CC BY
7La 12 aprilie 1990, prin hotârârea Guver-nului Republicii Moldova, Institutului de Stat de Medicinâ din Chiçinâu i s-a conferit numele pro-fesorului Nicolae Testemitanu. Considerâm câ, în acest sens, conducerea târii a luat hotârârea tinând cont de douâ argumente forte.
Primul tinea de meritele colectivului Institutului, care în aceastâ perioadâ împlinea 45 de ani de la inaugurare. Amintim câ Institutul de Stat de Medicinâ din Chiçinâu a fost fondat în octombrie 1945, prin Hotârârea Guvernului URSS, ce a transferat Institutul numârul 2 din Sankt Petersburg, aflat atunci la Kislovodsk, în capitala Moldovei.
Împreunâ cu circa 700 de studenti, la Chiçinâu au sosit §i 134 de profesori. În organizarea §i forma-rea cadrelor, au desfâçurat o activitate deosebitâ renumiti profesori universitari: A. Lavrentiev - anatomist, A. Kramer - biochimist, A. Zubkov - fiziolog, F. Agheicenko - morfopatolog, N. Kuznetov - histolog, G. Rubaçov, A. Lvov §i F. Golub - chirurgi, N. Kornetov §i N. Starostenko - terapeuti, V. Stîriovici - pediatru, M. Ghehman - organizator al ocrotirii sânâtâtii, N. Nikogosian - igienist, L. Roziener - infectionist, S. Belinski - microbiolog, Al. Borzov - dermatovenero-log, I. Kurlov - oftalmolog, V. Cekurin - otolaringo-log, N. Molohov - psihiatru, B. §arapov - neurolog §i altii. Aceste personalitâti, având deja o mare experientâ pedagogicâ, din primele zile de activitate au depus efort §i abilitâti pentru a organiza buna functionare a catedrelor, a procesului didactic în noua institutie de învâtâmânt superior medical din RSS Moldoveneascâ.
Din primii ani ai fondârii, în Institutul de Stat de Medicinâ se desfâçurau cercetâri §tiintifice, rezultate-le cârora se discutau la conferintele §tiintifice anuale ale colaboratorilor §i studentilor. Mai apoi, aceste conferinte au devenit traditionale, iar materialele erau publicate regulat în anale §tiintifice. Astfel, în procesul §tiintific au fost implicati tinerii cercetâtori, multi dintre ei viitori doctori §i doctori habilitati în §tiinte medicale, fondatori ai directiilor §i §colilor §tiintifice autohtone.
Pânâ în 1954, în cadrul Institutului functiona o singurâ facultate - Medicinó Generala. Evident, po-sibilitâtile acestei facultâti erau limitate si nu puteau satisface cerintele crescânde ale republicii în cadre medicale. Argumentând în instante aceastâ deficien-tâ, rectorii N. Starostenko si N. Testemitanu reusesc, pe parcurs, sâ deschidâ noi facultâti: Pediatrie, în 1954; Stomatologie, în 1959; Medicina Preventiva, în
25 de ani de la conferirea numelui marelui patriot al medicinei moldave Universitâtii de Medicinâ çi Farmacie din Chiçinâu
https://doi.org/10.52556/2587-3873.2021.3(90).19
1963, si Farmaceuticâ, în 1964. În anul 1962 a fost in-auguratä Facultatea Perfectionarea Medicilor. Înfiinta-rea facultätilor de medicinâ constituie un eveniment important în dezvoltarea medicinei în Republica Moldova. Concomitent cu procesul de pregätire a noilor generatii de medici-specialisti, se formeazä si un corp didactic universitar puternic, preocupat de organizarea activitätii catedrelor, laboratoarelor, ceea ce a contribuit substantial la dezvoltarea mvätä-mântului medical superior. În aceastä perioadä sunt editate manuale pentru studenti în limba romänä. Treptat, apar scoli stiintifice medicale, fondatorii cä-rora erau personalitäti recunoscute, în primul rând, cei care au stat la baza creärii catedrelor.
În 1948, la Institut a avut loc sustinerea primei teze de candidat (doctor) în stiinte medicale de cä-tre Natalia Gheorghiu, iar în 1963, Nicolae Anestiadi sustine prima tezä de doctor habilitat. Cätre anul 1990, în Institutul de Stat de Medicinä din Chisinäu au fost sustinute 624 de teze de doctor si 86 de teze de doctor habilitat în stiinte medicale. O bunä parte dintre doctorii habiitati au prelungit traditiile scolilor deja existente, fondate de savantii sositi la Chisinäu în 1945, altii au creat scoli stiintifice pro-prii (N. Anestiadi, P. Bätcä, C. Täbärnä, Gh. Paladi, D. Gherman, V. Anestiadi, N. Testemitanu, V. Kant, N. Gheorghiu, E. Maloman, A. Nacu, Gh. Ghidirim, V. Halitova, E. Sleahov, B. Reznic, V. Gheteul si altii).
Un sprijin important în pregätirea cadrelor stiintifice, în dezvoltarea si optimizarea cercetärilor stiintifice îl acordä Laboratorul Central de Cercetäri Stiintifice, fondat în 1962. Conform statutului säu, LCCS coordoneazä metodic si asigurä consultatii cadrelor didactice, doctoranzilor si postdoctoranzilor în efectuarea cercetärilor stiintifice.
Scolile nationale fondate, specializate în diverse domenii stiintifice, au contribuit la pregätirea cadrelor pentru Institutul de Medicinä, precum si pentru organizarea institutiilor de cercetäri din tarä.
În 1959 a fost fondat Institutul de Ftiziopul-monologie, primul director devenind Vasilie Socol, doctor, conferentiar. În 1960, în baza Dispensarului Oncologic Republican, a fost fondat Institutul Oncologic, al cärui director a fost renumitul chirurg-oncolog Ghivi Honelidze. Institutul de Cardiologie a fost creat în 1984 de cätre Mihail Popovici, profesor universitar, academician. În anul 1988 a fost înfiintat Institutul de Cercetäri Stiintifice în Domeniul Ocrotirii Sänätätii Mamei si Copilului, primul director fiind Eugen Gladun, profesor universitar, membru cores-
pondent al ASM. În 2004, în baza Centrului de Neurologie si Neurochirurgie (medic-sef conferentiarul Mihai Casian) a fost fondat Institutul de Neurologie si Neurochirurgie.
În anii '70 ai secolului trecut, Institutul de Stat de Mediciné din Chisinäu deja devenise un centru stiintific si educational de înaltâ calificare, cu bogate traditii în pregätirea cadrelor de medici si farmacisti din republica noasträ. O dovadä convingätoare pri-vind activitatea amplä si recunoasterea succeselor Institutului de Medicinä este atestarea lui, în 1965, cu categoria întâia de Comitetul Unional al favätä-mântului Superior al URSS.
În calitate de institutie medicalä superioarä, Institutul din Chisinäu se plasa pe locul 5 între cele aproape 90 de institutii si facultäti medicale din fosta Uniune. Ca urmare a acestei aprecieri, în 1968, de rând cu Institutul nr. 1 I. Secenov din Moscova, Institutul nr. 1 din Leningrad, Institutul de Medicinä din Kiev si Institutul de Medicinä din Harkov, Institutul de Medicinä din Chisinäu a fost învrednicit de dreptul de a organiza o nouä formä de pregätire a absol-ventilor - prin subordinaturä si internaturä. Aceastä nouä metodä de pregätire a cadrelor medicale a fost mcredintatä doar celor mai prestigioase institutii, fapt ce confirmä mcä o datä succesele incontestabile ale colectivului de muncä la acea etapä.
Pe mäsura consolidärii si perfectionärii colectivului didactic, acumulärii experientei pedagogi-ce, intensificärii si optimizärii sistemului de lucru academic, se Nmbunätäteste si reusita studentilor. Astfel, fiecare al saselea absolvent al institutiei s-a învrednicit de diplomä cu mentiune. Un aport con-siderabil în dezvoltarea si consolidarea Institutului de Medicinä, la diferite etape de activitate a acestuia, l-au adus rectorii: I. Sorocean (1945-1948), medic emerit al RSSM; N. Harauzov (1948-1951), conferenti-ar; N. Ganu (1951-1953), conferentiar; N. Starostenko (1953-1959), profesor universitar, Om emerit în stiin-tä; N. Testemitanu (1959-1963), profesor universitar, Laureat al Premiului de Stat; V. Anestiadi (1963-1986), profesor universitar, academician al ASM, Laureat al Premiului de Stat; L. Cobîleanschi (1986-1994), profesor universitar, Laureat al Premiului de Stat.
Este de mentionat cä odatä cu venirea, în 1986, în postul de rector a lui Leonid Cobîleanschi, Institutul de Stat de Medicinä a fäcut un pas considerabil în nrnbunätätirea stärii tehnico-materiale, a conditi-ilor de muncä si de trai ale colaboratorilor. Fiind de o cumsecädenie si o bonomenie aparte, a depus multe eforturi pentru promovarea colaboratorilor care meritau în posturi de docenti si profesori. A contribuit substantial la revederea planurilor de stu-dii, la nrnbunätätirea procesului metodic si didactic. Sub conducerea profesorului Leonid Cibîleanschi a crescut si mai mult imaginea pozitivä a institutului.
În basa acestor succese, rectorul Leonid Cob-îleanschi a avut argumente cât se poate de plauzibile si serioase pentru a insista sä i se confere Institutului numele profesorului Nicolae Testemitanu.
Al doilea - si poate cel mai important argument - a fost msäsi persoana ilustrului organizator, savant si pedagog, care a fost Nicolae Testemitanu.
Dupä absolvirea Institutului de Medicinä din Chisinäu, în 1951, în promotia numita „de aur", tânärul Nicolae Testemitanu îsi începe activitatea de medic în calitate de chirurg la Spitalul Central Regional din Râscani.
În 1954, absolveste ordinatura clinicä si devine asistent la Catedra Chirurgie Generalä a Institutu-lui de Medicinä. Concomitent, este conducätorul Sectiei medico-sanitare a Ministerului de Interne. Fiind numit, în 1955, medic-sef al Spitalului Clinic Republican, Nicolae Testemitanu acordä o atentie deosebitä organizärii asistentei medicale speciali-zate a populatiei rurale. Tot el este primul redactor al Revistei Ocrotirea sânâtâtii a Ministerului Sänätätii al RSSM, care se editeazä din 1957.
Dupä sustinerea, în 1958, a disertatiei de candidat în stiinte medicale, în martie 1959 este numit în functia de rector al Institutului de Stat de Medicinä. În aceastä functie s-a manifestat ca un conducätor cu initiativä si calitäti deosebite, a contribuit substantial la inaugurarea noilor facultäti, la nrnbunätätirea tehnico-materialä a Institutului.
În aprilie 1963, docentul Nicolae Testemitanu este promovat în postul de Ministru al Sänätätii al Republicii Moldova, în care s-a evidentiat îndeosebi talentul säu de organizator al sänätätii. Tinând cont de cerintele stringente ale populatiei în cadre medicale, a argumentat stiintific necesitatea unor facultäti noi, a cresterii numärului de studenti admisi la anul 1 la Institutul de Medicinä si a scolilor medicale. În acest context, subliniem cä cel mai mare merit si aport a lui Nicolae Testemitanu în functia de ministru constä în pregätirea cadrelor medicale nationale de maltä calificare. Cu sustinerea Ministerului Sänätätii si cu ajutorul colegilor-ministri din alte republici unionale, au fost pregätiti în centrele stiintifice din URSS - Moscova, Sankt Petersburg, Kiev, Harkov -, prin aspirantura cu destinatie specialä, peste 200 de candidati (doctori) în stiinte medicale. De asemenea, a fäcut mult pentru fortificarea bazei tehnico-materiale a institutiilor medicale, implementarea noilor forme si metode progresiste de organizare a asistentei medicale, a rezultatelor stiintifice în profilactica, diagnosticarea si tratamentul maladiilor.
Dupä postdoctoranturä (1968-1970), sustine-rea cu succes a tezei de doctor habilitat în stiinte medicale si conferirea titlului de profesor, în anul 1973, Nicolae Testemitanu este ales prin concurs sef al Catedrei nr. 1 de medicinä socialä si organizare a ocrotirii sänätätii, pe care a condus-o pânä la decesul subit, survenit la 20 septembrie 1986.
Prodigioasä si diversä a fost si activitatea stiinti-ficä a profesorului Nicolae Testemitanu. El este autor a peste 200 de lucräri stiintifice, inclusiv 8 monografii, consacrate problemelor actuale ale medicinei sociale si organizärii ocrotirii sänätätii, istoriei medicinei,
chirurgiei si traumatologiei. Sub conducerea sa au fost sustinute 12 teze de doctor în stiinte medicale.
La initiativa si sub conducerea lui Nicolae Testemitanu a fost fondat Laboratorul stiintific cu problema „argumentarea stiintificâ a câilor de echi-valare a nivelurilor serviciilor medicale populatiei urbane si celei rurale".
În baza cercetârilor stiintifice întreprinse de colectivul catedrei condus de profesorul Nicolae Testemitanu, a fost elaborat si argumentat un concept nou de organizare a asistentei medicale specializate de ambulatoriu, asistentei spitalicesti si de urgentâ a populatiei rurale, care prevedea centralizarea ser-viciului spitalicesc în spitalele centrale raionale si organizarea pe lângâ acestea a statiilor de urgentâ medicalâ, fapt ce a dus la desâvârsirea asistentei specializate de ambulatoriu a populatiei rurale. În acest context, de comun cu specialist din domeniile mate-maticii, economiei, arhitecturii etc., au fost elaborate si propuse 4 proiecte de ambulatorii si 3 proiecte de puncte medicale pentru localitâtile rurale. Conform planului de amplasare a acestor institutii, aprobat de Consiliul de Ministri al Republicii Moldova la 11 octombrie1983, nr. 365, se preconiza ca pânâ în 2010 sâ fie construite institutii medicale de tip nou în toate localitâtile rurale ale republicii.
Pentru elaborarea acestui complex, prin cer-cetâri stiintifice de mare perspectivâ în dezvoltarea asistentei medicale în satele republicii, în acelasi an, 1983, colectivul de autori în frunte cu profesorul Nicolae Testemitanu a fost distins cu Premiul de Stat al Republicii Moldova în domeniul stiintei si tehnicii. Astfel, câtre anul 1991 - anul Independentei Republicii Moldova - au fost date în exploatare 80 de ambulatorii si 174 de puncte medicale de diferite categorii, erau în constructie alte peste 100 de am-bulatorii si puncte medicale.
Profesorul Nicolae Testemitanu a fost nu numai un savant talentat, ci si un pedagog iscusit, un educator priceput al cadrelor tinere. Sub conducerea sa, colectivul catedrei a elaborat si a reeditat îndrumâri metodice pentru studenti si profesori la toate disciplined care se predau la catedrâ. Multi ani la rând catedra ocupa locul de frunte în Institut.
Profesorul Nicolae Testemitanu, concomitent cu lucrul stiintific, pedagogic si educational, acorda o atentie deosebitâ lucrului obstesc. A fost presedin-te al Comitetului Sindical al Institutului, deputat în Sovietul Suprem al republicii (legislaturile 6 si 7). În 1982, la initiativa lui, a fost creatâ Societatea republi-canâ sfiintificâ a social-igienistilor si a organizatorilor ocrotirii sânâtâtii a Republicii Moldova, pe care a condus-o cu succes pânâ în 1986.
Nicolae Testemitanu a fost un mare patriot. El afirma mereu câ „patria, în primul rând, este pragul casei unde te-ai nâscut, satul tâu, tara ta". El considera câ patriotul este nu acel care spune fraze pompoase, dar acel care dovedeste cu fapte concrete dragostea si devotamentul fatâ de patrie. El îsi iubea foarte mult pârintii, avea o atitudine deosebitâ fatâ de consâtenii lui de la Ochiul-Alb, venea des pe acasâ,
se interesa de succesele gospodäriei colective din sat; a contribuit la construirea scolii, casei de culturä, spitalului si grädinitei de copii din localitate. În acest context, voi aduce ca exemple unele expresii ce ni le spunea nouä, colaboratorilor catedrei: „Suntem în mare datorie fatä de oamenii de la sate, care ne cresc pâine!"; "Viata e scurtä - trebuie sä ne gräbim s-o träim"; "Gräbiti-vä sä faceti bine!"; "Trebuie sä ne iubim patria, scumpa noasträ Modovä";„Noi, colabo-ratorii catedrei, suntem veniti din sat, de aceea prin laptele mamelor ni s-a dat sä muncim serios pentru ameliorarea organizärii asistentei medicale, în primul rând, a populatiei sätesti".
Ca medic, a întruchipat în sine întelepciunea lui Hipocrate, interesul lui Galen, fermitatea lui Pirogov, intuitia lui Botkin, umanismul lui Cehov.
Numele lui Nicolae Testemitanu, persoanä si personalitate de o deosebitä anvergurä, vesnic va sträluci în constelatia celor mai talentati medici moldoveni, aläturi de Costache Vîrnav, Nicolae Scli-fosofvchi, Nicolae Zubcu-Codreanu, Lev Tarasevici, Toma Ciorbä.
Astäzi, Universitatea de Stat de Medicinä si Farmacie din Chisinäu, la 25 de ani de când poartä numele lui Nicolae Testemitanu, institutie care în aceastä toamnä si-a särbätorit jubileul de 70 de ani de la fondare, este una dintre cele mai prestigioase institutii superioare din Republica Moldova, recu-noscutä atât în tarä, cât si departe peste hotarele ei. La cele 4 facultäti, în prezent, îsi fac studiile peste 5800 de studenti, inclusiv 1860 din 23 de täri sträine. Absolventii nostri, dând dovadä de înalt profesio-nalism si eticä medicalä, duc faima Universitätii si a Republicii Moldova în multe state din lume.
Procesul de instruire în Universitate este reali-zat astäzi de circa 880 de cadre de maltä calificare, dintre ei 125 doctori habilitati si peste 450 doctori în stiinte medicale. Pregätirea studentilor se efectu-eazä în 4 limbi - roi^nä, englezä, rusä si francezä. Universitatea dispune de o bazä tehnico-materialä modernä, säli de studii bine amenajate, cämine cu reparatie europeanä, cu conditii bune de trai pentru studenti.
În tot ce a obtinut Universitatea de Medicinä si Farmacie Nicolae Testemitanu în ultimii 10-15 ani este meritul domnului Ion Ababii, doctor în stiinte medicale, profesor universitar, academician, rector timp de 18 ani.
Felicitäm colectivul Universitätii cu acest sem-nificativ prilej si cu ocazia jubileului de 70 de ani de activitate si dorim tuturor membrilor ei multä sänätate, prosperitate si realizäri cât mai frumoase pe viitor.
Redactor-sef Constantin Etco,
doctor habilitat în medicinä, profesor universitar, academician al Academiilor internationale Noosfera, Informatizare si Management (Sänätate Publicó, Economie si Management în Medicinó, nr. 6(63), 2015)
