CC BY
45
STABILIZATOR DE TENSIUNE A GENERATORULUI ASINCRON
CU TURATII JOASE
9
V.Berzan, M. Tir^u, S.Postoronca
Rezumat. S-a propus un procedeu nou de stabilizare a tensiunii generatorului asincron cu excitatie capacitiva. Se regleaza valoarea fluxului fundamental al ma§inii cu trei faze prin conectarea consecutiva a ie§irilor fazelor infa§urarii de excitatie la nulul infa§urarii. Ca urmare se obtine o reglare rapida §i mult mai fina a tensiunii de ie§ire indiferent de cauza abaterii de la valoarea prescrisa. Testarea experimentala a confirmat eficienta solutiei propuse §i posibilitatea utilizarii generatorului asincron cu rotorul in scurtcircuit in componenta instalatiilor eoliene.
Стабилизатор напряжения асинхронного низкочастотного генератора В.Берзан, М. Тыршу, С.Посторонка
Аннотация. Предложен новый метод стабилизации выходного напряжения асинхронного генератора с емкостным возбуждением. Регулируется значение основного магнитного потока трехфазного генератора путем последовательного подключения выходов обмотки возбуждения к нулевой точке. В результате получаем более быстродействующую и точную систему стабилизации напряжения в независимости от причины отклонения от заданного значения. Экспериментальная проверка подтвердила эффективность предложенного способа стабилизации напряжения асинхронного генератора и возможность его использования в автономных ветровых энергетических установках.
Voltage stabilizer of the asynchronous low-frequency generator V.Berzan, M. Tir^u, S.Postoronca
Abstract. The new method of output voltage stabilization of the asynchronous generator with capacitor excitation is offered. Value of the basic magnetic stream of the three-phase generator is adjusted by consecutive connection of excitation winding outputs to a zero point. In result it is received more high-speed and exact system of stabilization of voltage in independence of the reason of a preset value deviation. Experimental check has confirmed efficiency of the offered way of asynchronous generator voltage stabilization and an opportunity of its use in independent wind power installations.
1. Introducere
Utilizarea єпє^ієш vantului este o directie prioritara a domeniului valorificarii potentialului energetic al surselor regenerabile. Conversia energiei cinetice a fluxurilor de vant in energie electrica se face de convertoare electromecanice - generatoare electrice. Caracterul aleator al vitezei vantului creaza probleme privind functionarea instalatiilor eoliene §i asigurarea calitatii energiei, inclusiv §i stabilitatea puterii electrice in timp[1-3].
Cea mai extinsa utilizare in tehnologiile de conversie a energiei vantului o au pana in prezent generatoarele sincrone. Neajunsul lor principal consta in existenta inelelor §i a sistemului de perii necesare pentru alimentarea infa§urar ii rotorului cu curent continuu. Acest neajuns in prezent se poate exclude prin utilizarea magnetilor permanenti in calitate de sistem de excitare. Generatoarele cu magneti permanenti de asemenea au tensiunea de ie§ire §i frecventa variabila.
O alternativa a acestei probleme poate fi utilizarea generatoarelor asincrone cu excitatie capacitiva. Varierea tensiunii de ie§ire a generatoarelor la schimbarea vitezei vantului §i a sarcinii, este un neajuns al acestor generatoare [4-10].
Folosirea solutiilor constructive de realizare a generatoarelor asincrone cu multe mfa§urari pe stato confectionate din conductoare cu diferite diametre conduce la inrautatirea indicilor tehnico-economici ale acestor ma§ini [11].
Analiza comparativa a diferitor scheme de obtinere a energiei din fluxurile de vant a condus la urmatoarele concluzii [12]:
• Generatoarele asincrone cu puterea nominala pana la 2 MW au avantaje in comparatie cu generatoarele asincrone cu magneti permanenti utilizate in instalatiile eoliene.
• Sistemele de conversie cu viteze constante (excitare capacitivâ a generatorului asincron) de functionare sunt simple, se caracterizeazâ prin costuri reduse, dar au limitâri privind conversia energiei mecanice pa care o poate produce turbina la varierea vitezei vântului.
• Generatoarele asincrone cu rotorul bobinat la vitezele variabile ale vântului, deci §i la turatii variabile ale aeromotorului permit o majorare a coeficientului de conversie a energiei din fluxurile de vânt ca urmare a racordârii caracteristicilor mecanice ale aeromotorului §i a generatorului cu rotorul bobinat, ceea ce nu este posibil la generatorul asincron cu rotorul În scurtcircuit.
Totodatâ generatoarele asincrone cu rotorul În scurtcircuit sunt mai fiabile ca cele cu rotorul bobinat §i În caz de aplicare a unor procedee de stabilizare a tensiunii §i frecventei la viteze variabile ale vântului aceste maçini vor avea mai multe prioritâti, inclusiv privind cheltuielile de exploatare.
Scopul acestei lucrâri constâ În lârgirea domeniului de functionare stabilâ a generatoarelor asincrone cu rotorul În scurtcircuit la utilizarea lor În componenta instalatiilor eoliene prin dotarea cu un sistem original de reglare a fluxului magnetic fundamental al maçinii.
2. Stabilizarea tensiunii generatorului asincron 2.1 Solutie de realizare a sistemuliii de stabilizare
Generatorul asincron cu excitatie capacitivâ se utilizeazâ În prezent În componenta diferitor surse de generare a energiei electrice de capacitate micâ: hidrocentrale, instalatii eoliene, surse cu motoare cu ardere internâ. Regimul de functionare a generatorului depinde de asemenea §i de caracterul de variere a sarcinii. Din aceste considerente sistemul de generare necesitâ obligatoriu un regulator pentru stabilizarea numârului de rotatii a rotorului În caz de perturbatii exterioare. De exemplu este cunoscut dispozitivul de dirijare cu regimul de functionare al generatorului asincron cu excitatie capacitivâ utilizat În microhidrocentrale §i instalatii eoliene [13]. Neajunsul acestei solutiei tehnice constâ În complexitatea tehnicâ ridicatâ privind realizarea constructivâ a dispozitivului, domeniul redus de reglare §i instabilitatea frecventei tensiunii §i curentului generatorului la varierea vitezei vântului. O altâ solutie de excitatie §i stabilizare a tensiunii generatorului asincron cu rotorul În scurtcircuit este propusâ pentru instalatii eoliene autonome de alimentare cu energie electricâ a consumatorilor În lucrarea [14].
În fig.1 este prezentatâ schema echivalentâ a sistemului de reglare §i stabilizare a tensiunii generatorului asincron cu douâ Înfâçurâri pe stator §i excitatie capacitivâ [15].
Esenta solutiei tehnice propuse constâ În stabilizarea tensiunii de ieçire a generatorului prin reglarea in timp §i spatiu a fluxului magnetic fundamental al maçinii prin conectarea consecutivâ §i concomitentâ de scurtâ duratâ a bornelor de ieçire a Înfâçurârii de excitare §i a condensatoarelor la nulul Înfâçurârii de câtre un sistem de chei electronice comandate fiecare separat În functie de valoarea curentâ a amplitudinii tensiunii fazei respective. Conexiunea la nulul Înfâçurârii se poate executa printr-o rezistentâ activâ, cea ce conduce la o schimbare mai lentâ a fluxului la reglarea prin impuls §i la Îmbunâtâtirea indicilor de calitate a tensiunii de ieçire a generatorului.
Scopul solutiei propuse se atinge prin modificarea schemei de conexiune a celor douâ baterii de condensatoare, dintre care una este permanent În conexiune cu bornele de ieçire a generatorului, iar bateria a doua de condensatoare se conecteazâ la bornele generatorului dupâ excitarea lui §i atingerea unei valori prescrise a tensiunii de ieçire a generatorului cu ajutorul unui comutator cu contactele normal deschise. La atingerea valorii prescrise a tensiunii are loc schimbarea prin salt a capacitâtii bateriei de condensatoare §i trecerea la frecventa de lucru. Prin aceasta se asigurâ lârgirea domeniului de functionare stabilâ a generatorului.
Fig. 1. Schema echivalentâ de stabilizare a tensiunii generatorului asincron prin reglarea prin impuls a fluxului fundamental a maçinii
La devierea tensiunii generatorului În urma varierii vitezei fluxului de vânt sau a sarcinii sistemul de reglare automatâ urmâreçte devierea amplitudinii tensiunii de la valoarea nominalâ pe prima jumâtate a semiundei pozitive sau negative §i dupâ valoarea erorii formeazâ comanda de deschidere a cheii electronice pentru a comuta punctul comun de conexiune a bornei de ieçire a Înfâçurârii de excitatie §i a bateriei de condensatoare la nulul Înfâçurârii statorului. Pentru generatorul cu trei faze obtinem posibilitatea de a regla valoarea fluxului magnetic fundamental al maçinii cel putin de §ase ori pe parcursul perioadei tensiunii generate. Unghiul de deschidere ф=ш;-а este o functie a depâçirii de la valoarea prescrisâ a amplitudinii tensiunii pe alternantâ, de exemplu valoarea tensiunii nominale, unde: ф- unghiul de deschidere a cheii electronice apropiat de valoarea n sau 2n; n=1 pentru alternanta pozitivâ §i n=2 pentru alternanta negativâ a tensiunii În punctul comun de conexiune a bornelor Înfâçurârii de excitatie a generatorului cu bateria de condensatoare; а- unghiul decalajului de fazâ sau de conductivitate a cheilor electronice este o functie a valorii devierii amplitudinii tensiunii generatorului de la valoarea prescrisâ. Unghiul а nu poate depâçi valoarea de n/2.
Ca urmare obtinem o flexibilitate ridicatâ de reglare a fluxului fundamental al maçinii §i timpul acestei actiuni nu depâ§e§te timpul de T/2, unde T - perioada tensiunii generatorului. Formarea unghiului de conductivitate a cheilor electronice se poate face În baza devierii amplitudinii tensiunii Înfâçurârii de excitatie, a tensiunii de ieçire a generatorului, derivatei tensiunii la trecerea prin nul, iar sistemul de comandâ poate asigura comutarea oricârei chei pentru care este aproape regimul de trecere prin nul În timpul micçorârii amplitudinii tensiunii În circuitul dat. Aceasta de asemenea majoreazâ flexibilitatea sistemului de stabilizare a fluxului fundamental al maçinii §i a tensiunii de ieçire a generatorului. Comutarea rapidâ a fazelor Înfâçurârii de excitatie a generatorului cel putin de §ase ori pe perioadâ În functie de amplitudinea curentâ a tensiunii asigurâ excluderea modulatiei tensiunii generatorului la varierea vitezei unghiulare a aeromotorului instalatiei eoliene.
În fig. 1 sunt utilizate urmâtoarele notâri ale componentelor constructive: Înfâçurarea statorului generatorului asincron cu excitatie capacitivâ include douâ Înfâçurâri 1 §i 2 conectate În schema de autotransformator. Elementul 1 este Înfàçurarea de lucru a generatorului, iar
elementul 2 ínfa^urarea de excitatie. La bornele ínfa^urarii de excitatie 2 ín conexiune permanenta se cupleaza bateria de condensatoare 3 §i prin contactele normal deschise 4 ale releului 10 este cuplata bateria de condensatoare 5. Cheile electronice 6 conectate intre bornele de ie§ire a ínfa§urarii de excitatie 2 §i cu intrarile blocului 7 format din impedantele ZA, ZB, ZC , ie§irile carora sunt conectate cu nulul ínfa§urarii generatorului. Traductorul de tensiune 8 asigura actionarea cheilor CEA, CEB, CEC a comutatorului 6 la depa§irea tensiunii generatorului peste valoarea prescrisa. Traducatorul de tensiune 9 asigura trecerea de la regimul de excitatie la frecventa ridicata la regimul de functionare ín regim excitat cu frecventa de lucru prin comandarea cu releul 10 §i comutarea bateriei de condensatoare 5 ín paralel cu bateria de condensatoare 3 prin ínchiderea contactelor 4. Sarcina generatorului 11 este conectata la bornele de ie§ire ale ínfa§urarii de lucru 1 a generatorului care au conexiune galvanica §i cu ínfa§urarea de excitatie.
Subansamblurile de elemente 3,4,5, 9 §i 10 formeaza blocul de excitare capacitiva a generatorului. Subansamblurile de elemente 6,7, §i 8 formeaza stabilizatorul tensiunii de ie§ire a generatorului.
In fig.2 este prezentata diagrama de lucru a cheilor electronice ín functie de comanda formata de traductorul 8 de tensiune.
0 0.005 0.01 0.015 0.02 0.025 tj s
Fig.2. Diagrama de timp a functionarii regulatorului de tensiune a generatorului asincron
Fig.2a prezinta succesivitatea in timp a intervalelor de conductivitate a cheilor electronice §i a impulsurilor de comanda generate de catre stabilizator pentru flecare circuit aparte. Repartitia in timp a impulsurilor de comanda §i a intervalelor de conductivitate este
urmâtoarea: aA^aB^aC^aB^aA^aC , dâcâ primul impuls de comandâ a fost format pentru alternanta pozitivâ a fazei A. In fig.2b sunt prezentate curbele sinusoidale de tensiune a fazelor
A,B, C §i indicate intervalele de comutare a bornelor de ieçire a înfaçurârii de excitatie 2 §i a bateriilor de condensatoare З §i 5 la nulul înfaçurârii prin impedantele Za, Zb, §i Zc, unde a-unghiul de conductivitate a cheilor electronice; ф=п-а unghiul de deschidere a cheii electronice a fazei A pentru alternanta pozitivâ a tensiunii; -UaC , +UaC amplitudinea alternantei
negative §i a alternantei pozitive a tensiunii fazei C.
Dispozitivul functioneazâ în modul urmâtor. În stare ne excitatâ tensiunea generatorului este aproape de zero. Bateria de condensatoare 5 este deconectatâ de contactele 4 ale comutatorului 1O de la generator. La creçterea numârului de rotatii a rotorului în scurtcircu it a generatorului, de exemplu actionat de un aeromotor, ca urmare a creçterii vitezei vântului, generatorul va trece în regim de excitatie produs de fluxul remanent magnetic al maçinii asincrone. Frecventa de excitatie a generatorului este determinatâ în acest caz de inductanta fazelor înfaçurârilor de lucru 1 §i de excitatie 2 conectate în schema de autotransformator §i capacitatea fazei bateriei de condensatoare З.
La atingerea valorii prescrise a tensiunii, de exemplu nominale Unom, traductorul de tensiune 9, care are o caracteristicâ de reactie tip histerezis, genereazâ semnalul de ieçire care activeazâ releul 1O §i contactele 4 ale releului asigurâ conexiunea bateriei de condensatoare 5 în paralel cu bateria de condensatoare З. Prin aceasta s-a pus în functiune subansamblul constructiv al dispozitivului care asigurâ regimul de excitare §i de trecere la frecventa de lucru a generatorului. Comutarea bateriei de condensatoare 5 în paralel cu bateria de condensatoare З asigurâ formarea conditiilor pentru functionarea sistemului 6,7,9 de stabilizare a tensiunii generatorului, ca urmare a creçterii alunecârii rotorului în regim de generare fatâ de rotirea sincronâ a câmpului învârtitor al statorului §i creçterea tensiunii peste valoarea nominalâ. La atingerea de câtre tensiune a valorii de prag a amplitudinii pe fiecare alternantâ Upr.c>Unom traductorul de tensiune 8 formeazâ semnale de comandâ ( fig.2a) pentru deschiderea cheilor electronice 6 (CEA, CEB, §i CEC), unde Upr.a- valoarea de prag a amplitudinii fazei respective care este semnalul de referintâ pentru sistemul de stabilizare; Unom- tensiunea nominalâ a generatorului. Traductorul de tensiune 8 are o caracteristicâ de tip histerezis, ceea ce permite asigurarea unei functionâri mai stabile a sistemului de reglare §i diminuarea adâncimii modulatiei tensiunii de ieçire. Bucla de histerezis a traductorului 8 este mai îngustâ ca bucla de histerezis a traductorului 9. Cheile formeazâ un nou circuit pentru curentul din înfaçurarea de excitatie, care asigurâ scurgerea lui directâ în nulul înfaçurârii de lucru 1 prin impedantele 7. Impedantele 7 pot avea §i valoarea egalâ cu zero. Aceastâ conectare a bornelor înfaçurârii 2 conduce la aparitia unui regim de sarcinâ micâ s-au scurtcircuit în înfaçurarea statorului maçinii pe perioada intervalului de conductivitate a cheii electronice deschise (fig.2b) §i dezmagnetizarea maçinii. Ca urmare are loc micçorarea fluxului magnetic fundamental al generatorului §i micçorarea tensiunii. Deoarece intervalul de comutare este relativ mic pentru fiecare fazâ §i acest regim de scurtcircuit pentru faza respectivâ are loc la tensiuni joase, în apropierea punctului de trecere prin nul a tensiunii fazei conectate §i repetate pe perioadâ de cel putin §ase ori obtinem o reactie lentâ de reglare a valorii fluxului magnetic fundamental §i diminuarea fenomenului de modulatie a tensiunii de ieçire în înfaçurarea de lucru 1 a generatorului. La trecerea prin nul a tensiunii fazei conectate de una din cheiele electronice б aceastâ tensiune î§i schimbâ semnul §i ca urmare cheia electronicâ automat se închide deconectând borna fazei înfaçurârii de excitatie 2 de la nulul înfaçurârii 1. Utilizarea acestui principiu de dirijare cu cheile electronice ale stabilizatorului simplificâ realizarea lui constructivâ.
Acelaçi fenomen are loc §i la varierea aleatoare atât a valorii sarcinii electrice a generatorului, cât §i în cazul devierii concomitente a sarcinii §i a vitezei vântului.
2.2.Rezultate ale testarii experimentale a sistemului de stabilizare
Rezultatul tehnic al solutiei propuse constâ în lârgirea domeniului de functionare stabilâ a generatorului §i majorarea indicilor de calitate a energiei electrice produse de instalatia eolianâ la viteze variabile ale vântului §i la varierea aleatoare a sarcinii alimentate, inclusiv minimizarea modulatiei de amplitudine a tensiunii generatorului.
Eficienta solutiei tehnice §i a dispozitivului propus s-a verificat în conditii de laborator pentru mostra generatorului asincron cu puterea electricâ nominalâ de O^ §i 1,5 kW în regimuri echivalente pentru viteza vântului de 3-В m/s.
S-a stabilit experimental, cä bateria condensatoarelor de excitatie este util de divizat în raportul Cn ~C21 ~0,5C, unde C - capacitatea totalâ a bateriei. Prin aceasta frecventa de excitatie §i de lucru se aflä în raportul fex ~ 1,4/ , iar puterea activä nominalâ generatä la viteza minimalâ a vântului va constitui (7-1O)% din puterea nominalâ instalatâ. Prin aceasta se asigurâ functionarea stabilâ în regim de generare a generatorului asincron la toate vitezele vântului în diapazonul de lucru prescris. Pentru dispozitivele cunoscute de reglare rezerva de putere aptâ de generare la viteza minimalâ a vântului este egalâ cu zero.
Stabilizatorul de tensiune a fost realizat ca mostrâ de laborator în baza cheilor electronice confectionate din tiristoare pentru efectuarea cercetârilor robustetii principiului de stabilizare în conditii de laborator.
З. Concluzii
1. Dispozitivele de reglare a tensiunii generatoarelor asincrone cu excitatie capacitivâ cunoscute în prezent nu solutioneazâ în complex problema stabilizârii concomitente a tensiunii §i frecventei §i lârgirea diapazonului de stabilizare, precum §i a sigurantei de functionare a instalatiilor eoliene la vitezele variabile ale vântului §i la varierea concomitentâ §i aleatoare atât a vitezei vântului, cât §i a sarcinii electrice alimentate.
2. Utilizarea conceptiei de reglare a fluxului magnetic fundamental prin impuls al generatorului asincron cu excitatie capacitivâ permite îmbunâtâtirea regimului de functionare, inclusiv minimizarea modulatiei amplitudinii tensiunii de ieçire la varierea aleatoare a vitezei vântului §i a sarcinii.
Lucrarea a fost realizatâ in cadrul Programului de stat nr.1. „Asigurarea competitivitatii produselor industriale în constructia de maçini în baza inovatiilor KnowHow, materialelor noi ç a tehnologiilor avansate”, conducâtor Ion Bostan, acdemician, la indeplinirea lucrârilor de cercetare -dezvoltare " Elaborarea §i încercarea generatorului asincron trifazat cu turatii joase §i cu excitatie capacitivâ"
Bibliografia
1. E.F.Fuchs, A.A.Fardoun, P.W.Carlin and R.W.Erichson. Permanent Magnet Machines for Operation with Large Speed Variations. Proceedings of wind Power '92, AWEA, 1992.
2. D.Yildiman, E.F.Fuchs, T.Batan. Test results of a 20 kW Variable Speed Direct Drive Wind Power Plant, Int. Conf. Electrical Machines, ICEM '98, 2-4 September, Istambul.
3. A.G.Kaldas, M.P.Papadopoulos, J.A.Tegopoulos. Multiple Permanent Magnet Generator Design for Gearless Wind Power Applications, Int. Conf. Electrical Machines, ICEM '98, 2-4 September, Istambul.
4. Vladimir Berzan. Particularitâti privind confectionarea generatorului asincron cu turatii joase. Conferinta Tehnico-çtiintificâ Jubiliarâ a Colaboratorilor, Doctoranzilor §i studentilor, Universitatea Tehnicâ a Moldovei. 8-9 octombrie 2OO4. Vol З. Chiçinâu: 2004.- pp.291-292.
5. Lumer Inna, Berzan Vladimir, Bârladeanu Alexandru. Conditiile privind eficienta economicâ a utilizârii instalatiilor energetice eoliene în conditiile climaterice ale R.Moldova. / Conferinta çtiintifîcâ republicanâ „ Valorificarea rezultatelor çtiintifîce -baza dezvoltârii durabile a economiei nationale”, 16 iunie 2OO4, Ciçinâu. pp.185-186.
6. Лумер И.И., Берзан В.П., Бырладян А.С.О перспективах практического
использования энергии ветра в Республике Молдова/ Сб. трудов третьей Всероссийской научно-технической конференции с международным участием “ ЭНЕРГЕТИКА: Управление, качество и эффективность использования
энергоресурсов ”, 14-16 мая 2003. Благовещенск, 2003. Том П.-сс.З74-377.
7. Alternateur asynchrone à excitation capacitive./ Auteurs: Berzan Vladimir, Bârlâdeanu Alexandru, Tîrçu Mihai, Lumer Inna. Дополнение к каталогу III Московский международный салон инноваций и инвестиций, 4-7 февраля 2003г.,
В. Berzan V., Chitian A., Rimschi V. Mathematical Modelling Of Transients In An Adjustable Capacitor Bank./ 4th International Conference on Electromecanical and Power Systems SIELMEN 2003. Chisinau 26th-27th September 2003. Volume II. .
9. Berzan V., Bîrladeanu A., Tîrçu M., Postoronca Sv Investigatii experimentale ale generatorului asincron cu excitatie capacitivâ./ 4th International Conference on Electromecanical and Power Systems SIELMEN 2003. Chisinau 26th-27th September 2003. Volume I.
10. Berzan V., Bârladeanu A., Tîrçu M.., Lumer Inna. Generator asincron cu excitatie capacitivâ. MD 2O89 C2, Int7 :H 02 K 17/28.2003.01.31, BOPI nr.1/203.
11. Лищенко А.И. Трехобмоточные АГ с емкостным и вентильным возбуждением для автономных энергоустановок./ Техническая электродинамика, 1995, № 4, с.42-45.
12. Datta R., Ranganathan V.T. Variable-Speed Wind Power Generation Using Double Wound Rotor Induction Machine: A Comparasion with Alternative Schemes. /IEEE Transactions Conversion, Vol 17 No. 3 , 2002. -pp. 414-421.
13. Автономный источник электроэнергии. / Атрощенко В. А. и др., Патент РФ №93052095, HO2M5/16, 1996.O6.27.
14. Dispozitiv de excitare §i stabilizare a tensiunii generatorului asincron actionat de aeromotor./ Cerere de brevet a 2003 0234. Cl.Int. H 02 P9/46; F 03 D7/00 Autori: Berzan V., Bârlâdeanu A., Tîrçu M., Lumer Inna, Postoronca Sv., Ermurachi Iu.
15. Stabilizator de tensiune a generatorului asincron cu turatii joase. Cl.Int. H 02 P9/46; F 03 D11/OO. Berzan V., Tîrçu M. Hotârâre de eliberare a brevetului de inventie nr.5846 din 2008.03.21
Informatii despre autori.
V.Berzan. Dr. hab. în tehnicâ, director adjunct pe probleme de çtiintâ a Institutului de Energeticâ al A§M. Domeniul intereselor §tiintifice: diagnoza indistructivâ a echipamentului electroenergetic, procese nestationare în circuite electrice neomogene, modelarea matematicâ, transportul energiei electrice la distante mari, surse regenerabile de energie. Autor a peste 16O lucrâri §tiintifice, inclusiv monografii 1O.
M.Tîrçu. Dr. în tehnicâ, §ef de laborator. Domeniul intereselor çtiintifice: diagnoza indistructivâ a echipamentului electroenergetic, procese nestationare în circuite electrice neomogene, modelarea matematicâ, surse regenerabile de energie. Autor a 45 lucrâri çtiintifice, inclusiv monografii 5.
S. Postoronca. Cercetâtor çtiintific la institutul de Energeticâ al A§M. Domeniul intereselor çtiintifice. Diagnoza echipamentului energetic cu metode indistructive de control, sisteme a electronicii de putere pentru conversia energiei electrice, valorificarea surselor regenerabile de energie. Autor a cca. 18 publicatii çtiintifîce, mentionat cu medalii de bronz a Expozitiei Internationale IFOINVENT (Chiçinâu)
