CC BY
5ORRM
RESEARCH ARTICLES - ARTICOLE DE CERCETARE - ARTICLES DE RECHERCHE - НАУЧНЫЕ СТАТЬИ
OPEN
EVALUAREA VIABILITÂTII TULPINILOR DE DROJDII DUPÀ 15 ANI DE CONSERVARE
Tamara SÎRBU , Valerina SLANINA
IP Institutul de Microbiologie si Biotehnologie, República Moldova
Autor corespondent: Tamara Sîrbu, e-mail: tfsirbu@gmail.com
DOI: 10.38045/ohrm.2022.3.03
CZU: 582.282/.284.082.
Keywords: yeast strains, genus, viability, lyophilization, revitalization, Vaseline oil.
Cuvinte cheie: tulpini de drojdii, gen, viabi-litate, liofilizare, revi-talizare, ulei de vaselina.
EVALUATION OF THE VIABILITY OF YEAST STRAINS AFTER 15 YEARS OF CONSERVATION
Introduction. The sustainable and efficient storage of microorganisms in collections depends on the correct selection of the conservation method, parameters and protection media.
Material and methods. The viability and stability of the morpho-cultural properties of the yeasts from CNMN, kept under a layer of Vaseline oil and in a lyophilized state for 15 years, were evaluated.
Results. The study of the viability of 17 yeast strains from National Collection of Nonpathogenic Microorganisms, after 15 years of storage by methods: lyophilization and under a layer of Vaseline oil, showed that their viability and stability vary depending on genus. Thus, the viability of lyophilized strains, from the genus Rhodotorula varied in the limits of 47.0-65.7%, from the genus Saccharomyces - 46.4-58.8%, and from the genus Lipomyces - 64.0-77.8%, compared with the viability recorded after lyophilization. It has also been established that all yeast strains, kept under a layer of Vaseline, are viable, but show some changes in morpho-cultural properties. Thus, in the strains of the genus Rhodotorula and the genus Saccharomyces, inoculated on agarized media, the colonies in the first passage were very small, the color different from the original one. No changes were detected in the strains of the genus Lipomyces. It has been shown that the initial morpho-cultural properties are restored more quickly, if the cultures, kept under oil, are inoculated in liquid malt, then made 2-3 consecutive passages on agarized media. Conclusions. Methods of preserving yeast strains in the lyophilized state or under a layer of Vaseline oil are very effective and promising, ensuring high viability and stability.
Introducere. Pastrarea durabila pi eficienta a microorganismelor in colectii depinde de selectarea corecta a metodei de conservare, a parametrilorpi a mediilor de protecpie. Material si metode. A fost evaluata viabilitatea si stabilitatea particularitatilor morfo-culturale ale drojdiilor din CNMN, pastrate sub un strat de ulei de vaselina si in stare liofilizata, timp de 15 ani.
Rezultate. Studiul a 17 tulpini de drojdii din Colectia Nationala de Microorganisme Ne-patogene, dupa 15 ani de depozitare prin metodele de liofilizare si sub un strat de ulei de vaselina, a demonstrat ca viabilitatea si stabilitatea acestora variaza in functie de gen. Astfel, viabilitatea tulpinilor liofilizate din genul Rhodotorula a variat in limitele 47,065,7%, a celor din genul Saccharomyces - 46,4-58,8%, iar din genul Lipomyces - 64,077,8%, comparativ cu viabilitatea inregistrata dupa liofilizare. De asemenea, s-a stabilit ca toate tulpinile de drojdii, pastrate sub un strat de ulei de vaselina, sunt viabile, dar prezinta unele modificari ale particularitatilor morfo-culturale. Astfel, la tulpinile din genul Rhodotorula si genul Saccharomyces, inoculate pe medii agarizate, coloniile in primul pasaj erau foarte mici, culoarea fiind diferita de cea initiala. La tulpinile din genul Lipomyces astfel de modificari nu au fost depistate. S-a demonstrat ca particularitatile morfo-culturale initiale se restabilesc mai repede, daca culturile, pastrate sub ulei, sunt inoculate in malt lichid, apoi sunt efectuate 2-3 pasaje consecutive pe medii agarizate. Concluzii. Metodele de conservare a tulpinilor de drojdii in stare liofilizata sau sub un strat de ulei de vaselina sunt foarte eficiente si de perspectiva, asigurand o viabilitate si stabilitate inalta.
ORRM
INTRODUCERE
Microorganismele - procariote, virusuri, viroizi, ciuperci filamentoase, drojdii, microalge si pro-tozoare - cuprind cel mai mare numär de organisme de pe planeta noasträ si sunt creaturi om-niprezente ale Pämäntului (1, 2). Biotehnologia microbianä necesitä existenta unor colectii de culturi microbiene, deoarece microorganismele mentinute în ele furnizeazä biomolecule, pre-cum si surse de compusi cu o aplicabilitate vastä în cercetare si în industrie (2, 3). Microorga-nismele, din timpuri strävechi, sunt importante pentru noi din mai multe motive, unul dintre cele mai pregnante constituindu-l faptul cä ele se prezintä drept producätori valorosi pentru fiecare fazä a biotehnologiei, cum ar fi panificatia, productia de bere si a de metaboliti secundari: antibiotice, bioinsecticide,
biofungicide etc. Cei mai importanti metaboliti primari, din punct de vedere industrial, sunt aminoacizii, nucleotidele, vitaminele, solventii si acizii organici etc. Tehnologia ADN-ului recombinant a produs, de asemenea, o revolutie în agriculturä si a lärgit semnificativ pietele pentru enzimele microbiene (4). Pe lângâ aceste aplicatii industriale, microorga-nismele au un rol crucial în ecosisteme, descom-punând rämäsitele animaliere si ale vegetatiei în sol, formând relatii mutualiste benefice cu dife-rite plante (2). Microorganismele includ, de ase-menea, agenti patogeni care provoacä boli, în unele cazuri, mentinând echilibrul ecologic (1,
5).
Colectiile de culturi microbiene au existat de când bacteriologii au reusit sä izoleze si sä cultive microorganisme, reprezentând un aspect esential al microbiologiei (6). Ele prezintä o sursä bogatä de microorganisme, care sunt importante pentru trecut, prezent si viitor (7). De obicei, acestea sunt considerate a fi un mijloc de conservare a microorganismelor ex situ (5, 8). Rolul colectiilor de culturi microbiene constä în: (a) colectarea, mentinerea si expedierea culturi-lor microbiene; (b) colectarea datelor despre culturä, pentru a le face accesibile comunitätii de cercetare microbiologicä prin intermediul cata-loagelor tipärite sau on-line. Datele despre cultu-ri sunt, de obicei, la fel de valoroase ca microor-ganismul însusi, iar cercetätorii trebuie sä aibä acces la aceste informatii. Bazele de date avan-sate sunt cruciale în acest sens pentru transfer de cunostinte. Cercetätorii si taxonomistii pot selecta tulpinile pentru o anumitä aplicatie de cercetare, prin cataloage tipärite sau baze de date on-line. Aceste date, în special în epoca
bioinformaticii, vor deveni si mai pretioase ; (c) depozite în conditii de sigurantä ale microorga-nismelor cu distributie restränsä ; (d) furnizarea de servicii de identificare, în functie de expertiza colectiei de culturä despre diferite tipuri de microorganisme; (e) depozite pentru culturi valoroase (5, 8, 9).
Pästrarea durabilä eficientä a microorga-nismelor în colectii depinde de selectarea co-rectä a metodei de conservare, a parametrilor a mediilor de protecjie. Cercetätorii microbiologi studiazä permanent eficacitatea diferitelor metode de conservare mdelungatä asupra menjine-rii caracterelor morfologo-culturale activitäjii tulpinilor producätoare de substance biologic active (10). Valoarea teoreticä a acestor cercetäri este determinatä de necesitatea elucidärii meca-nismelor trecerii reversibile a celulelor vegetative prin starea de anabiozä, în scopul dirijärii acestui proces (11). Importanja practicä a cer-cetärilor în domeniul dat este determinatä de necesitatea asigurärii ^tiinjei a industriei microbiologice cu tulpini de o maltä viabilitate stabilitate, conform tuturor parametrilor. Actualmente, sunt cunoscute diverse metode de conservare (transfer periodic, sub un strat de ulei mineral, în sol sau apä sterilä etc.), dintre care liofilizarea este consideratä a fi metoda op-timä pentru cele mai diverse grupuri de microorganisme (12-15).
Liofilizarea este o metodä de conservare a microorganismelor. ce constä într-un proces de înghetare-uscare, bazat pe mdepärtarea apei din materialul celular înghetat, prin sublimare în vid (16-19). Pe parcursul liofilizärii, microorganismele sunt expuse la o serie de factori stresanji (temperaturi joase uscare în vid), în timpul cäruia se formeazä cristale de gheajä, care pro-voacä diverse leziuni ale celulelor vii si duc la moartea lor. O altä cauzä a pieirii microorga-nismelor este stresul oxidativ, în rezultatul cäruia apar formele reactive de oxigen, care au un efect negativ asupra celulelor (20-22). Astfel, optimizarea parametrilor de liofilizare se-lectarea mediilor de protecjie regenerare eficiente ocupä un loc important în procesul de menjinere durabilä a colecjiilor de microorganisme (23, 24).
Scopul cercetärilor propuse constä în evaluarea viabilitätii si stabilitätii tulpinilor de drojdii din Colectia Nationalä de Microorganisme Nepato-gene (CNMN), dupä 15 ani de conservare.
19 "J
ORRM
MATERIAL SI METODE
În calitate de obiect de studiu au fost utilízate 17 tulpini de drojdii, depozitate în CNMN, potentiali producatori de substante bioactive, ce s-au
pastrat sub ulei de vaselina si în stare liofilizatâ, pe 2 medii de protectie: lapte degresat (LD) si lapte degresat 10% (10% LD), timp de 15 ani.
Lista tulpinilor de drojdii studiate:
Rhodotorula gracilis CNM-YS-02 Rhodotorula gracilis CNM-YS-03 Rhodotorula gracilis CNM-YS-04 Rhodotorula gracilis CNM-YS-05 Rhodotorula gracilis CNM-YS-06 Hansenula anomale CNM-YS-07; Rhodotorula glutinis CNM-YS-08; Rhodotorula rubra CNM-YS-09; Rhodotorula mucilaginosa CNM-YS-10;
Nota: (CNM-YS - Colectia Nationalâ de Microorganisme - drojdie)
Saccharomyces cerevisiae CNM-YS-11; Lipomyces lipofer CNM-YS-12; Lipomyces lipofer CNM-YC-13; Lipomyces lipofer CNM-YS-14; Saccharomyces carlsbergensis CNM-YS-15; Saccharomyces cerevisiae CNM-YS-16; Saccharomyces cerevisiae CNM-YS-17; Saccharomyces cerevisiae CNM-YS-18.
Metodele de studiu: Reactivarea culturii
Reactivarea culturilor de drojdii dupa liofilizare si pâstrare
Au fost rehidratate tulpinile ce se pâstreazâ în stare liofilizatâ în 2 medii de protectie: lapte degresat si lapte degresat 10%.
În fiola cu tulpina liofilizatâ s-a adâugat 1 ml apâ distilatâ, s-a lâsat la incubare la to=28-30oC, timp de 4 ore, apoi, prin dilutii succesive, s-a inoculat pe cutii Petri cu malt agar.
Tulpinile de drojdii, pâstrate sub ulei mineral, au fost inoculate initial în tuburi cu malt lichid de 6B, apoi pe cutii Petri cu malt agarizat si au fost efectuate 2-3 pasaje (23, 25).
Metoda calculului logaritmic al viabilitâtii culturii studiate
Determinarea încârcâturii de germeni viabili prin însâmânjarea pe medii de culturâ solide, conform metodei Koch, s-a bazat pe faptul, câ fiecare celulâ viabilâ determinâ formarea unei colonii atunci, când suspensia din materialul analizat a fost etalatâ pe suprafaja unui mediu solid specific. Celulele, care determinâ formarea de colonii, se numesc unitâfi formatoare de colo-nii (UFC) numârul lor este aproximativ egal cu numârul de celule microbiene din probâ (23, 25).
Determinarea viabilitâtii, conform acestei metode, a cuprins 3 etape: 1. Prepararea dilutiilor succesive: pentru micsorarea densitâtii celulelor de microorganisme s-au pregâtit dilutii succesive. Numârul dilutiilor a depins de densitatea
celulelor utilizate in suspensie.
2. Insämäntarea suspensiei pe mediul agarizat. In cutii Petri sterile s-a turnat mediul nutritiv agarizat, iar dupä inläturarea umiditätii excesive s-a inoculat cultura: 0,1 ml suspensie s-a repartizat cu ajutorul spatulei pe in-treaga suprafatä a mediului agarizat. Insämäntarea s-a efectuat din ultimele 3 dilutii, in 2-4 repetäri. Dupä insämäntare, cutiile Petri au fost plasate in incubator la t°=28-30°C timp de 3-5 zile.
3. Calculul numärului coloniilor formate. Cal-culul numärului de colonii ale tulpinilor de drojdii s-a realizat dupä 3-5 zile de termo-statare (in functie de viteza de crestere a tulpinii studiate).
Numärul de celule intr-un mililitru de suspensie s-a calculat dupä formula:
M = a xlün / V,
unde:
M - numärul de celule in 1 ml de suspensie;
a - numärul mediu de colonii;
V - volumul de suspensie luat pentru
insämäntare, ml;
10n - coeficientul de diluare (25).
Viabilitatea procentualä a tulpinilor s-a calculat conform formulei:
Viabilitatea % = (log DL / log PL) x 100,
unde:
Viabilitatea - rata viabilitatii este raportul dintre logaritmul numärului de celule viabile DL (dupä liofilizare) si numärul de celule viabile PL (pänä la liofilizare) in-multit cu 100% (26).
ORRM
REZULTATE
Rezultatele evaluarii viabilitatii tulpinilor de ta, pe mediile de protectie de lapte degresat si drojdii dupa 15 ani de pastrare în stare liofiliza - 10% lapte degresat, sunt prezentate în Tabelul 1.
Tabelul 1. Viabilitatea tulpinilor de drojdii dupa 15 ani de conservare în stare liofilizata.
Viabilitatea
Nr d/o Mediul protector Dupa liofilizare, Dupa 15 ani de conservare în
Tulpina Martor (M) stare liofilizata
Titrul, log10 UFCml-1 Titrul, log10 UFCml-1 % fatä de Martor ' (M)
1 Rhodotorula gracilis CNM-YS- LD 1,5±0,3 x 104 2,7±1,7 x 102 56,6±9,2
02 10% LD 6,3±1,3 x 103 3,3±1,7 x 102 65,7±7,5
2 Rhodotorula gracilis CNM-YS- LD 3,0±0,6 x 104 1,3±0,7 x 102 47,0±5,4
03 10% LD 6,0±3,4 x 103 1,3±0,7 x 102 56,6±9,5
3 Rhodotorula gracilis CNM-YS- LD 1,2±0,3 x 104 2,3±0,7 x 102 57,8±3,7
04 10% LD 1,0±0,3 x 104 2,3±0,7 x 102 58,7±4,0
4 Rhodotorula gracilis CNM-YS- LD 1,8±0,2 x 104 2,1±0,1x 102 54,4±0,7
05 10% LD 1,0±0,2 x 104 1,1±0,1 x 102 50,4±1,5
5 Rhodotorula gracilis CNM-YS- LD 5,0±0,3 x 104 2,0±2,0 x 102 46,9±8,5
06 10% LD 8,7±1,7 x 103 1,1±0,1 x 102 51,2±1,9
6 Hansenula anomala CNM-YS- LD 8,2±1,4 x 104 3,3±1,7 x 102 50,7±3,9
07 10% LD 1,7±0,4 x 104 3,0±2,3 x 102 56,7±9,4
7 Rhodotorula glutinis CNM-YS- LD 7,8±0,6 x 104 4,0±2,3 x 102 52,4±5,4
08 10% LD 6,1±0,4 x 104 2,0±1,1 x 102 47,2±5,5
8 Rhodotorula rubra CNM-YS- LD 8,1±0,4 x 104 1,2±0,3 x 103 62,5±2,4
09 10% LD 5,1±0,4 x 104 7,3±2,8 x 102 60,5±3,4
9 Rhodotorula mucilaginosa LD 1,2±0,2 x 105 4,0±2,3 x 102 50,3±5,1
CNM-YS-10 10% LD 4,6±1,5 x 104 2,3±1,3 x 102 49,8±5,4
10 Saccharomyces cerevisiae LD 6,2±1,1 x 104 6,7±1,7 x 102 58,8±2,1
CNM-YS-11 10% LD 2,0±0,3 x 104 3,0±1,1 x 102 57,3±3,8
11 Lipomyces lipofer CNM-YS-12 LD 6,9±0,7 x 104 1,3±0,5 x 103 64,2±4,6
10% LD 3,4±0,7 x 104 8,0±2,3 x 102 63,9±2,4
12 Lipomyces lipofer CNM-YS-13 LD 1,3±0,5 x 104 8,0±3,4 x 102 70,1±5,9
10% LD 3,8±0,4 x 104 9,3±4,0 x 102 64,4±4,5
13 Lipomyces lipofer CNM-YS-14 LD 1,8±0,3 x 104 8,7±5,3 x 102 68,1±5,5
10% LD 1,5±0,5 x 104 1,8±0,9 x 103 77,8±3,2
14 Saccharomyces carlsbergensis LD 1,4±0,4 x 104 4,5±1,0 x 103 88,8±0,5
CNM-YS-15 10% LD 8,0±2,3 x 103 3,3±0,5 x 102 90,3±4,5
15 Saccharomyces cerevisiae LD 3,6±0,7 x 104 3,7±2,4 x 102 55,4±7,0
CNM-YS-16 10% LD 4,6±0,8 x 104 1,7±1,3 x 102 46,4±7,5
16 Saccharomyces cerevisiae LD 8,6±0,4 x 104 3,0±2,0 x 102 49,3±5,2
CNM-YS-17 10% LD 4,3±0,4 x 104 1,7±1,3 x 102 46,6±7,2
17 Saccharomyces cerevisiae LD 9,0±1,3 x 104 3,3±1,7 x 102 50,3±4,4
CNM-YS-18 10% LD 7,7±1,7 x 104 2,7±1,7 x 102 48,3±6,5
Datele prezentate demonstreaza ca titrul unitati-lor formatoare de colonii (UFC ml-1) ale tulpinilor de drojdii, dupa 15 ani de conservare în stare liofilizata, indiferent de mediul de protectie utili-zat la liofilizare, a scazut de la 104 pâna la 103, 102, cu 1-2 unitati. S-au atestat însa si unele ex-ceptii unde titrul a scazut cu o unitate ( Rhodoto-rula gracilis CNM-YS-03 (10% LD), Lipomyces lipofer CNM-YS-12 (LD), Saccharomyces carlsber-
gensis CNM-YS-15 (LD, 10% LD). Astfel, s-a stabi-lit ca viabilitatea tulpinilor de drojdii ce apartin genului Rhodotorula, dupa 15 ani de pastrare în stare liofilizata, au variat în limitele 47,0-65,7%, comparativ cu viabilitatea înregistrata dupa liofi-lizare. La tulpinile din genul Lipomyces viabilita-tea a fost putin mai mare si a variat în limitele 64-77,8%. Cea mai joasa viabilitate a fost înregistrata la tulpinile de drojdii ce apartin genului
ORRM
Saccharomyces, care au variat de la 46,4% pana la 58,8%, cu exceptia tulpinii Saccharomyces carlsbergensis CNM-YS-15. La aceasta tulpina viabilitatea, dupa 15 ani de conservare in stare liofilizata, a constituit 88,8-90,3%, comparativ cu cea atestata imediat dupa liofilizare.
In rezultatul examinarii coloniilor de drojdii, dupa reactivarea din starea de anabioza, s-a observat ca sporirea lor, in primul pasaj, a fost mai lenta. Culoarea coloniilor de drojdii din genul Rhodotorula a fost roz pal fata de roz intens, care a fost pana la liofilizare, iar dupa 2-3 pasaje ea a revinit la starea initiala. Coloniile tulpinilor din genul Saccharomyces au fost albe, mici, iar dupa 2-3 pasaje au revinit la dimensiunile initiale. La tulpinile din genul Lipomyces nu s-au observat schimbari semnificative ale coloniilor dupa reactivare (la 1 pasaj, dimensiunile si culoarea coloniilor au corespuns cu descrierea din pasaportul de depozitare).
Astfel, am constatât câ, dupa 2-3 pasaje, modi-ficârile particularitâtilor morfo-culturale apâru-te, la unele culturi în perioada de pâstrare în stare liofilizatâ, s-au restabilit total.
Evaluarea viabilitâtii si stabilitâtii tulpinilor de drojdii mentionate, pâstrate sub ulei de va selinâ, a demonstrat câ, la inocularea direct pe medii agarizate, tulpinile s-au dezvoltat lent si foarte slab (durata de cultivare 5-7 zile (comparativ cu 3-5 zile), colonii foarte mici, culoarea pa lâ). Pen-tru a stimula cresterea culturilor de drojdii, aces-tea au fost inoculate initial în tuburi cu mediul malt lichid, apoi au fost trecute pe medii agarizate, în cutii Petri. S-a observat câ în primul pasaj culturile s-au dezvoltat slab, coloniile au fost mici, culoarea palâ, dar dupâ 3 pasaje particula-ritâtile morfo-culturale initiale s-au restabilit (coloniile au fost mai mari, culoarea mai pro-nuntatâ) (fig.1) si au corespuns descrierii din pasaportul de depozitare.
Pasajul 1 Pasajul 3
Figura 1. Colonii de drojdii Rhodotorula gracilis, ce au fost pastrate 15 ani sub un strat de ulei de va-zelina, pe mediul agarizat dupa primul si al 3 -lea pasaj.
Astfel, s-a stabilit ca toate tulpinile de drojdii studiate, pastrate sub ulei de vaselina, au fost viabile, iar particularitatile morfo-culturale initiale s-au restabilit dupa regenerarea în malt lichid si efectuarea consecutiva a 2-3 pasaje pe medii agarizate.
DISCUTII
Liofilizarea constituie o metoda de depozitare pe termen lung si este utilizata în toate colectiile mari pentru conservarea multor tipuri de bacte-rii si ciuperci. Principiul metodei este de a usca celulele din starea congelata sub vid, ocolind faza
lichidä (23, 27).
Viabilitatea microorganismelor in timpul liofili-zärii este influentatä de o serie de factori: condi-tiile de cultivare (pH si temperaturä), värsta cul-turii, concentratia celularä, compozitia mediului de protectie si activitatea metabolicä. Optimiza-rea acestor procese face posibilä salvarea de panä la 80-90% dintre celulele viabile (28). Me-diile optime de cultivare a drojdiilor inainte de liofilizare sunt considerate mediile: Sabouraud, glucozä-peptonä si malt-agar (29). Studiul viabili tätii si al stabilitätii a 557 tulpini de drojdii, re-prezentanti ai 17 genuri dupä 19-30 de ani de
ORRM
depozitare in stare liofilizata, in colectia olande-za, a facut posibila stabilirea modificarilor aparute la grupuri individuale. Astfel, speciile de droj-dii cu celule mici si ascospori, cum ar fi Pichia, Hansenula si Debaryomyces, au prezentat o su-pravietuire buna, in timp ce drojdiile cu celule mari, slab sporulate sau nesporulate din genul Saccharomyces, Kluyveromyces, Dekkera si Bret-tanomyces prezinta o rata de supravietuire mai mica. Sporobolomyces, Rhodotorula si Cryptococ-cus nu au rezistat depozitarii pe termen lung in stare liofilizata. La drojdiile Candida solani si Candida lipolitica s-a constatat ca, dupa 3 luni de pastrare, au aparut modificari ale metabolismu-lui oxidativ, ale factorilor de crestere si de osmo-toleranta (30).
Rezultatele obtinute in studiul dat au demonstrat ca tulpinile de drojdii, in functie de gen, suporta diferit procesul de liofilizare si de depozitare in stare liofilizata. Astfel, dupa 15 ani de pastrare in stare liofilizata, viabilitatea drojdiilor din genul Rhodotorula a constituit 47,0-65,7%, iar a tulpi-nilor din genul Saccharomyces - 46,4-58,8%, comparativ cu viabilitatea inregistrata dupa liofilizare. De asemenea, la tulpinile mentionate, dupa rehidratare, au fost depistate modificari morfo-culturale (colonii foarte mici, culoarea diferita de cea initiala), iar dupa 2-3 pasaje consecutive culturile au revenit la starea initiala. Tulpinile din genul Lipomyces au demonstrat o stabilitate a proprietatilor morfo-culturale mai inalta si o viabilitate de 64,0-77,8%.
CONCLUZII
1.
2. 3.
CONFLICT DE INTERESE
Toti autorii declarä cä nu au conflict de interese.
REFERINTE
1. Colwell RR. Microbial diversity: the importance of exploration and conservation. J. Ind. Microbiol. Bi-otechnol. 1997;18:302-07.
2. Prakash O, Shouche Y, Jangid K, Kostka JE. Micro-
Experienta multor colectii märturisesc rezultatele de succes ale metodei de depozitare a cul-turilor de drojdii sub un strat de ulei mineral. Pentru drojdiile de vin, în special, s-a demonstrat cä atunci când sunt depozitate sub ulei de vase-linä, cu remsämäntare, chiar si dupä 2 -4 ani, su-pravietuiesc bine si nu îsi pierd proprietätile de fermentatie (31, 32). Din 1244 de tulpini de drojdii, mucegaiuri, streptomicete si bacterii, din Colectia American Type Culture, conserv ate sub ulei, dupä 12-18 luni de pästrare, au supravietuit 96% dintre culturi. Aceleasi rezultate au fost obtinute în colectia Laboratorului Micologic al Institutului Educational de Igienä si de Medicinä Tropicalä din Londra si în colectia Institutului Unional de Cercetare Stiintificä de Microbiologie Agricolä din Sankt Petersburg (10, 33).
Existä date ce confirmä pästrarea celulelor vii de drojdie sub ulei timp de pänä la 10 ani sau mai mult, färä remsämäntare (34, 35). Datele obtinute în acest studiu, de asemenea, de-monstreazä cä, tulpinile de drojdii pot fi pästrate o duratä îndelungata (15 ani), sub un strat de ulei de vaselinä, cu remsämäntäri periodice de 5 ani.
Aceste rezultate denotä faptul cä metodele de conservare sub un strat de ulei mineral si în stare liofilizatä sunt foarte eficiente si de pers-pectivä, deoarece garanteazä o viabilitate si o stabilitate sigurä pentru o perioadä îndelungata.
MULTUMIRI SI FINANTARE
Cercetarile au fost finantate ín baza proiectului 20.80009.7007.09 (ANCD).
bial cultivation and the role of microbial resource centers in the omics era. Applied Microbiology and Biotechnology. 2012;97:51-62. 3. Cánovas M, Iborra JL. Culture collections and bio
Viabilitatea tulpinilor de drojdii studiate, dupa 15 ani de conservare ín stare liofilizata si sub un strat de ulei de vaselina sunt viabile, iar particularitatile morfo-culturale se restabilesc dupa 2-3 pasaje consecutive pe medii agarizate.
Viabilitatea tulpinilor de drojdii, dupa 15 ani de pastrare in stare liofilizata, variaza in functie de gen de la 46,4% pana la 77,8%.
Pentru revitalizarea si restabilirea proprietatilor morfo-culturale initiale a tulpinilor de drojdii, pastrate sub un strat de ulei de va selina, se recomanda inocularea lor in tuburi cu mediul malt li-chid, apoi transferul pe mediul agarizat si efectuarea a 3 pasaje consecutive.
ORRM
chemistry. International Microbiology. 2003;6: 105-12.
4. Demain AL. Small bugs, big business: The economic power of microbe. Biotechnology Advances. 2000;18:499-514.
5. £aktü K, Türkoglu EA. Microbial Culture Collections: The essential resources for life. Gazi University Journal of Science. 2011;24(2):175-80.
6. Brenner DJ, Krieg NR, Staley JT, Garrity GM. In: Bergey's Manual of Systematic Bacteriology 2nd ed. Springer, US; 2005:111-2.
7. Waites MJ, Morgan NL, Rockey JS, Higton G. In: Industrial Microbiology: An Introduction 1st ed. Blackwell Science, Great Britain; 2001:78-9.
8. Uruburu F. History and services of culture collections. International Microbiology. 2003;6: 101-3.
9. Wu L, Sun Q, Sugawara H, Yang S, Zhou Y, McCluskey K, et al. Global catalogue of microorganisms (GCM): a comprehensive database and information retrieval, analysis, and visualisation system for microbial resources. BMC Genomics. 2013;14:933.
10. Arkad'eva AZ. Kollektsiya mikoorganizmov kafedry mikrobiologii MGU [Collection of microorganisms of the Department of Microbiology, Moscow State University]. Materialy mezhdu-narodnoi konferentsii „Problemy ekologii i fizi-ologii microorganizmov", k 100-letiiu so dnia rozhdeniia professora E.E. Uspenskogo; 2000; Moskva.
11. Uzunova-Doneva T, Donev T. Anabiosis and conservation of microorganisms. Journal of Culture Collections. 2005;4:17-28.
12. Santos MJS, Trufem SFB, De Oliveria PC. Viability and morphological stability of Absidia strains during long-term maintenance under mineral oil. Journal of Basic Microbiology. 2000;40(2):133-6.
13. Galich EL, Berestetskii AO. Griby - vozbuditeli boleznei rastenii [Fungi - pathogens of plant diseases]. Mikologia i fitopatologiia. Sankt-Peterburg, „Nauka". 2007;41(4):342-5.
14. Iakovleva MB, Khoang TL, Nikitina ZK. Kolageno-liticheskaia aktivnost'u nekotoryh vidov deitero-mitsetov pri razlichnyh metodah hranenia [Colla-genolytic activity of some types of deutero-mycetes in various storage methods]. Pricladnaia Biohimia i Microbiologiia. Moskva, „Nauka". 2006;42(4):489-92.
15. Sirbu T. Viabilitatea micromicetelor in functie
de conditiile utilizate in procesul de liofilizare. In-tellectus. 2017;4:108-13.
16. Osin AV, Cherviakova HS, Valova TV. Liofilizatsiia shtammov patoghennyh microorganizmov na sublimatsionnyh ustanovkah raznovo tipa i otsenka kachestva poluchennyh preparatov [Ly-ophilization of strains of pathogenic microorganisms in sublimation plants of various types and assessment of the quality of the obtained prepa-
rations]. Problemy osobo opasnyh infektsii. 2016;3:66-70.
17. Pohilenko VD, Baranov AM, Detushev KV. Metody dlitel'nogo hraneniia kollektsionnyh mikroor ganizmov i tendentsii razvitiia [Long term storage methods for collection microorganisms and development trends]. Izvestiia vysshih ychebnyh zavedenii. Hranenie Kollektsionyh Cul'tur Mikro -organizmov i Tendentsii Razvitia. Povolzhskii region. Meditsinskienauki. 2009;4(12):99-121.
18. Kupletskaia MB, Netrusov AI. Zhiznesposobnost, liofilizirovannyh microorganizmov posle 50 let hranenia [Viability of lyophilized microorganisms after 50 years of storage]. Mikrobiologiia. 2011;80(6):842-6.
19. Sirbu T. Viabilitatea ji stabilitatea micromicetelor pastrate sub ulei mineral. Intellectus. 2017;1:69-74.
20. Navarta LG, Calvo J, Calvente V, Benuzzi D, Sanz MI. Freezing and freeze-drying of the bacterium Rahnellaaquatilis BNM 0523: study of protecting agents, rehydration media and freezing temperatures. Letters in Applied Microbiology. 2011; 53(5):565-71.
21. Prakash O, Yogesh N, Yogesh S. Practice and prospects of microbial preservation. FEMS Microbiology Letters. 2013;339(1):1-9.
22. Tereshina VM, Memorskaia AS, Kotlova EP, Vliianie pazlichnyh teplovyh bozdeistvii na sostav membrahhyh lipidov i uglevodov tsitozolia u mitselial'nyh gribov [Influence of Pathological Thermal Influences on the Composition of Membrane Lipids and Cytosolic Carbohydrates in Mycelial Fungi]. Mikrobiologiia. 2011; 80(4):447-53.
23. Kanterova AV, Aleshkebich II, Novik GI. Sohranenie zhiznesposobnosti i svoistv drozhei Saccharomyces cerevisiae metodom liofilizatsii [Preservation of viability and properties of yeast Saccharomics cherevisiae by lyophilization]. Ac-tual'nye aspekty sovremennoi mikrobiologii. Tezisy VI Molodezhnoi shkoly-konferentsii s mezhu-narodnym uchastiem. Moskva, 25-27 oktiabria 2010.
24. Morgan C, Vesey G. Freeze-Drying of Microorganisms. In: Encyclopedia of Microbiology (Third Edition). Oxford: Academic Press; 2009:162-73.
25. Netrusov AI. Praktikym po mikrobiologii [Work on Microbiology]. Moskva: Akademiia; 2005.
26. Muñoz-Rojas J, Bernal P, Duque E, Godoy P, Segura A, RAMOS J.-L. Involvement of cyclopropane fatty acids in the response of Pseudomonas putida KT2440 to freeze-drying. Applied Environmental Microbiology. 2006; 72(1):472-7.
27. Kitamoto Y, Suzuki A, Shimada S, Yamanaka K. A new method for preservation of fungus stock cultures by deep-freezing. Mycoscience. 2002;43: 143-9.
28. Shul'ga SM, Tigynova EA, Tkachenko AF, Beiko
ORRM
NE, Homenko AI. Vliianie liofilizatsii na zhiznes-posobnoct' drozhzhei Pichia anomala Zh-1 [Influence of lyophilization on the viability f yeast Pichia anomala Zh-1]. Biotehnologiia. 2011;4(4): 80-6.
29. Ostrouhova ZA. Sohranenie sboistv binnyh drozhzhei metodom liofil'noi cushki [Preservation of the properties of wine yeast by freeze drying]. Mikrobiologiia. 1981;30(2):341-5.
30. Krasil'nikov NA. Medody hraneniia kollektsionnyh kul'tur mikroorganizmov [Methods for storing collection cultures of microorganisms]. M: Nauka; 1976.
31. Abdulgamidova SM. Hranenie kollektsionnyh drozhzhevyh kul'tur pod vazelinovym maslom. Trudy Instituta Mikrobiologii NAN Azerbaidzhana. Baku: Elm. 2007;5:110-7.
32. Ganbarov HG, Abdulgamidov SM. Metody hrane-nii droahevyh kul'tur v kolektsii (Obzor) [Storage methods for yeast cultures in a collection (Review)]. Vesti Bakinskogo Universiteta. Seriea estesstvennye nauki. 2013;2:75-83.
Data receptionarii manuscrisului: 25/02/2022
Data acceptarii spre publicare: 28/05/2022
33. Kudreavtsev VI, Fateeva MB, Nikitina TN. Hranenie kollektsionnyh drozhzhevyh kul'tur pod mineral'nym maslom [Storage of collection yeast cultures under mineral oil]. Mikrobiologiia. 1982; 41(5):903-8.
34. Podgorskii VS, Golovich TN, Cudenko VI. Osoben-nosti hraneniia mikroorganizmov, deponirovann-yh v Institute microbiologii i virusologii NAN Ukrainy [Features of storage of microorganisms deposited at the Institute of Microbiology and Virology of the National Academy of Sciences of Ukraine]. Materialy mezhdunarodnoi konferentsii „Microbiologiia i biotehnologiia na rubezhe 21 stoletiia". Minsk, 2000.
35. Fateeva MV. Opredelenie stepeni byzhivaemosti drozhzhevyh organizmov posle hraneniia pod vazelinovym maslom [Determination of the degree of survival of yeast organisms after storage under liquid paraffin]. Microbiologiia. 1985;36(2):350-4.
