin se poate aplica producátorilor pentru instalatiile de cogenerare a cáror capacitate electricá depá§e§te 300 MW numai dupá notificarea individúala la CE §i aprobarea de cátre aceasta, in urma unei examinári detaliate.

Sursa: Decizia C(2009)7085 [6] Figura 6. Mecanismul de finan^are a schemei de sprijin

- Nu se acrediteaza producatorii în cogenerare aflafi în dificúltate, în sensul defini^ei din Orientàrile privind ajutoarele de stat pentru salvarea §i restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate.

- Obligafiile de plata càtre administratorul schemei de sprijin, ramase neachitate, deçi au fost întreprinse toate demersurile legale, se vor recupera prin includere în contribufia pentru cogenerare.

- Bonusul este plàtit lunar producàtorilor în cogenerare doar dacà aceçtia nu înregistreaza obligafii de plata neachitate sau încheiate cu administratorul §i respectà convenfii de compensare a datoriilor §i crean^elor rezultate din aplicarea schemei de sprijin.

- Beneficiaza de bonus §i producatorii în cogenerare cu capacità^i electrice instalate sub 1 MW (cogenerare de micà putere §i microcogenerare). Consumatorii casnici care de^in centrale de cogenerare de înaltà eficienjà nu beneficiaza de bonus.

Pentru a intra în vigoare, proiectul de HG trebuie sà aibà autorizarea CE. Odatà realizatà renotificarea schemei actuale, trebuie efectuatà notificarea schemei noi, func^ionale începând cu data de 1 ianuarie 2017. In cazul ofertàrii concurenjiale pe ajutorul de stat, se poate efectua o precalificare a producàtorilor interesa^ pe criteriul energiei termice, urmatà de o licitare pe bonus (utilizându-se, eventual, platforma operatorului pie^ei de energie electricà §i gaze

naturale OPCOM), pornind de la nivelul bonusului de referirá aferent combustibilului majoritar declarat, aprobat de ANRE. Este foarte important de stabilit dacá pre^ul la energia termicä râmâne reglementat (aprobat sau avizat) de ANRE sau se va negocia între concedent §i concesionarul serviciului public de interes general, urmare liberalizärii/dezvoltärii pie^elor locale de energie termicä.

In cazul ofertärii concuren^iale pe pre^ul la energia termicä, licitaba ar trebui organizatä de cätre unitä^ile administrativ-teritoriale (UAT). Acolo unde UAT nu pot organiza licitaba (din cauza conflictului de interese, fiind accionare majoritare la producätorii în cogenerare existen^), pot fi avute în vedere Consiliul Jude^ean, MDRAP sau ME, dupä caz. Dupä autorizarea de cätre CE a mecanismului de funcionare a noii scheme de sprijin (inclusiv a noii legisla^ii primare), ANRE trebuie sä adapteze corespunzätor reglementärile specifice existente.

5. CONCLUZII

Consideräm cä experien^a acumulatä pänä în prezent în privinja aplicärii schemei de sprijin de tip bonus actuale ne permite sä tragem câteva concluzii care ar putea fi utile în efortul de mbunätäjire a modului säu de implementare,

inclusiv în noile conditii preväzute de EEAG [25].

Astfel, din cele prezentate deja în cadrul lucrärii, rezultä urmätoarele concluzii:

- Asa cum este normal în situatia aplicärii unei reglementari care, inevitabil, are implicatii multiple atât asupra actorilor din sector, cât si asupra consumatorilor finali, ne putem pune întrebarea dacä schema aplicatä a räspuns sau nu scopului pentru care a fost instituitä. Din acest punct de vedere, criteriile fundamentale au fost: reducerea emisiilor de GES prin folosirea avantajelor cogenerärii si utilizarea cât mai extinsä a potentialului de cogenerare pe care îl are România si care nu a fost folosit la magnitudinea potrivitä.

- Dacä pentru primul obiectiv, cel de mediu, s-au înregistrat progrese, în privinta utilizärii potentialului de cogenerare, lucrurile sunt discutabile. Desi s-a dorit ca schema de sprijin sä contribuie la promovarea investitiilor în domeniu, rezultatele aratä cä aceasta a lucrat majoritar ca o schemä operationalä, în concordan^ cu caracterul ajutorului de stat acordat. Practic, schema s-a transformat într-un sprijin pentru supravietuirea unor companii producätoare de energie electricä si termicä în cogenerare, prin acordarea unui rägaz comunitätilor locale/operatorilor care detin instalatii vechi si neperformante, în scopul identificärii de solutii de mbunätätire a eficientei globale. Din päcate, în majoritate, aceste companii nu au realizat investitiile necesare pentru mbunätätirea performantelor lor de funcionare. Aceste lucruri, combinate cu i) tendinta realä de debransare de la SACET a consumatorilor de energie termicä, ii) functionarea în continuare în niste sisteme nemodernizate, cu pierderi semnificative si iii) întârzierea la platä sau chiar neplata subventiilor din bugetele locale, au condus la atingerea partialä a obiectivului declarat la instituirea schemei de sprijin de tip bonus.

- Din punctul de vedere al producätorilor de energie electricä si termicä în cogenerare, s-a constatat o neîntelegere a conditiilor de aplicare a schemei de sprijin, mai ales a eventualelor situatii de compensare.

Fatä de pärjile bune ale actualei scheme de sprijin sau de eforturile continue de mbunätätire, se simte în continuare nevoia unei întelegeri adecvate a principiilor de aplicare, pentru a fi cunoscute atât avantajele, cât si limitele utilizärii acesteia.

a) Existä deja un numär de contestäri in instan^ä ale sumelor reprezentänd supracompensare, iar neintelegerile sunt cauzate de solicitärile producätorilor de a fi acceptate in analizä cheltuieli care nu sunt eligibile conform principiilor de aplicare a schemei de sprijin.

b) Este de subliniat faptul cä riscul trecerii in insolvent a majoritätii centralelor de cogenerare existente este ridicat, cu efecte asupra SEN. Aceasta aratä cä implementarea actualei scheme de sprijin este incä deficitarä

c) Avänd in vedere cele de mai sus, in primul ränd, este nevoie de o informare/comunicare mai bunä §i de o in^elegere realä a principiilor care stau la baza aplicärii schemei de sprijin actuale, in acest sens un rol important revenindu-i reglementatorului. In al doilea ränd, este necesarä o flexibilizare/adaptare a schemei de sprijin actuale, in scopul indeplinirii adeväratului säu obiectiv pänä la finele perioadei de aplicare.

d) Deci, nu in ultimul ränd, se contureazä o nouä schemä de sprijin la orizontul 1 ianuarie 2017, in concordantä deplinä cu prevederile EEAG [25].

BIBLIOGRAFIE

[1] Monitorul Oficial 200/23.03.2007, HG nr. 219/2007 privind promovarea cogenerärii bazate pe energia termicä utilä. Disponibilä: http://www.legex.ro/Hotararea-219-2007-77848.aspx

[2] Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 315/1, Directiva 8/2004 a Parlamentului European §i a Consiliului din 11 februarie 2004 privind promovarea cogenerärii pe baza cererii de energie termicä utilä pe piafa internä a energiei §i de modificare a Directivei 92/42/CEE, 21.02.2004. Disponibilä: http://www.anre.ro/ ro/eficienta-energetica/legislatie/legislatie-ue/ cogenerare

[3] Monitorul Oficial 748/3.11.2009, HG nr.

1215/2009 privind stabilirea criteriilor §i a condifiilor necesare implementärii schemei de sprijin pentru promovarea cogenerärii de inaltä eficienfä pe baza cererii de energie termicä utilä. Disponibilä:

http://www.anre.ro/ro/legislatie/cogenerare-inalta-eficienta /le gislatie-primara-co gen-ief

[4] Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 315/1, Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European §i a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficienfa energeticä, de modificare a Directivelor 2009/125/CE §i 2010/30/UE §i de abrogare a Directivelor 2004/8/CE §i 2006/32/CE", 14.11.2012. Disponibilä: http://eur-

lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri= CELEX:32012L0027&from=RO

[5] Monitorul Oficial 574/01.08.2014, Legea 121/2014 privind eficienfa energeticä. Disponibilä: http://www.anre.ro/ro/eficienta-energetica/legislatie/legislatie-primara

[6] Comisia Europeanä, C(2009)7085 corr. Ajutor de stat nr. 437/2009 - România Schemä de ajutor de stat pentru promovarea cogenerärii, Bruxelles, 17.09.2009. Disponibilä: http:// ec.europa.eu/competition/state aid/cases/232410/ 232410 1041177 55 2.pdf

[7] Monitorul Oficial 485/16.07.2012, Legea 123/2012 a energiei electrice §i a gazelor naturale. Disponibilä: http:// www. anre. ro/ro/energie -electrica/legislatie/le gislatie-primara

[8] Monitorul Oficial 489/1.07.2014, HG nr. 494/2014 pentru modificarea HG nr. 1215/2009 privind stabilirea criteriilor §i a condifiilor necesare implementärii schemei de sprijin pentru promovarea cogenerärii de maltä eficienfä pe baza cererii de energie termicä utilä. Disponibilä:

http://www.anre.ro/ro/legislatie_/cogenerare-

inalta-eficienta/le gislatie-primara-co gen-ief

[9] Monitorul Oficial 378/3.05.2006, HG nr. 462/2006 pentru aprobarea programului Termoficare 2006-2009 calitate §i eficienfä §i înfiinfarea Unitäfii de management al proiectului. Disponibilä: http ://www.le gex. ro/Hotararea-462-2006-74655.aspx

[10] Monitorul Oficial 345/5.05.2006, HG nr. 381/2008 privind modificarea §i completarea Hotärärii Guvernului nr. 462/2006 pentru aprobarea programului Termoficare 200б-2009 calitate §i eficienfä §i înfiinfarea Unitäfii de management al proiectului. Disponibilä: http://lege5.ro/Gratuit/geytgmzwg4/hotararea-nr-381-2008-privind-modificarea-si-completarea-hotararii-guvernului-nr-462-2006-pentru-aprobarea-programului-termoficare-2006-2009-calitate-si-eficienta-si-infiintarea-unitatii-de-management

[11] Monitorul Oficial 563/25.07.2015, HG nr.

602/2015 pentru aprobarea programului "Termoficare 2006-2009 calitate §i eficienfä". Disponibilä:

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis pck.htp act?ida=64060

[12] Monitorul Oficial 919/17.12.2014, Legea 174/2014 privind aprobarea OUG 35/2014pentru completarea Legii energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012. Disponibilä: http:// www.anre.ro/ro/gaze-naturale/legislatie/le gislatie -primara/legi

[13] Monitorul Oficial 481/01.07.2015, Hotärärea nr. 488/2015 privind stabilirea prefului de achizifie a gazelor naturale din producfia internä pentru clienfii casnici §i producätorii de energie termicä, numai pentru cantitäfile de gaze

naturale utilizate la producerea de energie termicä în centralele de cogenerare §i în centralele termice destinate consumului populafiei în perioada 1 iulie 2015-30 iunie 2021. Disponibilä: http :// lege5. ro/Gratuit/g4ytqmzzge/ hotararea-nr-488-2015-privind-stabilirea-pretului-de-achizitie-a-gazelor-naturale-din-productia-interna-pentru-clientii-casnici-si-producatorii-de-energie-termica-numai-pentru-cantitatile-de-gaze-natu

[14] Monitorul Oficial 487/30.06.2016, Hotärärea Guvernului nr. 461/2016 pentru modificarea anexei la Hotärärea Guvernului nr. 488/ 2015 privind stabilirea prefului de achizifie a gazelor naturale din producfia internä pentru clienfii casnici §i producätorii de energie termicä, numai pentru cantitäfile de gaze naturale utilizate la producerea de energie termicä în centralele de cogenerare §i în centralele termice destinate consumului populafiei în perioada 1 iulie 2015-30 iunie 2021. Disponibilä: http:// www.anre.ro/ro/gaze-naturale/legislatie/legislatie-primara/hotariri-de-guvern

[15] Monitorul Oficial 267/21.04.2015, Ordinul ANRE nr. 15 din 18.03.2015 privind aprobarea Metodologiei de stabilire §i ajustare a prefurilor pentru energia electricä §i termicä produsä §i livratä din centrale de cogenerare ce beneficiazä de schema de sprijin, respectiv a bonusului pentru cogenerarea de maltä eficienfä. Disponibil: http://www.legex.ro/Ordin-15-2015-139912.aspx

[16] Monitorul Oficial 735/28.11.2013, Ordinul ANRE nr. 84 din 27.11.2013 privind aprobarea Metodologiei de determinare §i monitorizare a supracompensärii activitäfii de producere a energiei electrice §i termice în cogenerare de maltä eficienfä care beneficiazä de schema de sprijin de tip bonus. Disponibil: http://www.legex.ro/Ordin-84-2013-130326.aspx

[17] Monitorul Oficial 201/21.03.2014, Ordinul ANRE nr. 16/2014 privind completarea Metodologiei de determinare §i monitorizare a supracompensärii activitäfii de producere a energiei electrice §i termice în cogenerare de maltä eficienfä care beneficiazä de schema de sprijin de tip bonus, aprobatä prin Ordinul pre§edintelui Autoritäfii Nafionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 84/2013.

Disponibil: http://_lege5.ro/

Gratuit/gm4teojyha/ordinul-nr- 16-2014-privind-

completarea-metodologiei-de-determinare-si-

monitorizare-a-supracompensarii-activitatii-de-

producere-a-energiei-electrice-si-termice-in-

cogenerare-de-inalta-eficienta-care-be

[18] Monitorul Oficial 1042/28.12.2006, OUG nr. 117 din 21.12.2006 privind procedurile nationale in domeniul ajutorului de stat. Disponibilä: http://www.legex.ro/OUG-117-2006-77365.aspx

[19] Monitorul Oficial 128/18.02.2016, Ordinul ANRE nr. 4 din 16.02.2016privind modificarea §i

completarea Metodologiei de determinare §i monitorizare a supracompensärii activitäfii de producere a energiei electrice §i termice in cogenerare de inaltä eficienfä care beneficiazä de schema de sprijin de tip bonus, aprobata prin Ordinul pre§edintelui ANRE nr. 84/2013. Disponibil:

http://www.acue.ro/sites/default/files/media/ ord 4 2016.pdf

[20] Monitorul Oficial 893/09.12.2014, OUG nr. 77 din 03.12.2014 privind procedurile nationale in domeniul ajutorului de stat, precum §i pentru modificarea §i completarea Legii concurenfei nr. 21/1996. Disponibilä: http://www. legex. ro/OUG-77-2014-137372.aspx

[21] Monitorul Oficial 628/18.08.2015, Ordinul ANRE nr. 130/2015 pentru aprobarea Procedurii privind alimentarea cu energie electricä a locurilor de consum aparfinänd furnizorilor, producätorilor sau operatorilor de refea, altele decät consumul propriu tehnologic al refelelor electrice. Disponibil: http://www.anre.ro/ro/legislatie/metodologii-tarfe/furnizare-energie-electrica

[22] Monitorul Oficial 791/26.11.2012, Legea nr. 204 din 09.11.2012 privind aprobarea Ordonanfei de urgenfä a Guvernului nr. 13/2008 pentru modificarea §i completarea Legii serviciilor comunitare de utilitäfi publice nr. 51/2006 §i a Legii serviciului de alimentare cu apä §i de canalizare nr. 241/2006. Disponibilä: http://www.legex.ro/Legea-204-2012-123723.aspx

[23] Monitorul Oficial 156/05.03.2015, Ordinul ANRE nr. 10/25.02.2015 pentru aprobarea Metodologiei de monitorizare §i raportare privind schema de sprijin pentru promovarea cogenerärii

iНе можете найти то, что вам нужно? Попробуйте сервис подбора литературы.

Despre autori.

Musatescu Virgil, doctor inginer, doctor in economie. Consilier al CNR-CME. Specialist in domeniul energiei cu experientä de peste 46 de peste ani. Expertiza in politici energetice, cadrul legislativ §i de reglementare al sectorului la nivel national §i european, eficienta energeticä, cogenerare, energii regenerabile, finantarea proiectelor energetice, implementarea

proiectelor energetice, impactul energiei asupra mediului. Profesor asociat la Academia de Studii Economice (ASE), facultatea FABIZ.

bazate pe cererea de energie termicä utilä. Disponibil:

http://213.177.15.183/PublicLists/Ordin

[24] Academia Romanä - Institutul de Cercetare a Calitätii Vietii, Institutul de Sociologie, Studiul Eficienfa energeticä - prioritate nafionalä pentru reducerea säräciei energetice, cre§terea calitäfii viefii §i siguranfa consumatorilor de energie, septembrie 2015. Disponibil: http://www.anre.ro/ro/eficienta-energetica/informatii-de-interes-public/info-eficienta-energetica1386850500

[25] Official Journal of the European Union, 2014/C 200/01 Communication from the Commission — Guidelines on State aid for environmental protection and energy 2014-2020, C200, Volume 57, 28 June 2014. Disponibil: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/R0/TXT/PDF/?uri=0J:C:2014:200 :FULL &from=EN

[26] Mu§atescu, V., Poda§cä, C., Opri§, I. -Aspecte controversate generate de aplicarea schemei de sprijin de tip bonus pentru promovarea energiei electrice produse in cogenerare de inaltä eficienß, Lucrarea 3.3.1 din cadrul Forumului Regional al Energiei FOREN 2016, Costinesti, iunie 2016 .

Site-uri ale institutiilor publice:

- Ministerul Energiei: http://energie.gov.ro/

- Ministerul Dezvoltärii Regionale §i Administratiei Publice: http://www.mdrt.ro/

- Autoritatea Na^ionalä de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE): http ://www. anre. ro/

- Autoritatea Nationalä de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitäti Publice (ANRSC): http://www.anrsc.ro/

Articolul a_fostprezentat la Conferinta "EnergeticaMoldovei 2016"

i Надоели баннеры? Вы всегда можете отключить рекламу.