CC BY
58
POSIBILITATILE POTENTIALE §I PERSPECTIVELE DEZVOLTARII iNTERPRINDERILOR MICI DIN SECTORUL ENERGETIC
Nina Faura§ lector superior a catedrei „Manajement” ULIM
Abstract. Se analizeaza situatia din sectoral energetic al Republicii Moldova la faza de privatizare §i aparitie a mai multor forme de proprietate. Includerea businness-lui mic ca partener al intreprinderilor mari va conduce la eficientizarea functionarii complexului energetic, imbunatatirea gestionari acestui segment al economiei nationale, precum §i la utilizarea mult mai eficienta a potentialului resurselor energetice primare. ПОТЕНЦИАЛЬНЫЕ ВОЗМОЖНОСТИ И ПЕРСПЕКТИВЫ РАЗВИТИЯ МАЛЫХ ПРЕДПРИЯТИЙ В ЭНЕРГЕТИЧЕСКОМ СЕКТОРЕ Аннотация. Анализируется ситуация в энергетическом комплексе Республики Молдова на этапе приватизации и появления множества форм собственности. Вхождения малого бизнеса в качестве партнера предприятий будет содействовать повышении эффективности функционирования энергетического комплекса, улучшении управляемости этой составляющей национальной экономики, а также более эффективному использованию первичных энергетических ресурсов.
POTENTIAL POSSIBILITIES AND OUTLOOKS OF THE DEVELOPPMENT OF
SMALL BUSINESS IN ENERGETICS Abstract. The situation in a power complex of Republic Moldova at a stage of privatization and occurrence of set of patterns of ownership is analyzed. Occurrences of small business as the partner of the enterprises will promote increase of efficiency of functioning of a power complex, improvement of controllability of this making national economy, and also more to an effective utilization of primary power resources.
Cuvinte-cheie: Sectorul energetic, monopol, eficienta, restructurare, intreprinderi mici, gestionare, dezvoltare 1.Introducere
La ora curenta sectorul energetic al R. Moldova se afla in faza modificarilor de structura §i ca urmare a aparitiei a mai multor forme de proprietate. Aceste modificari sunt o urmare a transformarilor in economia nationala. Scopul final al acestor transformari il constituie functionarea eficienta in conditii de piata libera a tuturor ramurilor economiei. Aparitia a mai multor forme de proprietate este o conditie necesara pentru implementarea conceptului de demonopolizare a activitatii economice §i deschiderea posibilitatilor de dezvoltarea a busness-ului mic.
Acest concept este valabil §i pentru energetica: sectorul electroenergetic §i sectorul termoenergetic.
O particularitate esentiala, care se refera la aceasta ramura a economiei, o constituie prezenta reala a unor elemente destul de dure cu caracter de monopol. Semnele de monopol sunt un rezultat al dezvoltarii istorice a energeticii, ca ramura de baza a economiei §i a principiului de dezvoltare a infrastructurii in fosta URSS. O alta particularitate, care determina existenta §i in conditiile de piata a elementelor de monopol in ramura, o constituie caracterul specific al marfii furnizate pe piata de desfacere, fie energie electrica sau energia termica. Aceasta particularitate consta in caracterul neintrerupt al ciclului: producere - transport - distribuire - consum. Caderea unei verigi din acest lant sau functionarea neeficienta a oricarui element structural are consecinte grave pentru intregul sector energetic, chiar consecinte catastrofale, ca caderea sistemului energetic.
Din aceste considerente o problema actuala o prezinta dirijarea eficienta cu functionarea complexului energetic in baza unor noi tehnologii informationale. Noile conceptii de conlucrare §i dirijare trebuie sa fie bine racordate la situatia curenta din sectorul energetic, deoarece in conditiile de piata scopul tuturor jucatorilor pe piata il constituie obtinerea unui be neficiu economic. Adesea interesele jucatorilor cu pondere economica mare §i mica pot fi diametral opuse §i armonizarea intereselor lor este o problema destul de dificila: con§tientizarea necesitatii armonizarii intereselor cu scopul asigurarii celui mai ridicat nivel de functionare a sectorului energetic in conditiile actuale
este poate unica cale de functionare eficienta atât in conditiile de tranzactie la relatiile de piata, cât §i în perioada functionarii stabile a pietei energiei in R. Moldova.
Pentru aceste este necesar de conturat interesele §i locul pe piata energiei atât a marilor jucatori din toate segmentele sectorului energetic, cât §i a jucatorilor mic, a micului business.
2.Analiza succinta a situatiei in sectorul energetic a R. Moldova.
Sectorul energetic al R. Moldova este astazi in faza de tranzactie privind functionarea în noile conditii, care au obiectivul general de instituire a relatiilor civilizate de piata.
Una din consecintele acestor schimbari consta în micçorare capacitatii de gestionare atât cu functionarea complexului energetic în general, cât §i cu subansamblurile lui.
Starea actuala a fost conditionale de urmatoarele:
1. Descentralizarea §i privatizarea partiala a complexului energetic;
2. N-a fost elaborat un sistem alternativ de dirijare (centralizat ) a complexului §i a partilor componente;
3. Au avut loc schimbari rapide a criteriilor de functionare, utilizate la dirijarea cu functionarea complexului energetic §i a subansamblurilor lui la faza precedenta de dezvoltare §i care constau în urmatoarele:
• în sistemul centralizat criteriul de bazâ a fost asigurarea sigurâ §i neîntreruptâ a consumatorilor cu energie electrica cu cheltuieli minimale pentru consumatori. Astazi, scopul principal al întreprinderilor sectorului energetic, în primul rând a celor private, consta în obtinerea profitabilitatii cu cheltuieli minime privind mentinerea nivelului tehnic al sistemului energetic. În Moldova lipseçte un mecanism robust privind asigurarea respectarii acestor cerinte. Astazi situatia este a§a, ca aproape toti distribuitori de energie electrica de fapt au drepturi de monopolist, §i în aceasta situatie pot determinarea „regulilor de joc”. Aceasta duce la creçterea sistematica §i rapida a preturilor la energia electrica (fig. 1) §i la lipsa de responsabilitate pentru calitatea aprovizionarii cu energie electrica a consumatorilor;
• Este cunoscut faptul, câ preturile mari la energia electrica provoacâ creçterea preturilor la toate produsele industriale, ceea ce duce la micçorarea capacitatii de concurare a marfurilor autohtone §i la degradarea sectorului real al economiei natonale.
Cent.WVh
3.5 H-----------------------------------------------------------------
3------------------------------------------------------------------———
2. 5------------------------------------------------------------ -
2------------------------------------------------------ ------- —
1,5
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
ami
Figura lDinamica evolutice tarifelor la energia electrica în anii 1995-2002
Spre regret, la faza de restructurare a complexului energetic a avut loc încâlcarea legilor §i principiilor de bazâ privind dirijarea cu aceste organisme, deoarece respectarea principiile §i legitâtile de dirijare sunt un factor foarte semnificativ pentru functionarea fiabilâ §i sigurâ a tuturor sistemele complexe.
A fost distrusâ structura care asigura reactia inversâ (feed-back) la dirijarea proceselor tehnologice §i economice în sub-sistemele complexului energetic. Noua structurâ de conducere
nu corespunde particularitâtilor productiei energiei electrice, care constâ În producerea §i consumul concomitent a energiei.
Este Încâlcatâ legea privind nivelul necesar de diversitate care afirma, câ pentru dirijarea eficientâ cu sistemul organul de conducere trebuie sâ fie apt sâ perceapâ acelaçi numâr de semnale, care se observâ la outputul sistemului. Cauza constâ În deteriorarea legâturii inverse §i a structurii sistemului de conducere acordate la structura procesului tehnologic de producere.
Observatii analogice se pot face §i privind legile: de unitate §i integritate privind sistemul de conducere; de corespundere a sistemului de conducere cu sistemul subordonat etc.
Necesitatea acutâ privind asigurarea securitâtii energetice a consumatorului, a reducerii costului §i majorârii nivelului calitâtii de aprovizionare cu energie electricâ a consumâtorilor conduce la creçterea interesului câtre sursele alternative de energie electricâ, precum §i câtre sursele autonome de energie. Reieçind din teoria de dirijare §i comanda utilizarea acestor surse permite, În conformitate cu cerintele §i posibilitâtile consumatorilor, reglarea parametrilor energiei furnizate §i aceastâ reglare are urmâri esentiale privind ridicarea eficientei utilizârii resurselor energetice primare. De exemplu, În cazul aprovizionârii cu energie termica este posibilâ reglarea localâ a puterii instalatiei termicâ. În dependentâ de conditiile timpului
Analiza situatiei reale confirmâ existenta a mai multor genuri de dificultâti privind functionarea sectorului energetic al R. Moldova. Se poate mentiona, câ În afarâ de aspecte tehnice, tehnologice §i organizatorice o mare influentâ asupra situatiei o are §i cadrul legislativ. Fârâ implementarea realâ a unui cadru legislativ privind functionarea §i armonizarea relatiilor tuturor jucâtorilor din sectorul energetic este putin probabilâ dezvoltarea eficientâ a acestui segment al economiei nationale. Astâzi, deja este evidentâ necesitatea includerii ca parte componentâ a energetici §i a micilor Întreprinderi cu preocupâri În producerea energiei, În gestionarea calificatâ În baza tehnologiilor moderne informationale a activitâtilor În acest sector de bazâ a economiei nationale.
3.Aspecte privind subiectului legislativ çi domenii de activitate întreprinderilor mici.
La evaluarea posibilitâtilor §i perspectivelor de participare a Întreprinderilor mici În activitatea sectorului energetic ne putem adresa la legea R.Moldova „Privind sustinerea §i protectia micului business” nr.112XII din 20.05.94. În aceastâ lege sunt formulate criteriile În baza cârora se determinâ statutul Întreprinderii ca Întreprindere micâ: numârul mediu anual al angajatilor (care constituie 10-50 de persoane) §i suma vânzârilor anuale nete ( pânâ la 10 mln. lei).
În articolul 1(5) se indicâ §i alte limite la domeniile de activitate a Întreprinderilor mici, care nu sunt esentiale pentru cercetarea noastrâ.
Limita cea mai serioasâ este suma vânzârilor anuale nete, deoarece un colectiv de muncâ bine organizat, cu nivel de calificare Înalt al lucrâtorilor (ceea ce este conditia de bazâ În domeniul energetica), În numâr de 30-50 de persoane §i care dispune de mijloace tehnice necesare, posedâ de posibilitâti esentiale În acest domeniu de activitate.
Limita de 10 mln. lei permite efectuarea activitâtii economice vizibile, de exemplu livrarea energiei electrice Întreprinderi cu volumul consumârii anuale de 10-20 mln. kWh.
Altâ posibilitate de depunere a eforturilor Întreprinderilor mici ( §i cum s-a dovedit În practicâ destul de efectivâ) este proiectarea, montarea, livrarea, exploatarea, reglarea, reparatia sistemelor autonome de aprovizionare cu energie electricâ. La momentul actual numârul firmelor care au succese În acest business este destul de mare. Totodatâ §i În acest domeniu existâ rezerve considerabile. De exemplu, pe piata Moldovei sunt putin promovate pompele termice, care permit majorarea considerabilâ a eficientei utilizârii energiei electrice §i anume: pompa termicâ este o instalatie, care produce În 3-7 ori mai multâ energie termicâ decât consumâ dispozitivul de actionare electricâ al compresorului. Pompele termice lucreazâ in regim automat nu mai putin de 10 ani, dar deservirea lor constâ În revizia tehnica sezonierâ §i
controlul curent al regimului de lucru. Cheltuielile minimale de exploatare sunt un avantaj vizibil al acestor instalatii §i sunt interesate pentru furnizorii acestui echipament.
Pretul utilajului pompelor termice este de la 80 pânâ la 180 dolari SUA pentru 1 kWh de energie termicâ În dependentâ de sursâ din care se sustrage energia. Pompele termice sunt ecologic pure. Reieçind din avantajele sus mentionate, În majoritatea târilor din Europa Occidentalâ impozitul la profitul obtinut la utilizarea pompelor termice este mai mic, dar În unele târi Întreprinderile pot conta la dotatii financiare considerabile În bazâ protocolului de la Kioto.
Cum a fost mentionat mai sus, activitatea În sectorul energetic necesitâ un grad de calificare destul de ridicat, de aceea unele proiecte, care se bazeazâ pe tehnologii avansate §i scientifice pot fi realizate În primul rând de Întreprinderile mici, deoarece aceste Întreprinder i sunt mai dinamice §i mai flexibile la progresul tehnic §i cerintele pietei. La Întreprinderile mici mai u§or se introduc metode, care stimuleazâ creçterea potentialului creativ al lucrâtorilor §i deciziile adoptate se realizeazâ mai rapid.
4. Directii prioritare de activitate ale întreprinderilor mici
Având În vedere criteriile sus mentionate §i caracteristicile Întreprinderilor mici, putem determina urmâtoarele directii perspective de business pentru aceste Întreprinderi:
• elaborarea §i crearea sistemelor de evidentâ §i dirijare a consumului de energie;
• elaborarea §i crearea sistemelor de management al calitâtii energiei pentru zone locale a sistemului energetic;
• implementarea tehnologiilor de conservare a energiei;
• elaborarea §i implementarea instalatilor energetice autonome §i de rezervâ (generarea dispersatä);
• crearea zonelor locale de retele electrice §i termice §.a.
În acest sens este foarte semnificativâ Hotârârea Guvernului, publicatâ În Monitorul Oficial al RM, În care a fost propus Programul de implementare a instalatiilor energetice autonome, producâtoare de energie termicâ §i electricâ.
Cunoaçterea legitâtilor dezvoltârii sectorului energetic, precum §i determinarea
domeniului de activitatea eficientâ, permite micçorarea riscur ilor pentru Întreprinderile mici din sectorul energetic.
Tendintele actuale de dezvoltare a sistemelor de aprovizionare cu energie sunt urmâtoarele:
• creçterea randamentului instalatiilor §i ca urmare, micçorarea cheltuielilor §i preturilor la producerea §i transportul energiei electrice;
• asigurarea securitätii energetice atât a târii, cât §i a consumâtorului;
• creçterea securitätii ecologice;
• creçterea gradului de independentâ a consumatorului fatâ de sursâ de energie §i genul combustibilului utilizat.
Ca scop ideal privind dezvoltarea §i functionarea sistemului energetic poate fi desemnat furnizarea ne Întreruptabilâ consumatorilor a energiei electrice calitative (securitatea energeticâ a consumatorului) indiferent de locul amplasârii in corespunderea cu cerintele lui, precum §i ridicarea eficientei la fazele de producere, transport §i distributie a energiei (utilizare eficientâ a resurselor energetice primare) §i diminuarea poluârii mediului de câtre sectorul energetic
5.Concluzii:
1. Eficacitatea complexului energetic s-a micçorat considerabil §i influenteazâ negativ
asupra altor ramuri ale economiei nationale;
2. La restructurarea complexului energetic au avut loc Încâlcâri ale principiilor §i legitâtilor de bazâ a teoriei de dirijare §i comandâ cu sistemele complexe;
3. Majorarea eficacitâtii de functionare a complexului energetic se poate atinge prin Îmbunâtâtirea gestionârii functionârii lui, precum §i prin dezvoltarea surselor autonome §i a tehnologiilor de economisire a energiei, ceea ce corespunde tendintelor de dezvoltare a energeticii pe plan international;
4. Posibilitâtile Întreprinderilor mici permit de a asigura elaborarea, implementarea §i exploatarea instalatiilor §i tehnologiilor energoefective atât la Întreprinderile mare, cât §i pentru busness-ul mic.
