CC BY
39
Dezvoltarea surselor de energie electrica in Republica Moldova inclusiv cu posibila participare a centralei nucleare
I. Comendant, A. Sula, S. Robu, Iu. Dupleva Institutul de Energetica al A§M
Moldova Power Sources Development including Nuclear Power Plant possible participation
I. Comendant, A. Sula, S. Robu, Iu. Dupleva Institute of Power Engineering of ASM
Развитие источников электроэнергии в Республике Молдова, включая возможное участие атомной электростанции
И.Комендант, А. Сула, С. Робу, Ю. Дуплева Институт Энергетики АНМ
Rezumat: Pentru noile conditii a pietei energiei electrice sunt evaluate variantele de acoperire a cererii de energie electrica pentru R. Moldova pana in anul 2030, incercandu-se a se propune cele mai rezonabile solutii §i caile de valorificare a acestora.
Cuvinte cheie: surse de electricitate, acoperirea cererii la energia electrica
Abstract: For the new power market conditions Moldova power sources development options up to 2030 are evaluated, attempting to propose the best solutions in this respect and the ways they be realized.
Keywords: power sources, electricity demand satisfaction
Аннотация: Для новых условий рынка электрической энергии оценены варианты покрытия спроса электрической энергии Республикой Молдова до 2030 года. Предложены рациональные решения и пути их реализации.
Ключевые слова: источники электрической энергии, покрытие спроса на электроэнергию.
Introducere
In ultimii doi ani s-au produs schimbari esentiale a factorilor, care determina optiunile de dezvoltare a surselor de energie electrica pentru Republica Moldova:
a crescut substantial pretul la gazele naturale, de la 80 in 2005 la 170 in 2007, evolutia cre§terii pastrandu-se pana in 2011, cand acesta va ajunge la nivelul occidental european, preturi, care influenteaza palpabil oportunitatea constructiei pe teritoriul tarii a centralelor de tip ciclu combinat, mult promovate anterior §i care §i-au gasit reflectie in Strategia Energetica aprobate in vara 2007; Ucraina a declarat majorarea pretului energiei exportate, cu 0,1 centi/kWh lunar valorile caruia va ajunge la cca. 5 centi/kWh in 2009.
A crescut substantial cererea energiei, in anul 2006 atingand 10-12%. Astfel de evolutie s-ar pastra §i pe viitor, fapt, care ar putea pune in dificultate acoperirea acesteia chiar din sursele din import.
In aceste circumstante, a devenit actuala cunoa§terea raspunsului la intrebarea: care ar trebui sa fie variantele cele mai rezonabile de dezvoltare a surselor pentru Republica Moldova in noile circumstante create §i daca constructia unei centrale nucleare pe teritoriul tarii ar deveni una rezonabila.
In vederea raspunderii la intrebarea data, in anul 2006 s-a efectuat un studiu respectiv, rezultatele caruia sunt prezentate in continuare.
1. Modelul de calcul çi datele initiale pentru efectuarea studiului
În calitate de instrument pentru efectuarea calculelor s-a utilizat modelul WASP /1,2/, recunoscut international §i elaborat de Agentia Internationalâ a Energiei Atomice, fiind destinat elaborârii de variante optime de dezvoltare a surselor de energie electricâ. Au fost utilizate urmâtoarele date initiale:
1. Preturi la gaze: 160, 210, 250 $/1000m3;
2. Preturi la energia de import: 3,5 4,0 5,0 centi/kWh;
3. S-a presupus câ câtre 2008 se va construi 1/3 din interconexiunile noi planifícate de Strategia Energeticâ a Republicii Moldova, adicâ cu Ucraina §i România, câtre 2013 -
punerea în exploatare a celorlalte 2/3 din interconexiunile planifícate;
4. Sursele existente corespund celora reflectate în Tab. 1, fiind scoase din functiune pe parcursul perioadei de analizâ - conform perioadei de viatâ a acestora;
5. În calitate de grupuri candidati, luati în studiul de optimizare, au fost aleçi cele reflectate în Tab.
2 /3,4,5,6,7,8,9/, inclusiv:
- un grup nuclear de 633 MW (corespunzâtor celui de la CNE Cernavoda, România, cu preturi: 1500$/kW (cel mai probabil, dat fiind câ infrastructura este deja construitâ) §i 2000$/kW, pret, des întâlnit în sursele de specialitate;
- grupuri pe cârbune, pretul la combustibil fiind egal cu 120 $/tonâ, puterea calorificâ 6300kkal/kg;
- ciclu combinat de mai multe puteri §i caracteristici;
- turbine pe gaze de mai multe puteri §i caracteristici;
- participarea de centrale mici, cu cap acitatea unitarâ de 5 MW, total 40MW, 1000 $/kW,
randamentul - 45%;
Tab. 1. Lista grupurilor existente
Denumirea Capacitatea, MW
Nodul Hidroenergetic Costeçti 16
CET-2 Chisinau 3x45
CET-1 Chiçinâu 1x10
CET-1 Chiçinâu 1x7
CET-1 Chiçinâu 1x23
CET Nord 1x10
CET Nord 1x10
CET-uri a fabricilor de zahâr 6x3
CET-2 Chiçinâu 3x25
Import Ukraina 13 x 50
Tab. 2. Lista grupurilor candidat
Descrierea Capacitatea, MW Numarul minim de grupuri
TG Rolls-Royce 51 œ
CC Siemens 100 œ
CC Westinghouse Electric 179 œ
CC Siemens 202 œ
Grup nuclear 700 (633) 1
Grup pe cârbune 200 (180) œ
Extinderea CET 1 Chiçinâu 10 1
Instalarea unei turbine pe gaze la CT Munceçhti 6 1
Modernizarea CET Nord 10 1
Instalarea unor turbine pe gaze la CT Sud 20 1
Extindereaa CET Nord 135 1
Import de energie electricâ 50 œ
LEA 330 kV Novodnestrovsc -Bâlti
LEA 400 kV Balti - Suceava §i altele
6. Total au fost examínate 4 scenarii:
1) acoperirea cererii din sursele proprii
2) acoperirea cererii doar din import
3) acoperirea cererii prin combinatia scenariilor 1) §i 2)
4) acoperirea cererii prin impunerea constructiei grupului nuclear §i alegere libera a celorlalti
candidati
7. Perioada de analiza 2005 - 2030
Total au fost calcúlate peste 40 variante, o parte dintre acestea fiind reflectate in Tab. 3, mai detaliat in Tab. 4,5,6.
24
Tab. 3 Variante de calcul
Item Nr de combinatii/Parametrii 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Pretul la gaz $/1000m3 160 210 250
Pretul en din import centi/kWh 3.5 4 5 3.5 4 5 3.5 4 5
Pretul la CNE US$/kW 2000 1500 2000 2000 2000 1500 2000 2000 2000 1500 2000 2000
Varianta 1 (Balansare din sursele proprii) S-a ales liber CNE? Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu
CTA, mil$ 2066.295 2129.917 2129.917 2261.992 2272.866 2385.408 2385.408 2610.491 2428.26 2540.802 2540.802 2765.885
Investitii, mil$ 970.6 970.6 970.6 970.6 970.6 970.6 970.6 970.6 970.6 970.6 970.6 970.6
Chelt exploatare, mil$ 6210.3 6268.7 6268.7 6489.6 7197.6 7518.6 7518.6 8160.7 7982.8 8303.8 8303.8 8945.9
TOTAL, mil$ 7180.9 7239.3 7239.3 7460.2 8168.2 8489.2 8489.2 9131.3 8953.4 9274.4 9274.4 9916.5
Varianta 2 (Pur import energie electricé) S-a ales liber CNE? Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu
CTA, mil$ 1701.691 1851.808 1851.808 2150.358 1818.142 1968.258 1968.258 2268.491 1901.856 2051.72 2051.72 2352.205
Investitii, mil$ 100.51 100.51 100.51 100.51 100.51 100.51 100.51 100.51 100.51 100.51 100.51 100.51
Chelt exploatare, mil$ 5438 5994.7 5994.7 7102.9 5850.9 6407.6 6407.6 7521 6179.3 6736 6736 7849.5
TOTAL, mil$ 5538.51 6095.21 6095.21 7203.41 5951.41 6508.11 6508.11 7621.51 6279.81 6836.51 6836.51 7950.01
Varianta 3 (Combinata, alegere libera) S-a ales liber CNE? Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu
CTA, mil$ 2028.069 2099.813 2099.813 2233.35 2209.204 2332.245 2332.245 2578.328 2344.366 2467.408 2467.408 2713.467
Investitii, mil$ 870.92 870.92 870.92 870.92 870.92 870.92 870.92 870.92 870.92 870.92 870.92 870.92
Chelt exploatare, mil$ 6090.5 6183.8 6183.8 6421.9 6942.7 7319.6 7319.6 8073.3 7620.5 7997.4 7997.4 8748.1
TOTAL, mil$ 6961.42 7054.72 7054.72 7292.82 7813.62 8190.52 8190.52 8944.22 8491.42 8868.32 8868.32 9619.02
Varianta 4 (CNE impusa) S-a ales liber CNE?
CTA, mil$ 2215.673 2158.125 2284.296 2420.426 2382.335 2324.787 2450.959 2588.205 2505.986 2448.438 2574.609 2711.856
Investitii, mil$ 2095.43 1689.37 2095.43 2095.43 2095.43 1689.37 2095.43 2095.43 2095.43 1689.37 2095.43 2095.43
Chelt exploatare, mil$ 4802.6 4944.7 4944.7 5226.3 5438.9 5581 5581 5865 5945 6087.1 6087.1 6371.1
TOTAL, mil$ 6898.03 6634.07 7040.13 7321.73 7534.33 7270.37 7676.43 7960.43 8040.43 7776.47 8182.53 8466.53
25
Varianta 1 Balansare din sursele proprii Varianta 2 Pur import Varianta 3 Combinata: alegere libera Varianta 4 CNE impusa
Optiunea
1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
Pretul energiei de import ($/MWh) 35 40 40 50 35 40 40 50 35 40 40 50 35 40 40 50
Cheltuieli totale primii 10 ani 1052.467 1123.606 1123.606 1266.38 967.98 1038.943 1038.943 1179.869 1082.821 1152.352 1152352 1284.051 1078.458 1140.933 1140.933 1264.889
actualizate primii 20 ani 1833.608 1902.262 1902.262 2033.423 1512.557 1641.258 1641.258 1897.125 1793.395 1869.036 1869036 2006.873 2055.923 1996.435 2122.606 2254.9
(106 USD) 2005-2030 2066.295 2129.917 2129.917 2261.992 1701.691 1851.808 1851.808 2150.358 2028.069 2099.813 2099.813 2233.35 2215.673 2158.125 2284.296 2420.426
Investitiile capitale primii 10 ani 142.314 142.314 142.314 180.29 56.089 56.089 56.089 56.089 167.799 167.799 167.799 202.181 168.907 168.907 168.907 168.907
actualizate primii 20 ani 329.203 329.385 329.385 341.444 56.089 56.089 56.089 56.089 292.817 292.817 292.817 316.36 801.988 644.283 801.988 80.1988
(106 USD) 2005-2030 337.445 337.627 337.627 349.686 56.089 56.089 56.089 56.089 324.134 325.447 324.966 338.551 817.71 660.005 817.71 817.71
Optiunile selectate de dezvoltare
100 MW primii 10 ani 2 2 2 1 0 0 0 0 1 1 1 0 1 1 1 1
CCSS (MW) primii 20 ani 3 3 3 3 0 0 0 0 3 3 3 2 1 1 1 1
2005-2030 4 4 4 4 0 0 0 0 3 3 3 3 1 1 1 1
179 MW primii 10 ani 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0
CCWE (MW) primii 20 ani 2 2 2 2 0 0 0 0 1 1 1 2 0 0 0 0
2005-2030 2 2 2 2 0 0 0 0 1 2 3 3 1 1 1 1
202 MW primii 10 ani 0 0 0 1 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1
CC2M (MW) primii 20 ani 2 2 2 2 0 0 0 0 2 2 2 2 1 1 1 1
2005-2030 2 2 2 2 0 0 0 0 3 3 2 2 1 1 1 1
CETS 5 MW primii 10 ani 3 3 3 3 0 0 0 0 0 0 0 0 4 4 4 4
(MW) primii 20 ani 7 7 7 7 0 0 0 0 0 1 0 0 5 5 5 5
2005-2030 7 7 7 7 0 0 0 0 1 2 1 1 5 5 5 5
Import de electricitate primii 10 ani 30843 25768 25768 22540 30008 30008 30008 29754 30655 24326 24326 20992 26138 26157 26138 25886
(GWh) primii 20 ani 55465 29527 29527 25952 78034 78034 78034 77469 62287 31225 31225 26664 29852 29871 29852 29550
2005-2030 69010 30350 30350 26743 116139 116139 116139 115386 80180 32854 32854 3207106.66 33209 33228 33209 32851
Energía generatä actualizatä (GWh) primii 10 ani 24868
primii 20 ani 38713
2005-2030 43581
Costul mediu actualizat de generare (S/MWh) primii 10 ani 24.150 25.782 25.782 29.058 22.211 23.839 23.839 27.073 24.846 26.442 26441.614 29.464 24.746 26.180 26.180 29.024
primii 20 ani 42.074 43.649 43.649 46.658 34.707 37.660 37.660 43.531 41.151 42.886 42886.487 46.049 47.175 45.810 48.705 51.740
2005-2030 47.413 48.873 48.873 51.903 39.047 42.491 42.491 49.342 46.536 48.182 48.182 51.246 50.840 49.520 52.415 55.539
27
Varianta 1 Balansare din sursele proprii Varianta 2 Pur import Varianta 3 Combinata: alegere libera Varianta 4 CNE impusa
Optiunea
s б 7 s s б 7 s s б 7 s s б 7 s
Pretul energiei de import (S/MWh) 3s 40 40 so 3s 4o 4o so 3s 4o 4o so 3s 4o 4o so
Cheltuieli totale actualizate (106 USD) primii 10 ani 1114.153 1187.251 1187251 1187.251 1036.573 1107.536 1107.536 1249.462 1145.739 1218.323 1218.323 1363.49 1163.876 1163.876 1163.876 1163.876
primii 20 ani 1990.971 2095931 2095.931 2095.931 1618.625 1747.326 1747.326 2004.729 1936.089 2058.098 2058.098 2274.882 2201.788 2201.788 2201.788 2201.788
2005-2030 2272.866 2385.408 2385.408 2610.491 1818.142 1968.258 1968.258 2268.491 2209.204 2332.245 2332.245 2578.328 2382.335 2324.787 2450.959 2588.205
Investitiile capitale actualizate (106 USD) primii 10 ani 142.314 142.314 142.314 142.314 56.089 56.089 56.089 56.089 167.799 167.799 167799 167.799 168.907 168.907 168.907 168.907
primii 20 ani 316.918 316.918 316.918 316.918 56.089 56.089 56.089 56.089 292.817 305500 305.5 292.817 801.988 801.988 801.988 801.988
2005-2030 341.941 342.941 342.941 342.941 56.089 56.089 56.089 56.089 324.134 313742 313.742 323.654 817.71 817.71 817.71 817.71
Optiunile selectate de dezvoltare
80 MW Retehnologizare CET-2 (MW) primii 10 ani
primii 20 ani
2005-2030
100 MW primii 10 ani 2 2 2 2 1 1 1 1 1 1 1 1
CCSS (MW) primii 20 ani 2 2 2 2 3 2 2 3 1 1 1 1
2005-2030 5 5 5 5 3 3 3 3 1 1 1 1
179 MW primii 10 ani 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
CCWE (MW) primii 20 ani 2 2 2 2 1 1 1 1 0 0 0 0
2005-2030 2 2 2 2 3 1 1 3 1 1 1 1
Retehnologizäri primii 10 ani 3 3 3 3 0 0 0 0 4 4 4 4
CETS (MW) primii 20 ani 5 5 5 5 1 0 0 1 5 5 5 5
2005-2030 5 5 5 5 2 0 0 1 5 5 5 5
Import de electricitate primii 10 ani 30843 30843 23774 30843 30028 30028 30028 30028 30655 30655 30655 30655 26138 26138 26138 26138
(GWh) primii 20 ani 55465 55465 32150 55465 78074 78074 78074 78074 62287 62287 62287 62287 29852 29852 29852 29852
2005-2030 69010 69010 37428 69010 116191 116191 116191 116191 80180 80180 80180 80180 33209 33209 33209 33209
primii 10 ani 24868
Energia generatä actualizatä (GWh) primii 20 ani 38713
2005-2030 43581
primii 10 ani 25.5651 27.242 27242.3 99 27.242 23.785 25.413 25.413 28.670 26.290 27.955 27.955 31.286 26.706 26.706 26.706 26.706
Costul mediu actualizat de primii 20 ani 45.684 48092.770 48.093 48.093 37.141 40.094 40.094 46.000 44.425 47.225 47.225 52.199 50.522 50.522 50.522 50.522
(S/MWh) 2005-2030 52.153 54.735 54.735 59.900 41.719 45.163 45.163 52.052 50.692 53.515 53.515 59.162 54.665 53.344 56.239 59.388
29
Tab. 6. Detalii la cazul pretul gazelor naturale 250 $/1000m3
Varianta 1 Balansare din sursele proprii Varianta 2 Pur import Varianta 3 Combinata: alegere libera Varianta 4 CNE impusa
Optiunea
9 10 11 12 9 10 11 12 9 10 11 12 9 10 11 12
Pretul energiei de import ($/MWh) 35 40 40 50 35 40 40 50 35 40 40 50 35 40 40 50
Cheltuieli totale actualizate primii 10 ani 1154.309 1227.407 1227.407 1227407 1082.222 1153.185 1153.185 1295.111 1186875 1259459 1259459 1404626 1222907 1285383 1285383 1285383
(106 USD) primii 20 ani 2111.221 2216.18 2216.18 2216180 1694.081 1822.782 1822.782 2080.185 2050114 2153607 2153607 2379446 2308897 2249409 2375581 2375581
2005-2030 2428.26 2540.802 2540.802 2765.885 1901.856 2051.72 2051.72 2352.205 2344.366 2467.408 2467.408 2713.467 2505.986 2448.438 2574.609 2711.856
Investitiile capitale actualizate primii 10 ani 142.314 142.314 142.314 142.314 56.089 56.089 56.089 56.089 167799 167799 167799 167799 168907 168907 168907 168907
(106 USD) primii 20 ani 316.918 316.918 316.918 316.918 56.089 56.089 56.089 56.089 305500 292817 292817 293682 801988 644283 801988 801988
2005-2030 342.941 342.941 342.941 342.941 56.089 56.089 56.089 56.089 313742 313955 314435 324519 817710 660005 817710 817710
Optiunile selectate de dezvoltare
80 MW Retehnologizare CET-2 (MW) primii 10 ani
primii 20 ani
2005-2030
100 MW primii 10 ani 2 2 2 2 1 1 1 1 1 1 1 1
CCSS (MW) primii 20 ani 2 2 2 2 2 2 2 3 1 1 1 1
2005-2030 5 5 5 5 3 3 3 3 1 1 1 1
179 MW primii 10 ani 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
CCWE (MW) primii 20 ani 2 2 2 2 1 1 1 1 0 0 0 0
2005-2030 2 2 2 2 1 1 1 2 1 1 1 1
Retehnologizäri primii 10 ani 3 3 3 3 0 0 0 0 4 4 4 4
CETS (MW) primii 20 ani 5 5 5 5 0 1 1 1 5 5 5 5
2005-2030 5 5 5 5 0 1 1 1 5 5 5 5
Import de electricitate primii 10 ani 30843 30843 30843 30843 30008 30008 30008 30008 30655 30655 30655 30655 26138 26138 26138 26138
(GWh) primii 20 ani 55465 55465 55465 55465 78034 78034 78034 78034 62287 62287 62287 62253 29852 29852 29852 29852
2005-2030 69010 69010 69010 69010 116139 116139 116139 116139 80180 80180 80180 80146 33209 33209 33209 33209
Energia generatä actualizatä (GWh) primii 10 ani 24868
primii 20 ani 38713
2005-2030 43581
Costul mediu actualizat de generare (S/MWh) primii 10 ani 26.487 28.164 28.164 28163.810 24.832 26.461 26.461 29.717 27233.7716 28899.26803 28899.26803 32230.238 28060.554 29494.114 29494.114 29494.114
primii 20 ani 48.444 50.852 50.852 50851.977 38.872 41.825 41.825 47.731 47041.46302 49416.191 49416.191 54598.242 52979.441 51614.442 54509.557 54509.557
2005-2030 55.718 58.301 58.301 63.465 43.640 47.078 47.078 53.973 53.793 56.617 56.617 62.263 57.502 56.181 59.076 62.226
31
2. Analiza rezultatelor La capitolul Investit» si Cheltuieli
1. Daca comparâm primele 3 scenarii de dezvoltare a surselor vom constata câ cel mai ieftin din punct de vedere a cheltuielilor total actualízate (CTA) este varianta 2, pur import, pentru toate preturile la gaze §i energie de import alese în calcul. Aceastâ variantâ asigurâ §i cel mai mic efort investitional , de circa 100 milioane $, vizavi de 970 milioane $ în varianta 1, acoperirea cererii din sursele proprii, §i 870 milioane $ în varianta 3, acoperirea cererii prin combinatia variantelor 1) §i 2).
2. Atât variantele din optiunea 1 - acoperirea cererii din sursele proprii, precum §i din optiunea 3 - combinatâ, se bazeazâ pe utilizarea de centrale electrice tip ciclu combinat §i altele, de capacitate micâ, care ar putea fi bazate pe alte tehnologii, dar toate orientate la utilizarea gazelor naturale, fapt care duce la dependenta masivâ de sursele de gaze din est, în acest mod afectând substantial securitatea energeticâ a târii.
3. Grupul nuclear nu este ales în nici unul din cele 3 scenarii, motivul fiind urmâtorul. Grupul este de mare putere, din care motiv, el, având o probabilitate de ieçire din functiune, duce la încâlcarea limitei tehnice a parametrului LOLP (Lost of Load Probability- Probabilitatea pierderii puterii). Bunâoarâ, în primele 10 luni ale anului 2006 în Ucraina, la cele 4 centrale atomice, au avut loc 30 de opriri ale blocurilor nucleare, fapt care a dus la diminuarea producerii de energie cu aproape 2 miliarde kWh (aproximativ atâta livreazâ anual Union Fenosa în Moldova consumatorilor sâi). Dupâ cum e §tiut, conform normativelor CSI, consumatorii pot fi lipsiti de energie pe întreg an în mârime nu mai mare de 2 zile (conform normativelor occidentale - 2 ore). În cazul impunerii grupului nuclear, aceastâ duratâ depâ§e§te 10 zile. Cu alte cuvinte, în situatia când grupul nuclear ar ieçi din functiune în timpul iernii §i lipsi puterea necesarâ pentru importul celor 633 MW (grupul nuclear de 700 MW elibereazâ în retea doar 633 MW, 67MW fiind utilizati pentru consum propriu) dispâruti, consumatorii ar râmâne pe o perioadâ îndelungatâ fârâ energie. Considerând, totodatâ, câ s-ar fi gâsit aceastâ putere, sau câ tara este gata sâ îndure astfel de sacrificii, a fost calculatâ optiunea, prin care modelului WASP i se impune constructia grupului nuclear, care va intra în functiune în anul 2015. Conform rezultatelor obtinute, din multitudinea conditiilor propuse (pret la gaze, pret la energia importatâ, investitii specifice ale grupului nuclear, etc.), varianta cu grup nuclear este mai ieftinâ decât varianta 1 (acoperirea cererii din sursele proprii, fârâ grup nuclear) §i varianta 3 (acoperirea cererii prin combinatia varantelor 1) §i 2)) doar în 4 din cele 12 combinatii, prezentate în Tab. 3. Acestea sunt:
a) Pret gaze 210 $/1000m3, pretul energiei de import 4 centi/kWh, pretul grupului nuclear 1500 $/kW (diferenta maximâ în CTA = 61 milioane $);
b) Pret gaze 210 $/1000m3, pretul energiei de import 5 centi/kWh, pretul grupului nuclear 2000 $/kW (diferenta maximâ în CTA = 22 milio ane $);
c) Pret gaze 250 $/1000m3, pretul energiei de import 4 centi/kWh, pretul grupului nuclear 1500 $/kW (diferenta maximâ în CTA = 92 milioane $);
d) Pret gaze 250 $/1000m3, pretul energiei de import 5 centi/kWh, pretul grupului nuclear 2000 $/kW (diferenta maximâ în CTA = 54 milioane $);
Totodatâ, realizarea acestor din urmâ scenarii, legate de constructia grupului nuclear, cere substantial mai multe investitii, decât în celelalte variante: 1689 milioane dolari (grup nuclear 1500 $/kW) §i 2450 milioane dolari (grup nuclear 2000 $/kW), fatâ de maxim 970 milioane dolari în variantele fârâ participarea grupului nuclear. Este important de mentionat câ, în timp ce în variantele fârâ participarea grupului nuclear investitiile în constructia de centrale sunt aproximativ uniform repartizate pe perioada de analizâ (pânâ în 2030), în varianta cu grup nuclear, grosul investitiilor revine celor 6 ani de constructie a acestuia §i este egal cu aproape 1 miliard de $, în cazul grupului cu investitii specifice de 1500 $/kW §i
1,4 miliard de $ (411 $/cap de locuitor al republicii), în cazul grupului cu investitii specifice
de 2000 $/kW, sume extrem de mari pentru o a§a tarä micä, cum este Republica Moldova. Dat fiind cä tara se distinge printr-un risc investitional pronuntat, atât creditele, cât §i investitiile venite de la investitori se a§teaptä a fi eliberate cu termene restrânse de recuperare, fapt care va duce la scumpirea substantialä a energiei. La toate perceperea unui credit din partea statului de cca. 1 miliard de dolari pentru constructia grupului nuclear de 6ЗЗ MW va face tara §i mai riscantä, datä fiind suma foarte mare §i pericolul întârzierii sau incapacitatea întoarcerii creditului. În variantele sus analizate, rata de rentabilitate a investitiilor a fost luatä egalä cu 10%, iar perioada de amortizare - З0 ani, adicä perioadei de viatä a grupului nuclear. În realitate, msä, un credit sau o investitie de nivelul unui miliard de dolari nu vor fi eliberate, presupunem, decât cu o perioadä de amortizare nu mai mare de 15 ani, fapt care §i va duce la scumpirea palpabilä a energiei.
4. Grupurile candidat pe cärbune alese pentru calcul au fost respinse de modelul de optimizare ca fiind prea scumpe. Amintim, pretul grupului cärbune a constituit 1400 $/kW, iar pretul la cärbune 120 $/tonä.
5. Este de mentionat cä optiunea de acoperire a cererii în baza importului de energie se distinge prin cheltuieli (ne actualizate) mult mai mici decât celelalte optiuni în analizä, diferenta fatä de varianta 1 (balansare din sursele proprii) §i Varianta З (combinatä) constituind 1,1 - 2,6 miliarde dolari SUA, în dependentä de pretul la gaze §i pretul energiei de import, majorându-se cu creçterea pretului la gaze §i mic§orându-se cu creçterea pretului energiei de import (vezi Tab. 3).
La capitolul Pretul energiei produse
Pretul mediu anual al energiei produse de grupul ales în analizä depinde de mai multi factori, cei mai importanti fiind: pretul combustibilului; cheltuielile de exploatare; costul d e capital, dependent, la rândul säu de perioada de recuperare a investitiilor §i rata de rentabilitate asupra investitiilor;
randamentul grupului; nivelul mcärcärii grupului, înglobat în varianta respectivä de dezvoltare a
surselor, adicä, grupul, aläturi de celelalte grupuri alese de modelul de optimizare, nu poate produce mai multä energie, decât modelul îi stabilere pentru acoperirea cererii de energie, etc. Pornind de la aceçti parametri au fost examinate preturile la energia electricä produsä de:
a) grupul nuclear 700 MW, mentionat mai sus.
b) grupul pe cärbune 200MW (la bare eliberând 180MW), descris mai sus.
c) grupul ciclu combinat 100MW pe gaze, prezentat în Tab. 2.
Pentru toate aceste grupuri au fost calculate preturile de producere pe parcursul primilo r 15 ani de functionare, având 2 oportunitäti de investitii:
A) grupul sau centrala electricä respectivä este construitä de un investitor privat, care aplicä o ratä de rentabilitate de 10% asupra investitiilor efectuate;
B) grupul sau centrala electricä respectivä este construitä în baza unui împrumut de stat preferential, rata de rentabilitate asupra cäruia, mpreunä cu procentul pe credit, este în jurul de 5%.
În calitate de variante de mcärcare a grupurilor au fost alese 2 versiuni: Perioada de utilizare a puterii maxime (Tm) - conform valorilor calculate de modelul computerizat de optimizare, precum §i 8000 ore (adicä, functionarea grupului la capacitatea maximä, practic, pe parcursul întregului an), iar pentru grupurile pe cärbune, aditional analizate mai jos s-a examinat §i cazul cu Tm = 5000 ore (mcärcare mult probabilä în legäturä cu forma ne uniformä a curbei sarcinii de consum, caracteristicä R.Moldova). Calculele efectuate pentru conditiile enumärate sunt prezentate în Tab. 7-11, din care pot fi trasate urmätoarele concluzii:
Anii 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030
Rata de rentabilitate = 10%
Tm, ore pe an (in complex cu alte grupuri) 4081 4643 4903 5471 5732 5987 6220 6442 6593 6714 6759 6801 6608 6686 6769 6806
15 ani amortizarea Pretul, centi/kWh 10,8 9,4 8,7 7,6 7,1 6,6 6,2 5,8 5,5 5,2 5,0 4,8 4,7 4,4 4,2 2,0
Ponderea investitiilor in pret, % 76 74 73 71 70 68 66 65 63 62 60 58 57 55 52 0
30 ani amortizarea Pretul, centi/kWh 9,2 8,1 7,6 6,8 6,4 6,1 5,8 5,5 5,3 5,1 5,0 4,9 4,9 4,7 4,6 4,5
Ponderea investitiilor in pret, % 72 70 69 67 66 65 64 63 62 61 60 59 59 58 56 55
Tm, ore pe an 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000
15 ani amortizarea Pretul, centi/kWh 6.07 5.90 5.73 5.56 5.39 5.23 5.06 4.89 4.72 4.55 4.38 4.22 4.05 3.88 3.71 1.86
Ponderea investitiilor in pret, % 69 68 68 67 66 64 63 62 61 59 58 56 54 52 50 0
30 ani amortizarea Pretul, centi/kWh 5.2 5.1 5.1 5.0 4.9 4.8 4.7 4.6 4.6 4.5 4.4 4.3 4.2 4.1 4.0 4.0
Ponderea investitiilor in pret, % 64 64 63 63 62 61 61 60 59 58 58 57 56 55 54 53
Rata de rentabilitate = 5%
Tm, ore pe an 4081 4643 4903 5471 5732 5987 6220 6442 6593 6714 6759 6801 6608 6686 6769 6806
15 ani amortizarea Pretul, centi/kWh 7,6 6,7 6,3 5,6 5,3 5,0 4,8 4,6 4,4 4,3 4,1 4,0 4,0 3,9 3,8 2,0
Ponderea investitiilor in pret, % 66 64 63 61 59 58 57 55 54 53 52 51 50 49 47 0
30 ani amortizarea Pretul, centi/kWh 6,2 5,5 5,2 4,7 4,5 4,3 4,1 4,0 3,9 3,8 3,7 3,7 3,7 3,6 3,5 3,5
Ponderea investitiilor in pret, % 58 56 55 53 52 51 50 49 48 47 46 46 45 44 44 43
Tm, ore pe an 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000
15 ani amortizarea Pretul, centi/kWh 4.40 4.33 4.26 4.19 4.11 4.04 3.97 3.90 3.82 3.75 3.68 3.60 3.53 3.46 3.39 1.86
Ponderea investitiilor in pret, % 58 57 56 56 55 54 53 52 51 50 49 48 47 46 45 0
30 ani amortizarea Pretul, centi/kWh 3.7 3.6 3.6 3.6 3.5 3.5 3.5 3.4 3.4 3.4 3.3 3.3 3.2 3.2 3.2 3.1
Ponderea investitiilor in pret, % 49 49 48 48 47 47 46 46 45 44 44 43 43 42 41 41
Tabel. 8. Pretul energiei produse la grupul Ciclu Combinat pentru conditiile R.Moldova, 650$/kW
Anii 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026
Rata de rentabilitate = 10%
Tm, ore pe an (in complex cu alte grupuri) 7407 7407 7407 7398 5418 5447 5458 5588 5620 5655 5755 5884 6147 6415 6681 6839
15 ani amortizarea Pretul, centi/kWh 7,9 7,8 7,7 7,7 9,0 8,9 8,8 8,6 8,4 8,3 8,2 8,0 7,7 7,5 7,2 6,3
Ponderea investitiilor in pret, % 22 21 21 20 22 21 20 19 18 17 16 15 14 13 12 0
30 ani amortizarea Pretul, centi/kWh 7,5 7,5 7,5 7,4 8,7 8,6 8,6 8,4 8,4 8,3 8,2 8,0 7,8 7,6 7,4 7,2
Ponderea investitiilor in pret, % 18 18 18 17 20 19 19 18 18 17 16 16 15 14 14 13
Tm, ore pe an 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000
15 ani amortizarea Pretul, centi/kWh 7.3 7.3 7.2 7.1 7.1 7.0 6.9 6.9 6.8 6.8 6.7 6.6 6.6 6.5 6.4 5.7
Ponderea investitiilor in pret, % 22 21 21 20 22 21 20 19 18 17 16 15 14 13 12 0
30 ani amortizarea Pretul, centi/kWh 7.0 7.0 6.9 6.9 6.9 6.8 6.8 6.8 6.8 6.7 6.7 6.7 6.6 6.6 6.6 6.5
Ponderea investitiilor in pret, % 18 18 18 17 20 19 19 18 18 17 16 16 15 14 14 13
Rata de rentabilitate = 5%
Tm, ore pe an 7407 7407 7407 7398 5418 5447 5458 5588 5620 5655 5755 5884 6147 6415 6681 6839
15 ani amortizarea Pretul, centi/kWh 7,3 7,2 7,2 7,2 8,4 8,3 8,2 8,1 8,0 8,0 7,8 7,7 7,5 7,3 7,1
Ponderea investitiilor in pret, % 15 15 15 14 16 16 15 15 14 14 13 13 12 11 10
30 ani amortizarea Pretul, centi/kWh 6,9 6,9 6,9 6,9 8,0 8,0 7,9 7,8 7,8 7,7 7,6 7,5 7,4 7,2 7,0 6,9
Ponderea investitiilor in pret, % 12 11 11 11 13 12 12 12 11 11 11 10 10 9 9 9
Tm, ore pe an 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000
15 ani amortizarea Pretul, centi/kWh 6.8 6.7 6.7 6.7 6.6 6.6 6.6 6.6 6.5 6.5 6.5 6.4 6.4 6.4 6.3 5.7
Ponderea investitiilor in pret, % 15 15 15 14 16 16 15 15 14 14 13 13 12 11 10 0
30 ani amortizarea Pretul, centi/kWh 6.5 6.4 6.4 6.4 6.4 6.4 6.4 6.4 6.3 6.3 6.3 6.3 6.3 6.3 6.3 6.2
Ponderea investitiilor in pret, % 11 11 11 11 11 10 10 10 10 10 9 9 9 9 9 8
Anii 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 2030
Rata de rentabilitate = 10%
Tm, ore pe an 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000
15 ani amortizarea Pretul, centi/kWh 10,6 10,3 10,1 9,8 9,6 9,3 9,1 8,8 8,6 8,3 8,1 7,8 7,6 7,3 7,1 4,3
Ponderea investitiilor in pret, % 59,1 58,1 57,0 55,9 54,8 53,6 52,3 50,9 49,5 48,0 46,4 44,7 42,9 40,9 38,8 0,0
30 ani amortizarea Pretul, centi/kWh 9,3 9,2 9,1 9,0 8,8 8,7 8,6 8,5 8,3 8,2 8,1 8,0 7,8 7,7 7,6 7,5
Ponderea investitiilor in pret, % 53,6 52,9 52,3 51,6 50,9 50,2 49,5 48,8 48,0 47,2 46,4 45,6 44,7 43,8 42,9 41,9
Tm, ore pe an 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000
15 ani amortizarea Pretul, centi/kWh 7,4 7,2 7,1 6,9 6,8 6,6 6,5 6,3 6,1 6,0 5,8 5,7 5,5 5,4 5,2 3,5
Ponderea investitiilor in pret, % 52,9 51,9 50,8 49,7 48,5 47,3 46,1 44,7 43,3 41,8 40,3 38,6 36,9 35,0 33,1 0,0
30 ani amortizarea Pretul, centi/kWh 5,6 6,5 6,5 6,4 6,3 6,2 6,1 6,1 6,0 5,9 5,8 5,8 5,7 5,6 5,5 5,4
Ponderea investitiilor in pret, % 47,3 46,7 46,1 45,4 44,7 44,0 43,3 42,6 41,8 41,0 40,3 39,4 38,6 37,8 36,9 36,0
Rata de rentabilitate = 5%
Tm, ore pe an 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000
15 ani amortizarea Pretul, centi/kWh 8,1 8,0 7,9 7,8 7,7 7,6 7,5 7,4 7,3 7,2 7,0 6,9 6,8 6,7 6,6 4,3
Ponderea investitiilor in pret, % 46,6 45,9 45,2 44,4 43,6 42,8 42,0 41,1 40,3 39,4 38,4 37,5 36,5 35,5 34,4 0,0
30 ani amortizarea Pretul, centi/kWh 7,0 7,0 6,9 6,9 6,8 6,8 6,7 6,7 6,6 6,6 6,5 6,5 6,4 6,3 6,3 6,2
Ponderea investitiilor in pret, % 38,4 38,0 37,5 37,0 36,5 36,0 35,5 34,9 34,4 33,9 33,3 32,7 32,2 31,6 31,0 30,4
Tm, ore pe an 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000
15 ani amortizarea Pretul, centi/kWh 5,9 5,8 5,7 5,7 5,6 5,5 5,4 5,4 5,3 5,2 5,2 5,1 5,0 5,0 4,9 3,5
Ponderea investitiilor in pret, % 40,5 39,8 39,1 38,3 37,6 36,8 36,0 35,2 34,4 33,6 32,7 31,8 30,9 30,0 29,0 0,0
30 ani amortizarea Pretul, centi/kWh 5,2 5,1 5,1 5,1 5,0 5,0 5,0 4,9 4,9 4,9 4,8 4,8 4,8 4,7 4,7 4,7
Ponderea investitiilor in pret, % 32,7 32,3 31,8 31,4 30,9 30,4 30,0 29,5 29,0 28,5 28,0 27,5 27,0 26,4 25,9 25,4
Anii 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1G 11 12 13 14 15 2030
Rata de rentabilitate = 10%
Tm, ore pe an 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000
15 ani amortizarea Pretul, centi/kWh 7.9 7.8 7.6 7.5 7.3 7.2 7.1 6.9 6.8 6.6 6.5 6.3 6.2 6.1 5.9 4.3
Ponderea investitiilor in pret, % 45.2 44.2 43.1 42.0 40.9 39.7 38.5 37.2 35.9 34.5 33.1 31.6 30.0 28.4 26.6 0.0
30 ani amortizarea Pretul, centi/kWh 7.2 7.1 7.1 7.0 6.9 6.8 6.8 6.7 6.6 6.6 6.5 6.4 6.3 6.3 6.2 6.1
Ponderea investitiilor in pret, % 39.7 39.1 38.5 37.9 37.2 36.6 35.9 35.2 34.5 33.8 33.1 32.3 31.6 30.8 30.0 29.2
Tm, ore pe an 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000
15 ani amortizarea Pretul, centi/kWh 5.7 5.6 5.5 5.5 5.4 5.3 5.2 5.1 5.0 4.9 4.8 4.7 4.6 4.6 4.5 3.5
Ponderea investitiilor in pret, % 39.1 38.1 37.1 36.1 35.0 33.9 32.8 31.6 30.4 29.1 27.8 26.4 25.0 23.6 22.0 0.0
30 ani amortizarea Pretul, centi/kWh 5.3 5.2 5.2 5.1 5.1 5.0 5.0 5.0 4.9 4.9 4.8 4.8 4.7 4.7 4.6 4.6
Ponderea investitiilor in pret, % 33.9 33.4 32.8 32.2 31.6 31.0 30.4 29.8 29.1 28.5 27.8 27.1 26.4 25.7 25.0 24.3
Rata de rentabilitate = 5%
Tm, ore pe an 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000
15 ani amortizarea Pretul, centi/kWh 6.5 6.4 6.4 6.3 6.3 6.2 6.1 6.1 6.0 5.9 5.9 5.8 5.8 5.7 5.6 4.3
Ponderea investitiilor in pret, % 33.3 32.7 32.0 31.3 30.7 30.0 29.3 28.5 27.8 27.1 26.3 25.5 24.7 23.9 23.1 0.0
30 ani amortizarea Pretul, centi/kWh 5.9 5.9 5.8 5.8 5.8 5.7 5.7 5.7 5.6 5.6 5.6 5.5 5.5 5.5 5.5 5.4
Ponderea investitiilor in pret, % 26.3 25.9 25.5 25.1 24.7 24.3 23.9 23.5 23.1 22.6 22.2 21.8 21.3 20.9 20.4 20.0
Tm, ore pe an 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000
15 ani amortizarea Pretul, centi/kWh 4.8 4.8 4.8 4.7 4.7 4.6 4.6 4.6 4.5 4.5 4.5 4.4 4.4 4.3 4.3 3.5
Ponderea investitiilor in pret, % 28.0 27.4 26.8 26.2 25.6 25.0 24.4 23.7 23.1 22.4 21.7 21.0 20.3 19.6 18.9 0.0
30 ani amortizarea Pretul, centi/kWh 4.5 4.4 4.4 4.4 4.4 4.4 4.3 4.3 4.3 4.3 4.3 4.2 4.2 4.2 4.2 4.2
Ponderea investitiilor in pret, % 21.7 21.4 21.0 20.7 20.3 20.0 19.6 19.3 18.9 18.5 18.2 17.8 17.4 17.0 16.7 16.3
Anii 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 2030
Rata de rentabilitate = 10%
Tm, ore pe an 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000
15 ani amortizarea Pretul, centi/kWh 9.6 9.4 9.3 9.1 9.0 8.9 8.7 8.6 8.4 8.3 8.1 8.0 7.9 7.7 7.6 6.0
Ponderea investitiilor in pret, % 37.4 36.4 35.4 34.4 33.4 32.3 31.2 30.0 28.9 27.6 26.4 25.0 23.7 22.3 20.8 0.0
30 ani amortizarea Pretul, centi/kWh 8.9 8.8 8.7 8.6 8.6 8.5 8.4 8.4 8.3 8.2 8.1 8.1 8.0 7.9 7.9 7.8
Ponderea investitiilor in pret, % 32.3 31.7 31.2 30.6 30.0 29.4 28.9 28.2 27.6 27.0 26.4 25.7 25.0 24.4 23.7 23.0
Tm, ore pe an 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000
15 ani amortizarea Pretul, centi/kWh 7.1 7.0 6.9 6.8 6.7 6.6 6.5 6.5 6.4 6.3 6.2 6.1 6.0 5.9 5.8 4.9
Ponderea investitiilor in pret, % 31.6 30.7 29.8 28.9 27.9 26.9 25.9 24.9 23.9 22.8 21.7 20.5 19.3 18.1 16.9 0.0
30 ani amortizarea Pretul, centi/kWh 6.6 6.6 6.5 6.5 6.5 6.4 6.4 6.3 6.3 6.2 6.2 6.1 6.1 6.1 6.0 6.0
Ponderea investitiilor in pret, % 26.9 26.4 25.9 25.4 24.9 24.4 23.9 23.3 22.8 22.2 21.7 21.1 20.5 19.9 19.3 18.7
Rata de rentabilitate = 5%
Tm, ore pe an 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000
15 ani amortizarea Pretul, centi/kWh 8.2 8.1 8.0 8.0 7.9 7.9 7.8 7.7 7.7 7.6 7.5 7.5 7.4 7.4 7.3 6.0
Ponderea investitiilor in pret, % 26.5 26.0 25.4 24.8 24.2 23.6 23.0 22.4 21.8 21.2 20.5 19.9 19.2 18.5 17.8 0.0
30 ani amortizarea Pretul, centi/kWh 7.5 7.5 7.5 7.5 7.4 7.4 7.4 7.3 7.3 7.3 7.2 7.2 7.2 7.1 7.1 7.1
Ponderea investitiilor in pret, % 20.5 20.2 19.9 19.5 19.2 18.8 18.5 18.2 17.8 17.5 17.1 16.8 16.4 16.0 15.7 15.3
Tm, ore pe an 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000
15 ani amortizarea Pretul, centi/kWh 6.2 6.2 6.1 6.1 6.0 6.0 6.0 5.9 5.9 5.9 5.8 5.8 5.7 5.7 5.7 4.9
Ponderea investitiilor in pret, % 21.8 21.3 20.8 20.3 19.8 19.3 18.8 18.3 17.7 17.2 16.6 16.1 15.5 14.9 14.3 0.0
30 ani amortizarea Pretul, centi/kWh 5.8 5.8 5.8 5.8 5.7 5.7 5.7 5.7 5.7 5.6 5.6 5.6 5.6 5.6 5.5 5.5
Ponderea investitiilor in pret, % 16.6 16.3 16.1 15.8 15.5 15.2 14.9 14.6 14.3 14.1 13.8 13.5 13.2 12.9 12.6 12.3
6. In cazul impunerii grupul nuclear in calcul (vezi Tab. 3, Varianta 1, nr. combinatiei 10), pentru conditiile: 1500$/kW investitii in grupul nuclear, pretul la gaze pentru celelalte centrale alese constituie 250 $/1000m3 gaz, iar investitiile trebuie recuperate in 15 ani,
grupul nuclear se incarcä slab in primii 15 ani: de la Tm = 4081 ore in anul 2015 pänä la 6769 ore in anul 2029, fapt care duce la scumpirea energiei, pretul variind de la 10,8 centi/kWh in primul an de functionare pänä la 4,2 centi/kWh in anul 15 (vezi. Tab.7), media ponderatä fiind de 6,1 centi/kWh in cazul rentabilitätii investitionale de 10% §i 4,8 centi/kWh in cazul rentabilitätii investitionale de 5%. Dacä insä centrala nuclearä reu§e§te sä-§i vändä surplusul de energie, pe care aceasta este in stare sä o producä, adicä ea ar functiona cu un Tm=8000 ore pe an, atunci pretul energiei mediu ponderat in cei 15 ani de analizä va deveni 4,7 centi/kWh in cazul rentabilitätii de 10% §i 3,7 centi/kWh in cazul rentabilitätii de 5%.
Pretul energiei produse de grupul nuclear se mic§oreazä §i mai mult dacä perioada de amortizare a investitiilor, adicä perioada de recuperare a acestora, se märe§te de la 15 la 30 ani, cu alte cuvinte, pänä la perioada de viatä a grupului nuclear, care, de fapt, conform surselor existente, ar putea fi §i 40 ani. Pretul mediu ponderat in primii 15 devine egal cu 5,8 centi/kWh in cazul rentabilitätii investitionale de 10% §i 4,1 centi/kWh in cazul rentabilitätii investitionale de 5%. Dacä insä centrala nuclearä reu§e§te sä-§i vändä surplusul de energie, pe care aceasta este in stare sä o producä, adicä ea ar functiona cu un Tm=8000 ore pe an, atunci pretul energiei mediu ponderat in cei 15 ani de analizä va deveni 4,4 centi/kWh in cazul rentabilitätii de 10% §i 3,1 centi/kWh in cazul rentabilitätii de 5%. In formä compactä aceste rezultate sunt prezentate in Tab. 12.
Tab. 12. Pretul energiei produse la grupul nuclear de 633MW (CNE Cernavoda)
Rata de rentabilitate,% 10 5
Tm, ore 60271 80002 60271 80002
Perioada de recuperare a investitiilor, ani 15 30 15 30 15 30 15 30
Pretul mediu al 9 energiei in primii 15 ani de functionare a 9 grupului nuclear, centi/kWh 6,1 5,8 4,9 4,6 4,8 4,2 3,9 3,4
1) Acopera doar energia revenita cererii pentru R.Moldova
2) Centrala produce energie §i pentru export
3) Alaturi cu grupul nuclear, costul caruia este de 1500$/kW, cererea de energie este acoperita §i de alte centrale electrice alese in procesul de optimizare, care functioneaza pe gaze, pretul caruia constituie 250$/1000m3
3
Din cele relatate putem concluziona cä preturile energiei nucleare intälnite in tärile cu traditii in acest domeniu nu pot servi ca repere pentru a trage concluzia despre avantajul centralelor atomice pentru Republica Moldova. Astfel, pretul energiei nucleare in Ucraina este de cca. 1,7 centi/kWh, in Romänia - 3,6 centi/kWh, preturile date fiind determinate de multi factori, majoritatea dintre care avänd referinta la prezenta industriei nucleare in tarä, resursele de uran proprii, speciali§ti, materiale §i echipamentele respective, etc. Toate acestea lipsesc in republicä cu desävär§ire, cu exceptia doar a unor materiale de constructie, fapt care impune de a efectua majoritatea achizitiilor de pe piata mondialä.
7. In Varianta 1, nr. combinatiei 10 (vezi Tab. 3), in care participä grupul nuclear impus, pretul producerii energiei pentru care s-a examinat mai sus, la acoperirea cererii de energie participä,
pe längä alte surse (centralele locale existente, cele mici, importul de energie) §i grupuri ciclu combinat. Conform Tab. 6 in perioada pänä in anul 2030 vor fi puse in functiune 2 grupri, primul de 100MW §i altul de 179MW. In vederea comparärii cu grupul nuclear, vom examina pretul producerii energiei electrice la grupul ciclu combinat de 100MW, care se distinge prin investitii de 650 $/kW §i randamentul de 52%. Anul punerii in functiune 2011, perioada de constructie 2 ani. Rezultatele sunt prezentate in Tab. 13.
Tab. 13. Pretul energiei produse la grupul ciclu combinat 100MW
Rata de rentabilitate,% 10 5
Tm, ore 62451 80002 62451 80002
Perioada de recuperare a investitiilor, ani 15 30 15 30 15 30 15 30
Pretul mediu al 9 energiei în primii 15 ani de functionare a 9 grupului ciclu combinat, centi/kWh 8,1 7,9 6,9 6,8 7,6 7,4 6,6 6,4
1) Acopera doar energia revenita cererii pentru R.Moldova
2) Centrala produce energie §i pentru export
3) Alaturi cu grupul ciclu combinat, cererea de energie este acoperita §i de alte centrale electrice alese in procesul de optimizare
Dupä cum se observä din ultímele 2 tabele, pretul energiei produs la grupul nu clear este mai mic decât cel de ciclul combinat, atunci când pretul la gaze constituie mai mult de 250$/1000m3.
8. Dat fiind cä centralele pe cärbune nu au fost alese de modelul de optimizare §i nu a intrat în nici unul din variantele prezentate în Tab. 6, grupul pe cärbune a fost examinat separat, pentru mai multe conditii: diferit nivel al investitiilor §i pret la cärbune, randamentul fiind ales de 40%. Rezultatele sunt prezentate în Tabelele 14,15,16.
Tab. 14. Pretul energiei produse de grupul pe cärbune 180MW, 1400 $/kW, 80$/tonä cärb.
Rata de rentabilitate,% 10 5
Tm, ore 50001 80002 50001 80002
Perioada de recuperare a investitiilor, ani 15 30 15 30 15 30 15 30
Pretul mediu al 9 energiei în primii 15 ani de functionare a 9 grupului pe cärbune, centi/kWh 8,8 8,5 6,3 6,1 7,4 6,7 5,4 4,9
1) Acoperä cererea unei curbe de sarcinä corespunzätoare aproximativ celei reale
2) Centrala produce energie pe întreg an la capacitatea sa maximä
3) Puterea calorificä a cärbunelui constituie 6300 kcal/kg
3
3
Rata de rentabilitate,% 10 5
Tm, ore 50001 80002 50001 80002
Perioada de recuperare a investitiilor, ani 15 30 15 30 15 30 15 30
Pretul mediu al 9 energiei în primii 15 ani de functionare a 9 grupului pe cârbune, centi/kWh 8,6 8,4 6,5 6,3 7,7 7,3 5,9 5,7
1) Acoperä cererea unei curbe de sarcinä corespunzätoare aproximativ celei reale
2) Centrala produce energie pe întreg an la capacitatea sa maximä
3) Puterea calorificä a cärbunelui constituie 6300 kcal/kg
Tab. 16. Pretul energiei produse de grupul pe carbune 180MW, 800 $/kW, 80$/tona carb.
Rata de rentabilitate,% 10 5
Tm, ore 50001 80002 50001 80002
Perioada de recuperare a investitiilor, ani 15 30 15 30 15 30 15 30
Pretul mediu al 9 energiei în primii 15 ani de functionare a 9 grupului pe cârbune, centi/kWh 6,9 6,7 5,1 5,0 6,1 5,7 4,6 4,3
1) Acoperä cererea unei curbe de sarcinä corespunzätoare aproximativ celei reale
2) Centrala produce energie pe întreg an la capacitatea sa maximä
3) Puterea calorificä a cärbunelui constituie 6300 kcal/kg
3
Dupâ cum se observa din ultimele 3 tabele, energia produsâ de grupurile pe carbune este destul de scumpâ, dar ar putea fi mai ieftinâ decât cea produsâ de grupurile ciclu combinat, la pretul gazului de 250 $/1000m3. Având în vedere câ rezervele de gaze naturale sunt limitate pe glob (conform estimârilor, acestea ar ajunge cel mult încâ pe 30-40 ani), pretul acestora va continua sâ creascâ, fapt care face ca grupurile pe cârbune sâ fie preferate în fata ciclului combinat. Mai mult decât atât, grupurile pe cârbune pot fi construite astfel ca ele sâ poatâ functiona pe mai multe tipuri de combustibil, inclusiv pe gaz §i pâcurâ, fapt care permite ca tarâ sâ nu fie dependentâ doar de un singur tip de combustibil. Sigur, constructia grupurilor pe cârbune ridicâ mai accentuat problemele ecologice, decât cele bazate pe ciclu combinat, §i acest aspect va trebui tinut în calcul atunci, când se hotârâçte care tip de centralâ trebuie construitâ.
La capitolul „câror surse de dat preferintâ”
Republica Moldova este o tarâ micâ, fârâ resurse energetice, suprapopulatâ pe întreg teritoriu, cu o economie sâracâ, cu o creçtere a puterii anuale necesare de cca. 40, maxim 60 MW în urmâtorii 25 ani. Aceste caracteristici impun a da preferintâ centralelor:
a) de micâ capacitate, maxim de 200MW
b) care cer cât mai putine investitii initiale
c) care permit a utiliza mai multe genuri de combustibil
d) care permit a scoate din folosintâ cât mai putine terenuri §i resurse de apâ
e) care se construiesc în perioade de timp restrânse, dacâ nu mici
f) care asigurâ un pret cât mai mic pentru energia produsâ
g) cere au un impact ecologic cât mai mic
Satisfacerea tuturor acestor exigente nu este în stare nici una din grupurile mai sus examinate: nuclear, ciclu combinat pe gaze, grup pe cârbune. Totodatâ:
9. Grupul nuclear este cel mai apropiat sâ îndestuleze conditiile în discutie, dacâ el ar fi fost construit nu în R. Moldova, ci la CNE Cernavoda, iar participarea cu investitii ar fi fost efectuatâ nu pentru întreg grup nuclear de 633 MW, ci doar pentru cca. 200 MW. În situatia când varianta participârii R.Moldova la constructia grupurilor nucleare se exclude, ar putea fi examinatâ optiunea constructiei CNE pe teritoriul republicii, cu grupuri de capacitate micâ. Astfel de practicâ existâ în lume. Bunâoarâ, în China este construit un grup de 288 MW, în India 2 grupuri a câte 212MW. Însâ, diminuarea capacitâtii grupurilor nucleare ridicâ nivelul specific al investitiilor, §i a§a foarte mare. Nu trebuie de uitat câ perioada de constructie a unei centrale nucleare, sau a unui grup, este în realitate substantial mai mare, decât cel din proiect. Astfel, în studiul de fatâ s-a ales perioada de constructie a grupului 633 MW, egalâ cu 6 ani. De fapt, însâ, trebuie de açteptat - cca. 1G ani, lucru care duce la înghetarea investitiilor foarte mari, cu repercusiuni importante asupra pretului energiei produse. În conditiile constructiei unei centrale nucleare, cu grupuri de cca. 633MW, se va cere de avut contracte de lungâ duratâ pentru puterea de rezervâ de cca. 700MW, pentru situatia când grupul nuclear ar ieçi din functiune pe parcursul iernii, lucru extrem de greu de asigurat, având în vedere câ târile vecine, de unde energia urmeazâ a fi importatâ în astfel de situatii, ar putea singure sâ fie deficitare. La toate, este necesar de a dispune de capacitate suficientâ a interconexiunilor cu târile vecine, egalâ cu cca. 700MW, tinutâ înghetatâ doar pentru cazurile de refuz a grupului nuclear. Chiar dacâ s-ar reuçi de semnat un acord de acest gen, republica va trebui sâ plâteascâ aditional pentru puterea de rezervâ mentinutâ, cca. 1-1,5 centi/kWh, raportat la energia produsâ de grupul nuclear discutat, fapt care mâreçte respectiv pretul energiei nucleare, examinat mai sus.
Odatâ cu constructia centralei nucleare, de asemenea, se va cere de solutionat problema de§eurilor-pe de o parte, pe de alta, la acelaçi capitol - de acumulat resurse financiare pentru închiderea §i conservarea centralei (pentru aproximativ 800 ani) dupâ expirarea perioadei de viatâ a acesteia. Conform mai multor surse, pentru acumularea resurselor financiare necesare acestor scopuri se cere majorarea pretului energiei produse pe perioada de functionare a centralei cu pânâ la 10%. Este adevârat, faptul câ centrala nuclearâ nu este producâtoare de CO2, aceasta permite de a vinde carbonul ne produs §i astfel de compensat scumpirea energiei atomice mentionate.
Cel mai mare neajuns a centralelor atomice, însâ, este faptul câ ele pot deveni o sursâ de catastrofa, imposibil de depâçit în cazul unei explozii ne controlate la unul din grupurile acesteia, a§a cum a avut loc la CNE Cernobâl în 1986. În legâturâ cu aceasta, societatea civilâ ar putea protesta împotriva ideii constructiei centralei, fie la faza initierii constructiei acesteia, fie ulterior.
Al doilea tip de centrale care se încadreazâ în exigentele târii Republicii Moldova sunt cele bazate pe cârbune. Resursele combustibilului dat, conform estimârilor specialiçtilor, se evalueazâ la un consum pe o perioadâ de cca. 400 ani. Centralele date pot functiona pe mai multe genuri de combustibil, lucru, care face republica a nu fi vulnerabilâ fatâ de tipurile de combustibil utilizate pentru producerea energiei electrice. Constructia centralei pe cârbune, însâ cere dezvoltarea unei structuri adecvate de transport a cârbunelui, fie din Ucraina, fie din Australia, fie din altâ tarâ, fapt, care impune investitii aditionale. Centralele pe cârbune aduc un impact ecologic negativ mai însemnat, decât cele pe gaze, bazate pe ciclu combinat. Ne câtând câ investitiile în grupurile pe cârbune sunt însemnate §i ar putea sâ se apropie de cele atomice, posibilitatea constructiei de grupuri la capacitâti relativ mici, de 150-2GGMW, permite a diminua impactul ratei de rentabilitate
asupra investitiilor, în comparatie cu cel nuclear, §i a face ca grupurile pe cârbune sâ fie mai încârcate pe parcursul perioadei de viatâ a acestora.
11. Centralele electrice bazate pe ciclu combinat §i utilizarea gazelor naturale, fiind mai ieri cele mai solicitate pe piatâ, încep sâ-§i piardâ preferinta datoritâ creçterii pretului la gaze, lucru, care, pentru R. Moldova este agravat §i prin faptul câ combustibilul dat este livrat, practic dintr-o singurâ sursâ, fapât care deloc nu contribuie la ridicarea securitâtii energetice a târii. Totodatâ, trebuie recunoscut câ din toate sursele de energie electricâ, ciclul combinat are cel mai mic impact investitional în pretul energiei produse, egal cu 10-20%, fatâ de 50-76% în cazul grupurilor nucleare §i 15-60% în cel pe cârbune. Aceasta este determinat atât prin investitiile specifice, aproape de 2 ori mai mici, cât §i perioadei mult mai scurte de constructie a lor, cele de proiect mâsuratâ în jurul de 2 -
З ani (5-6 ani - grupurile nucleare, 4-5 ani - grupurile pe cârbune).
12. În studiul efectuat au fost incluse ca grupuri candidat §i centrale mici, indiferent de genul de
producere a energiei. Puterea unui grup a fost stabilitâ de 5 MW, iar numârul maxim de grupuri permise a fi alese de modelul computerizat de optimizare a fost fixat la nivelul de 8. Investitiile specifice 1GGG$/kW, randamentul 42%, combustibil - gaze naturale. În urma calculelor, toate aceste grupuri au fost incluse în variantele de dezvoltare a surselor în R. Moldova. Aceasta se explicâ în principal prin faptul, câ o creçtere a cererii se îndestuleazâ prin încârcarea totalâ a centralelor mici, fapt care asigurâ functionarea acestora la randamentele maxime de paçaport §i totodatâ nu se
îngheatâ investitiile, lucruri care se întâmplâ în situatia grupurilor de mari capacitâti.
La capitolul „care pasi ulteriori ar trebui întreprinsi pentru a îndestula cererea de energie pe viitor”
Dupâ cum a fost arâtat mai sus, constructia oricârei din centralele examinate, nucleare, cârbune, ciclu combinat, solicitâ din partea factorilor de decizie depunerea de eforturi foarte responsabile §i însemnate, ele fiind influentate de o multitudine de factori, care în ansamblu fac actiunea respectivâ mult riscantâ pentru destinul târii. O solutie certâ la capitolul „când §i care centralâ de construit” este foarte greu de specificat la momentul de fatâ, motivul fiind lipsa de oferte concrete din partea investitorilor sau solicitantilor de a construi centrale electrice examinate mai sus. Studiul de fatâ ne dâ doar o orientare spre efectuarea de pa§i ulteriori, în vederea asigurârii republicii cu putere §i energie pânâ în anul 2030. Care ar trebui sâ fie aceçtia:
13. Dupâ cum a fost arâtat în studiul de mai sus, cea mai ieftinâ variantâ d e asigurare a republicii cu energie electricâ o constituie cea orientatâ spre importul energiei din exteriorul târii, chiar dacâ pretul energiei ar ajunge la 5 centi/kWh. În conditiile în care cererea de energie a republicii continue sâ creascâ rapid, capacitatea de platâ a consumatorilor târii este destul de joasâ, iar constructia de interconexiuni (capacitatea existentâ a cârora nu este suficientâ la moment), dureazâ mult mai putin timp, decât constructia de centrale, pretul la care va fi mai mare, decât pretul energiei din import (în orice caz, în urmâtorii 5 ani), este necesar a da preferintâ în urmâtorii ani constructiei de legâturi electrice puternice cu târile vecine. Aceastâ propunere a fost expusâ de Institutul de energeticâ încâ în anul 1997, în studiul „Evaluarea oportunitâtii tehnice §i economice de participare a Republicii Moldova la constructia grupului 2 CNE Cernavodâ”, comandat de Ministerul Economiei. Din pâcate, recomandârile fâcute atunci au început sâ fie luate în consideratie doar în ultimul timp, în acest sens Ministerul Industriei §i Infrastructurii efectuând pa§i concreti spre realizarea scopului dat.
14. În vederea formulârii caietului de sarcini pentru constructia uneia sau altei centrale electrice de importantâ, caiet de sarcini, care ar da posibilitate lansarea tenderului pentru constructia centralei (sau de centrale) electrice respective, este necesar ca factorii de decizii sâ se documenteze suficient asupra obiectului discutat. În aceastâ ordine de idei, pentru definitivarea celei mai rezonabile solutii
de constructie a centralei (sau de centrale) de importantâ este necesar a dispune de oferte din partea potentialilor investitori - pe de o parte, pe de alta - de studii de prefezabilitate, sau chiar de fezabilitate asupra centralelor de tip nuclear, pe cârbune §i de tip ciclu combinat pe gaze. Târile §i companiile cu traditii în constructia de centrale atomice (Franta, Canada, Rusia, etc), pe cârbune §i de tip ciclu combinat ar trebui invitate pentru a-§i propune ofertele lor preliminare de constructie a centralelor „la cheie”. Totodatâ, în paralel, vor trebui comandate studii de fezabilitate pentru constructia de centrale electrice deja nominalizate mai sus. Pentru realizarea acestor obiective este oportun a cere asistenta UE, atât financiarâ, cât §i prin transfer de cunoçtinte. Toate informatiile obtinute în acest mod va permite cu certitudine efectuarea alegerii corecte a variantei celei mai rezonabile de dezvoltare a surselor pentru Republica Moldova. Odatâ determinatâ, se va formula caietul de sarcini pentru lansarea tenderului în ce priveçte constructia centralei, sau centralelor electrice corespunzâtoare. Modalitatea aleasâ permite a asigura alegerea unei solutii de dezvoltare a surselor cu cele mai mici riscuri, cheltuieli §i într-un cadru transparent de realizare a scopului propus.
15. A§a cum s-a mentionat §i mai sus, va trebui sâ fim consenti, câ orice lansare de tender pentru constructia de centrale electrice va cere obligatoriu încheierea contractelor de lungâ duratâ cu distribuitorii de energie electricâ, cu excluderea respectivâ a competitiei de pe piatâ. Experienta mondialâ de pânâ acum a demonstrat câ, în cele din urmâ, contractele de lungâ duratâ aduc un pret mai mare pentru consumatori, decât acesta este disponibil pe piatâ liberâ. De aceia statul va trebui sâ meargâ la lansarea tenderelor doar în situatia când au expirat toate rezervele de stimulare a investitorilor în constructia de centrale electrice, aflate libere în competitie pe piata nationalâ §i regionalâ.
Blbllografle
1. IAEA - Wien Automatic System Planning (WASP) Package, A Computer Code for Power Generating System Expansion Planning, Version WASP-IV, User’s Manual, 2000.
2. IAEA - Energy and Power Evaluation Program (ENPEP), User’s Guide, Version 3.0.
3. Reports of the operations of the State Company “Moldelectrica” during 1995-2GGG.
4. IAEA- Energy and nuclear power planning study for Romania (covering period 1989-2G1G), September 1995.
5. Pequot Publishing Inc. - Gas Turbine World, For Project Planning, Design and Construction, 1998 Handbook.
6. International Energy Agency - World Energy Outlook, 2GG4 Edition.
7. www.power-technology.com/projects.
8. The Economics of Nuclear Power, Briefing Paper 8. April 2GG6. Uranium Information Centre Ltd., Melbourne, Australia.
9. World Nuclear Association Report, November 2GG6.
