CC BY
7Bibliografie
1. Shui I.M., Weintraub E.S., Gust D.A. Parents concerned about vaccine safety: Differences in race/ethnicity and attitudes, in: Am J. Prev. Med., 2006, no. 31, p. 244-51.
2. Shaw K.M., Barker L.E. How do caregivers know when to take their child for immunizations?, in: BMC Pediatr., 2005, nov. 29; no. 5, p. 44.
3. Promovarea sanatatii §i educatia pentru sanatate. Çcoala Nationala de Sanatate Publica $i Management Sanitar. Bucurejti, Public H. Press, 2006, 242 p.
4. Jigau M., Botnaric P., Chiru M. $.a., Tehnologiile infor-matice §i de comunicare în consilierea carierei. Bucurejti, 2002. http://www.mevoc.net/publik/, 145.
Summary
Study of the level of infection with viral hepatitis C in women of childbearing age in Moldova
Viral hepatitis C is a major problem for public health due to current high rate of chronicity, adverse consequences, socio-economic implications and, last but not least, because of the possibility of maternal-fetal transmission of it. The article „Study of the level of infection with viral hepatitis C in women of childbearing age in Moldova" presents survey data of the level of infection with hepatitis C virus in 1291 women of childbearing age in different geographical areas of Moldova. It was determined that 1,9% of women of childbearing age are considered anti-HCV positive.
Key words: women of childbearing age, marker, anti-HCV, infection level.
Резюме
Изучение уровня заражения гепатитом Cженщин детородного возраста в Республике Молдова
Вирусный гепатит С является ocтрой проблемой общественного здравоохранения в связи с высоким уровежм хронических, неблагоприятных последствий, социально-экономических последствий и, не в последнюю очередь, из-за возможности передачи вируса oт матери к peбeнку. В статье приведены данные обследования уровня заражения гепатитом С1291 женщин детородного возраста в разных географических районах Молдовы. Было установлено, что 1,9% женщин детородного возраста являются маркер-анти-HCV положительными.
Ключевые слова: женщины детородного возраста, маркер, анти-HCV уровень инфицировaния.
5. Tudose F., Orizonturile psihologiei medicale, Bucurejti, Ed. Medicina, 2003. Cap. 5. Aspecte ale comunicárii cu pacientul, p. 177-227.
6. Морозов А.В., Деловая психология. Курс лекций. Учебник для высших и средних специальных учебных заведений. СПб, Академический Проект, 2005, 576 с.
Prezentat la 5.10.2011
Victoria Bucov,
dr. hab. in med., CNSP
Tel.: 574587;
e-mail: vbucov@cnsp.md
Petru IAROVOI1, Marina ISAC2, Luminita GUTU2, Octavian SAJEN1, Vladimir GURIEV1,
'Laboratorul Epidemiologia hepatitelor virale, CNSP;
2USMF Nicolae Testemitanu
Introducere
Hepatita viralä C reprezintä o problemä actualä de sänätate publicä din cauza ratei inalte de croniciza-re, a urmärilor nefaste, implicatiilor socioeconomice si, nu in ultimul rand, din cauza posibilitätii transmiterii materno-fetale a acesteia. Conform estimärilor recente ale OMS, circa 200 de milioane de persoane, sau 3% din populatia mondialä, sunt infectate cu virusul hepatic C (VHC), anual inregistrandu-se intre 3 si 4 milioane de cazuri noi de hepatitä C.
Prevalenta anticorpilor anti-HCV variazä in limite largi, in functie de riscul la care sunt supuse unele grupuri populationale. Astfel, prevalenta anticorpilor anti-HCV la bolnavii cu hemofilie este de 80-90%; la utilizatorii de droguri injectabile variazä intre 49% si 80%; la persoanele homosexuale e de 4-8%; la cele heterosexuale sau/si cu parteneri multipli - de 2-8%; la pacientii ce au in anamnezä dializä iterativä - 30%; la bolnavii cu ITS variazä intre 3% si 22% [2, 4]. La personalul care lucreazä in sectorul sanitar prevalenta anticorpilor specifici este de 2-6%. Donatorii de sange prezintä seroevidente pentru infectia cu VHC intre 0,01% si 0,7% in Europa, in SUA si Australia - 0,2 si 0,3%, in timp ce in Egipt prevalenta se ridicä la 17% [1]. ín Republica Moldova prevalenta anticorpilor este de 4,3% [5].
Avand in vedere faptul cä donatorii de sange sunt un grup populational supus unei preselectii inainte de testarea anticorpilor anti-HCV, o imagine ceva mai realä o oferä studiile seroepidemiologice
STUDIUL NIVELULUI DE INFECTARE CU VIRUSUL HEPATITEI VIRALE C A FEMEILOR DE VÂRSTÀ FERTILÀ DIN R. MOLDOVA .
SÄNÄTA TE PUBLICA
întreprinse în rândurile populatiei generale. S-a constatât, asemänätor infectiei cu VHB, o prevalentä mai ridicatä a infectiei cu VHC la populatia generalä (2-5%) [6]. În Republica Moldova prevalenta anti-HCV este de 1,4% printre copii si 2,3% la femeile gravide [3]. Pentru hepatita viralä C este demonstratä posi-bilitatea infectärii perinatale, astfel riscul transmiterii HVC de la mame pozitive, cu ARN VHC, copiilor nou-näscuti constituie circa 10% [8].
Studiile recente asupra mai multor generatii ale unei familii au pus în evidentä secvente ADN complementare de VHC, respectiv s-a constatat cä secventele genomice ale copiilor si mamelor au avut o similaritate de 94-98%. Astfel, se suspecteazä infec-tarea copiilor in utero sau în timpul nasterii. Trans-miterea materno-fetalä depinde de gradul viremiei (peste 107 copii genomice/ml), de antecedentele transfuzionale, utilizarea drogurilor injectabile de cätre gravidä sau de tipul de alimentatie a copilului. Cu toate cä genomul viral a fost detectat în laptele matern, n-a fost demonstratä o corelatie între ali-mentatia naturalä si transmiterea virusului [7].
Metode si materiale
Pentru realizarea studiului au fost investigate 1291 de seruri de la femei de värstä fertilä, inclusiv din zona de Nord a Republicii Moldova - 298 femei de värstä fertilä (studente ale Colegiului de medicinä din or. Bälti si lucrätori medicali); 511 femei din zona de Centru a tärii (studente la Colegiul pedagogic din or. Orhei si lucrätori medicali ai Centrului National Stiintifico-Practic Medicinä de Urgentä mun. Chi-sinäu) si 482 de femei din zona de Sud a republicii (studente ale Colegiului pedagogic si Colegiului de medicinä din or. Comrat).
Investigatiile de laborator au fost efectuate în Laboratorul Epidemiología hepatitelor virale al Centrului National de Sänätate Publicä (Laboratorul de referintä în diagnosticul hepatitelor virale si infectiei HIV/SIDA). Serurile de la pacienti au fost testate prin metoda ELISA (Enzyme linked immunosorbent Assay) la anti-HCV.
Pentru investigatii au fost utilizate truse de diagnostic produse de firma BioRad (Franta), care au sensibilitate fatä de anti-HCV de 99,5% si speci-ficitate de 99,8%, si teste de diagnostic produse de firma Dia-Pro Bioprobes (Italia), care au o sensibilitate pentru anti-HCV de 99,5% si, respectiv, specificitatea de 99,3%.
Rezultate obtinute si discutii
Investigatiile efectuate au relevat cä markerul anti-HCV a fost depistat în medie pe republicä la 1,9%
din femeile de vârstâ fertilâ examinate: în zona de Nord acest marker a fost depistat la 1,7% femei de vârstâ fertilâ, în zona de Centru - la 2,0% si în zona de Sud - la 2,1% (vezi tabelul, figura 7).
Rezultatele investigatiilor privindprezenta anti-HCV la femeile de vârstâ fertilâ în zonele geografice ale R. Moldova
Nr. d/o Vârsta (ani) Nr. probelor de ser Anti-HCV
poz M (%) ±m
1. Nord 298 5 1,7±0,74
2. Centru 511 10 2,0±0,62
3. Sud 482 10 2,1±0,65
Total 1291 25 1,9±0,38
2,5 2 1,5 1
0,5 0
1,9
□ Nord
□ Centru
□ Sud
H Media
Zone geografice
Figura 1. Nivelul de infectare cu virusul hepatic C a femeilor de vârstâ fertilâ în zonele geografice ale R. Moldova.
Pentru evaluarea frecventei decelärii markerului anti-HCV în zona de Nord, au fost investigate 298 de femei de värstä fertilä - studente ale Colegiului de medicinä din or. Bälti si lucrätori medicali. Femeile au fost repartizate pe grupe de värstä: 20-24 ani - 268 persoane, 25-29 ani - 6 persoane, 30-34 ani - 12 persoane, 35-39 ani - 6 femei, 40-44 ani - 6 femei. Markerul anti-HCV a fost depistat doar la 5 dintre ele, ceea ce constituie 1,7% din numärul total de persoane investigate. Toate aceste 5 femei de värstä fertilä pozitive la markerul anti-HCV au fost din grupa de värstä 20-24 de ani, ceea ce reprezintä 1,9% din aceastä grupä.
Pentru stabilirea ponderii femeilor de värstä fertilä pozitive la markerul anti-HCV în zona de Centru, au fost investigate 511 femei, inclusiv pe grupele de värstä: 15-19 ani - 215 femei, 20-24 ani - 63 persoane, 25-29 ani - 42 femei, 30-34 ani - 74 persoane, 35-39 ani - 88 femei, 40-44 ani - 29 femei. Rezultatele obtinute denotä cä în aceastä zonä nivelul mediu de depistare a markerului anti-HCV a fost de 2,0% (10 rezultate pozitive). Dupä grupele de värstä investigate, rezultatele au fost urmätoarele: în
%
grupa de várstá 15-19 ani au fost depistate 2 rezul-tate pozitive la markerul anti-HCV, ceea ce constituie 0,9%; în segmentul de várstá 25-29 ani - 1 rezultat pozitiv, ceea ce constituie 2,4%; la femeile de 30-34 de ani - 1 rezultat pozitiv, sau 1,4%; la femeile de 35-39 de ani au fost identificate 3 rezultate pozitive, care constituie 3,4%; în grupa de várstá 40-44 de ani au fost depistate 3 femei cu rezultate pozitive, sau 10,3% din numárul total de investigatii. În grupa femeilor de várstá fertilá de 20-24 de ani markerul anti-HCV nu a fost depistat (figura 2).
9,5%
□ 16-19 ani ■ 20-24 ani
□ 26-29 ani И 30-34 ani
□ 36-39 ani 0 40-44 ani
10,3%
12,0% 10,0% 8,0% 6,0% 4, 2, 0,
Figura 2. Prevalenta anti-HCV în rândurile femeilor de vârstà fertilà pe grupe de vârstà în zona de Centru a R. Moldova.
Pentru evaluarea nivelului de depistare a markerului anti-HCV În rândurile femeilor de vârstä fertilä din zona de Sud, au fost supuse investigatii-lor de laborator 482 de femei, studente la Colegiul pedagogic si la Colegiul de medicinä din or. Comrat. Distributia pe grupe de vâ^ a acestora a fost urmä-toarea: 15-19 ani - 165 femei, 2G-24 ani - 234 femei, 25-29 ani - 37 persoane, 3G-34 ani - 22 femei, 35-39 ani - 3 persoane, 4G-44 ani - 21 femei. În zona de Sud a republicii markerul anti-HCV a fost decelat În medie la 2,1% (1G rezultate pozitive) din persoanele supuse investigatiilor. Seroprevalenta markerului anti-HCV printre grupele de vârstä a variat Între 1,8% si 6,5%. Rezultatele În grupele de vârstä investigate au fost urmätoarele: În grupa de vârstä de 15-19 ani au fost identificate 3 rezultate pozitive la markerul anti-HCV, ceea ce constituie 1,8%; În segmentul de vârstä 2G-24 de ani - 2 rezultate pozitive (0,9%), 25-29 ani - 2 rezultate pozitive (5,4%), 3G-34 ani - 1 rezultat pozitiv (4,5%) si 40-44 ani - 2 rezultate pozitive (9,5%). În grupa femeilor cu vârsta cuprin-sä Între 35 si 39 de ani markerul anti-HCV nu a fost depistat (figura 3).
1Qt
В 6 4 2 Q
□ 15-19 ani H 2Q-24 ani
□ 25-29 ani Ш 3Q-34 ani
□ 35-39 ani Ш 4Q-45 ani
1,8%
5,4%
Ж
Q,9%
4,5%
Figura 3. Nivelul de infectare cu anti-HCV, pe grupe de
varstä, a femeilor de varstä fertilä din zona de Sud a
R. Moldova.
Concluzii:
1. Circa 1,9% din femeile de varsta fertilä examinte sunt pozitive la markerul anti-HCV.
2. In zona de Nord a republicii, markerul anti-HCV a fost depistat doar la 5 femei de varstä fertilä din grupa de varstä 20-24 de ani, ceea ce constituie 1,9%, pe cand in zonele de Centru si Sud cea mai afectatä grupä de varstä este cea de 40-44 de ani. In acest segment de varstä markerul anti-HCV a fost depistat la 10,3% din femeile investigate din zona de Centru si la 9,5% din zona de Sud a republicii.
Bibliografie
1. CDC. Recommendations for prevention and control of hepatitis С virus infection and HCV-related chronic disease, MMWR, 1998, no. 47, p. 1-9.
2. Dänilä M., Ilcu§ R., Golea С., Infectia cu VHB §i VHC la pacienti cu boli transmise sexual, in Revista de Medicinä $i Farmacie, Targu-Murej, 1997, nr. 43, p. 31.
3. Drobeniuc J., Hutin Y., larovoi P. et. al., Prevalence of hepatitis B, D and C virus infections among children and pregnant women in Moldova: additional evidence supporting the need for routine hepatitis B vaccination of infants, in Epidemiol. Infect., 1999, no. 123, p. 463464.
4. Mills P., Thorbum D., McCruden E. A., Occupationally acquired hepatitis С infection, in Rev. Med. Microbiol., 2000, no. 11, p. 15-22.
5. Pa ntea V., Hepatitele virale acute §i cronice. Actualitäti. Chijinäu, 2009, p. 227.
6. Persico M., Persico E., Suozzo R. et al., Natural history of hepatitis С virus carrier with persistently normal aminotransferase levels, in Gastroenterology, 2000, no. 118, p. 760-764.
7. Zanetti A.R., Tanzi E., Paccagnini S. et al., Mother-to-infant transmission of hepatitis С virus, in Lancet, 1995, no. 345, 289-291.
8. Шувалова Е.П., Инфекционные болезни, Москва, Изд. Медицина, 2005, с. 159-163.
Prezentat la 15.11.2011
Octavian Sajen,
laboratorul Epidemiologia hepatitelor virale,
Tel.: 069815023; 737322,
e-mail: sajen@zahoo.com
